385 matches
-
musculatura care o acumulează. Contracția musculară repetată se va transforma În tensiune de scurtare - diferită de tensiunea din Întindere, apoi se instalează, În timp, o pierdere de elasticitate (manifestată prin dificultatea de alungire/ pierderea supleții) și o cronicizare prin veritabilă retracție (mușchiul păstrează poziția sa scurtată, care va conduce la fibrozare). Tendințele posturale individuale, potrivit practicienilor tehnicii de reconstrucție posturală (inițiator Francoise Mesieres, 1984) sunt În strânsă legătură cu: morfologie (ea Însăși niciodată definitivă) «moștenirea » corporală (În sensul integrării gestuale și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
normală (adesea IM ischemică sau IM funcțională). IM poate fi organică sau funcțională, acută sau cronică. ETIOLOGIE IM organică poate fi produsă de cele mai variate etiologii care sunt cauza unor anomalii ale valvulelor: - Cardiopatii reumatice - leziuni de fibroză și retracție a valvulelor mitrale și a comisurilor, postinflamatorii, secundare unei implicări reumatice conduc la insuficiență / regurgitare mitrală. Endocardită bacteriană. Boli de colagen. - Rupturi de pilieri, pilieri disfuncționali prin ischemie miocardică / infarct, rupturi spontane de cordaje tendinoase, care pot avea loc la
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
o stare toxică severă. În faza I (exudativă) predomină semnele clinice generale, pentru ca în faza a II-a semnele locale să fie bine puse în evidență. În faza a III-a (de organizare) semnele și simptomele generale se atenuează, apărând retracția spațiilor intercostale, chiar a unui hemitorace; pot apare semne de suferință supurativă pleuro-pulmonară cronică: osteoartropatia cronică pneumică. În prezența unei complicații, de tipul empiemului de necesitate, apare o colecție fluctuentă, depresibilă, care se accentuează la tuse. Colecția fuzează sub părțile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
aceeași metodologie, s-a dovedit eficientă. Nu s-au înregistrat reacții alergice sau stări febrile. Rata de succes prin terapia fibrinolitică este prezentă la 77-90% din cazuri. Pleurotomia cu rezecția de coastă Este indicată în stadiul III, în caz de retracție a peretelui toracic și îngustare a spațiilor intercostale. Presupune rezecția subperiostală a unei coaste pleurotomia efectuându-se prin patul costal. Excepțional este necesară rezecția a două coaste. Accesul în punga pleurală este mai bun, ceea ce permite toaleta și evacuarea conținutului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
operatorie trebuie să fie familiarizată cu tehnicile microneurochirurgicale și cu abilitățile de manipulare a instrumentarului și echipamentului sălii de operație. Medicii care asistă neurochirurgul principal pot contribui în operație sub diverse moduri, aspirație în câmpul operator, acționarea coagulării la comandă, retracție ușoară a structurilor cu spatula, tăierea cu microfoarfeci. Oferirea vederii binoculare de către microscopul operator permite o implicarea cât mai mare în actul microchirurgical a asistentului operator. Folosirea eficientă și în deplină siguranță a echipamentului sălii de operație și instrumentarului chirurgical
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
depărtătoarele cu arc. Retractoarele simple asigură o depărtare mobilă prin tracțiunea directă a țesuturilor exercitată de mâna chirurgului. Depărtătoarele cu arc constau din cârlige subțiri și o clemă tip rac unite printr-un arc, fiind utilizate pentru a oferi o retracție constantă a țesuturilor moi (piele, mușchi) cu o simplă repoziționare. Acestea pot fi individuale (fixate la câmpurile chirurgicale) sau atașate la un cadru fixat la masa de operație. Depărtătoarele autostatice cele mai utilizate sunt cu gheare sau lamelare și permit
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
a substanței de contrast în periferie. Pe secțiunile cu contrast în dinamică se constată captarea slabă dar progresivă a substanței de contrast în zona centrală, mai evident tardiv, datorită prezenței stromei fibroase [1] (fig. 138). Alte semne evidențiabile CT sunt retracția capsulei (fig. 139) și dilatarea ductelor biliare periferice (fig. 140), care au pereți îngroșați [17]. Colangiocarcinomul poate determina încastrarea vaselor, mai frecvent a ramurilor portale, lucru demonstrat de CT cu acuratețe superioară imagisticii prin rezonanță magnetică [6]. Formarea de „trombi
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
Diagnosticul diferențial din punct de vedere imagistic trebuie făcut în primul rând cu carcinomul hepatocelular (în cazul căruia captarea produsului de contrast este rapidă în faza arterială și cu spălare în faza tardivă, „trombii” tumorali sunt mult mai frecvenți, iar retracția capsulară este neobișnuită), dar și cu metastazele (care de obicei sunt multiple iar necroza centrală este mai des întâlnită). Mai trebuie avute în vedere și alte tumori hepatice primare, precum și abcesele hepatice în care caz contextul clinic este foarte important
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
de transfer al pacientului pediatric netraumatizat a) Criterii fiziologice/fiziopatologice: ... (i) status neurologic alterat sau în curs de agravare; (îi) insuficiență respiratorie; (iii) detresă respiratorie care nu răspunde la tratamentul efectuat, asociată cu una dintre următoarele condiții: 1. cianoză; 2. retracții musculare (moderate/severe); 3. apnee; 4. stridor (moderat/sever); 5. respirații patologice (gasping, respirație acidotică etc.); 6. status astmaticus; (iv) copii necesitând intubație endotraheală și/sau protezare ventilatorie; (v) disritmii grave; (vi) insuficiență cardiacă; (vii) șoc care nu răspunde corespunzător
PRECIZĂRI din 23 iunie 2004 pentru transferul interclinic al pacienţilor critici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159556_a_160885]
-
de transfer al pacientului pediatric netraumatizat a) Criterii fiziologice/fiziopatologice: ... (i) status neurologic alterat sau în curs de agravare; (îi) insuficiență respiratorie; (iii) detresă respiratorie care nu răspunde la tratamentul efectuat, asociată cu una dintre următoarele condiții: 1. cianoză; 2. retracții musculare (moderate/severe); 3. apnee; 4. stridor (moderat/sever); 5. respirații patologice (gasping, respirație acidotică etc.); 6. status astmaticus; (iv) copii necesitând intubație endotraheală și/sau protezare ventilatorie; (v) disritmii grave; (vi) insuficiență cardiacă; (vii) șoc care nu răspunde corespunzător
PRECIZĂRI din 17 iunie 2004 pentru transferul interclinic al pacienţilor critici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159564_a_160893]
-
de transfer al pacientului pediatric netraumatizat a) Criterii fiziologice/fiziopatologice: ... (i) status neurologic alterat sau în curs de agravare; (îi) insuficiență respiratorie; (iii) detresă respiratorie care nu răspunde la tratamentul efectuat, asociată cu una dintre următoarele condiții: 1. cianoză; 2. retracții musculare (moderate/severe); 3. apnee; 4. stridor (moderat/sever); 5. respirații patologice (gasping, respirație acidotică etc.); 6. status astmaticus; (iv) copii necesitând intubație endotraheală și/sau protezare ventilatorie; (v) disritmii grave; (vi) insuficiență cardiacă; (vii) șoc care nu răspunde corespunzător
ORDIN nr. 277 din 23 iunie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcţionarea şi finanţarea asistenţei de urgenţă acordate cu elicopterele achiziţionate de Ministerul Sănătăţii şi repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, aprobată prin Legea nr. 40/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159554_a_160883]
-
de transfer al pacientului pediatric netraumatizat a) Criterii fiziologice/fiziopatologice: ... (i) status neurologic alterat sau în curs de agravare; (îi) insuficiență respiratorie; (iii) detresă respiratorie care nu răspunde la tratamentul efectuat, asociată cu una dintre următoarele condiții: 1. cianoză; 2. retracții musculare (moderate/severe); 3. apnee; 4. stridor (moderat/sever); 5. respirații patologice (gasping, respirație acidotică etc.); 6. status astmaticus; (iv) copii necesitând intubație endotraheală și/sau protezare ventilatorie; (v) disritmii grave; (vi) insuficiență cardiacă; (vii) șoc care nu răspunde corespunzător
ORDIN nr. 777 din 17 iunie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcţionarea şi finanţarea asistenţei de urgenţă acordate cu elicopterele achiziţionate de Ministerul Sănătăţii şi repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, aprobată prin Legea nr. 40/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159562_a_160891]
-
avea în vedere implicațiile asupra funcțiilor vitale și posibilitățile de realizare a gestualității, limitările funcționale motorii. b) Afectări ale structurii și funcțiilor mușchilor ... Afecțiuni musculare: - anomalii și malformații congenitale, dacă împiedică statică și locomoția (de exemplu: hipertrofii congenitale, redori și retracții musculare); - boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia Duchenne, miopatii în centură, distrofia musculară progresivă congenitală, distrofii miotonice Thomsen-Becher); - miastenia ce determină fatigabilitatea rapidă, cu tulburări de locomoție, manipulație, fonație, respirație; - glicogenoze (de exemplu: tip II - boala Pompe). Pentru
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
avea în vedere implicațiile asupra funcțiilor vitale și posibilitățile de realizare a gestualității, limitările funcționale motorii. b) Afectări ale structurii și funcțiilor mușchilor ... Afecțiuni musculare: - anomalii și malformații congenitale, dacă împiedică statică și locomoția (de exemplu: hipertrofii congenitale, redori și retracții musculare); - boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia Duchenne, miopatii în centură, distrofia musculară progresivă congenitală, distrofii miotonice Thomsen-Becher); - miastenia ce determină fatigabilitatea rapidă, cu tulburări de locomoție, manipulație, fonație, respirație; - glicogenoze (de exemplu: tip II - boala Pompe). Pentru
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
de producere) 3. Fracturile omoplatului cu deplasare, fără deplasare 4. Luxația scapulo-humerală recentă și recidivantă. 5. Luxația sterno- și acromioclaviculară 6. Fractura extremității proximale a humerusului, fractura diafizei humerale, fractura paletei humerale. 7. Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului, sindromul de retracție, ischemia Volkmann. 8. Fracturile de la nivelul cotului 9. Luxațiile cotului 10. Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului 11. Entorsa articulației pumnului 12. Fractura scafoidului, semilunarului și a altor oase ale capului 13. Fracturi oase metacarpiene 14. Luxații carpiene și metacarpiene
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Ultrasunetele în dg. afecțiunilor teno-musculo-articulare - indicații - limite 2. Ecografia umărului - distrucția articulară - leziunea Hill Sachs - osteofitele - corpi liberi - condromatoze - lichidul intraarticular - bursitele - ecodiagnosticul coafei rotatorilor - tenosinovita bicipitală - ruptura de biceps - leziunea Bau Kurt - subluxația și luxația de umăr - instabilitatea umărului - retracțiile capsulare - fracturi - tumori 3. Ecografia cotului - leziuni distructive și de uzură - osteofite - corpi liberi - condromatoza - lichid intraarticular - bursite - luxația de cap radial și instabilitatea de cap radial - instabilitățile de cot - capsulite reumatice - fracturi - tumori 4. Ecografia pumnului și a mâinii
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
asupra fracturilor (definiție, clasificare, mecanism de producere, tratament, complicații generale și locale): Fracturile extremităților proximale ale humerusului, fracturile diafizei humerale: Luxația scapulo-humerală recentă și recidivată: Fracturile claviculei și omoplatului, luxația sterno- și acromio-claviculară: Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului; sindromul de retracție, ischemia Volkmann: Luxațiile cotului: Fracturile cotului Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului Fracturile oaselor mâinii și degetelor; entorsele și luxațiile mâinii și degetelor: Fracturile bazinului: Luxațiile șoldului: Fracturile colului femural: Fracturile masivului trohanterian: Fracturile diafizei femurale: Fracturile extremității distale ale
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
a antebrațului 29. Aplazia razei interne a antebrațului 30. Luxația congenitală de șold 31. Luxația congenitală de rotulă 32. Piciorul strâmb congenital 33. Distrofii osoase 34. Osteocondropatii localizate 35. Tumori osoase maligne primitive 36. Osteomielita acută 37. Osteomielita cronică 38. Retracțiile musculare iatrogene 39. Infirmitate motorie de origine cerebrală 40. Infirmitate motorie periferică 41. Pectus excavatum 42. Pectus carinatum 43. Deformările coloanei vertebrale 1.4.7.2. Baremul activităților practice 1. Imobilizarea în aparat gipsat - 50 2. Extensia continuă - 3 3
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
aparat gipsat - 50 2. Extensia continuă - 3 3. Osteosinteza oaselor diafizare - 20 4. Alungirea tendonului achilian - 20 5. Transplantări tendinoase - 5 6. Cura sindactiliei - 5 7. Artrodeza mediotarsiană și subastragaliană - 3 8. Chirurgia piciorului strâmb varus equin - 15 9. Cura retracției iatrogene de cvadriceps - 5 10. Cura chistului sinovial popliteu - 5 11. Repunerea sângerândă în luxația congenitală de șold - 4 12. Osteotomiile de bazin - 4 13. Osteotomiile subtrohanteriene - 3 14. Cura chirurgicală a deformărilor de genunchi - 6 15. Osteotomiile de reaxare
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
forme clinice și simptomatologie. Modificări morfopatologice în parodontita marginală cronică superficială. 10. Semnificații actuale privind existența ca forme nosologice diferențiate între parodontitele agresive și parodontitele marginale cronice. Modificări morfopatologice în parodontitele marginale profunde. 11. Considerații moderne privind clinica și tratamentul retracțiilor gingivale. Corelații între patologia endodontică și a parodonțiului marginal. Complicatiile parodontopatiilor marginale cornice. 12. Orientări, direcții și etape principale ale tratamentului parodontal. Profilaxia prin igienizare în inflamațiile parodonțiului marginal.Importanța debridării gingivo-parodontale în prevenirea îmbolnăvirilor parodonțiului marginal și pentru pregătirea
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
și simptomatologie. 5. Leziuni parodontale marginale favorizate de anomalii morfologice ale sistemului endodontic. 6. Semnificații actuale privind existența ca forme nosologice diferențiate între parodontitele agresive și parodontitele marginale cronice. Parodontitele marginale cronice profunde. 6. Considerații moderne privind clinica și tratamentul retracțiilor gingivale. Corelații între patologia endodontică și a parodonțiului marginal: - managementul leziunilor interradiculare cu punct de plecare endodontic; - regenerarea tisulară ghidată în cadrul patologiei endo-parodontale; - implicațiile iatrogeniilor endodontice asupra parodonțiului marginal. 7. Complicatiile parodontopatiilor marginale cronice. 8. Orientări, direcții și etape principale
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
terapiei complexe chirurgicale intraspitalicești sau ca urmare a realizării transplantului de piele. Sechelele cicatriciale postcombustionale majore la nivelul dermului și hipodermului sunt reprezentate de deformări cicatriciale: cicatrici normotrofice, hipertrofice, atrofice și cheloide; bride cicatriciale; redori cicatriciale; cicatrici ulcerate sau malignizate. Retracțiile cicatriciale sunt cel mai frecvent sechele postcombustionale, cauzate de contracția țesuturilor moi în urma vindecării plăgilor. Bridele cicatriciale se evidențiază, de regulă, pe pliurile de flexie articulară sau în zonele cu exces cutanat: regiunile gâtului, axilară, poplitee, cubitală. Alte sechele majore
CRITERII din 31 august 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
plăgilor. Bridele cicatriciale se evidențiază, de regulă, pe pliurile de flexie articulară sau în zonele cu exces cutanat: regiunile gâtului, axilară, poplitee, cubitală. Alte sechele majore sunt reprezentate de redori: 80% din redori sunt dermogene, iar 20% sunt cauzate de retracții ale mușchilor, tendoanelor, ligamentelor și capsulelor articulare. Următoarele scale pot orienta asupra gradului de funcționalitate și autonomie a persoanei cu sechele complexe postcombustionale, în corelație cu rezultatul evaluării complexe: scala universală de apreciere a cicatricilor (SUAC, 2006), scala de apreciere
CRITERII din 31 august 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
terapiei complexe chirurgicale intraspitalicești sau ca urmare a realizării transplantului de piele. Sechelele cicatriciale postcombustionale majore la nivelul dermului și hipodermului sunt reprezentate de deformări cicatriciale: cicatrici normotrofice, hipertrofice, atrofice și cheloide; bride cicatriciale; redori cicatriciale; cicatrici ulcerate sau malignizate. Retracțiile cicatriciale sunt cel mai frecvent sechele postcombustionale, cauzate de contracția țesuturilor moi în urma vindecării plăgilor. Bridele cicatriciale se evidențiază, de regulă, pe pliurile de flexie articulară sau în zonele cu exces cutanat: regiunile gâtului, axilară, poplitee, cubitală. Alte sechele majore
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
plăgilor. Bridele cicatriciale se evidențiază, de regulă, pe pliurile de flexie articulară sau în zonele cu exces cutanat: regiunile gâtului, axilară, poplitee, cubitală. Alte sechele majore sunt reprezentate de redori: 80% din redori sunt dermogene, iar 20% sunt cauzate de retracții ale mușchilor, tendoanelor, ligamentelor și capsulelor articulare. Următoarele scale pot orienta asupra gradului de funcționalitate și autonomie a persoanei cu sechele complexe postcombustionale, în corelație cu rezultatul evaluării complexe: scala universală de apreciere a cicatricilor (SUAC, 2006), scala de apreciere
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]