876 matches
-
omenească pe deplin dezvoltată. Obiectivitatea și creația cu intenție revelatoare îi apar drept atribute care se află într-o relație de excludere reciprocă. Prețul obiectivității, care distinge cunoașterea științifică, este pierderea semnificației existențiale. Metafizica, ca viziune prin care se încearcă revelarea „misterului existenței în totalitatea sa”, nu trebuie să aspire la obiectivitate și valabilitate universală. Ca și toate celelalte creații libere ale spiritului, sistemele metafizice vor trebui să fie apreciate prin raportare la caracteristici intrinseci, și nu la cerințe de adecvare
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
rotund seamănă cu un ochi), astrologia (destinul omului este legat de constelațiile din momentul nașterii) etc. Există în hermetism o dialectică a ocultării și revelației, a lui a ști și a spune, care funcționează după anumite legi ale păstrării și revelării secretului. Hermes poate revela și arăta, dar și ascunde sau obscuriza lucrurile, pentru ca generațiile următoare să continue căutarea. Nici un text hermetic nu spune totul, ci și ascunde, acoperă. Tradiția creștină reprezintă o corelare a interpretării cu viața comunității, pe când tradiția
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cînd la rugile noastre Mesia sosește noi nu avem sau nu știm ce să facem cu această sosire. Nu știm să gestionăm un miracol. Timpurile noastre nu mai sunt coapte pentru a relaționa cu misterul revelat sau În curs de revelare. Noi știm să negociem dar acum În cadrul misterului care este pe cale să se Înfăptuiască nu sunt sigur dacă noi nu vom dori o mîntuire cu t.v.a. Manageriatul așteptării Servatorului nu este Încă obiect de studiu la facultățile noastre
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
asemuit divinității romane cu două chipuri Patulcius, care, în timp de război, privea vigilent deopotrivă în fața și înapoia sa, deoarece și el deține două fețe ale conștiinței, una fiind îndreptată spre profunzimile lumii, iar cealaltă către dorința unor semeni de revelări și tălmăciri a cât mai multor sensuri primordiale. Demersul interpretativ este însă unul uman și astfel nu poate evita spectrul deșertăciunii și al ruinelor. Ceea ce a fost descoperit și scos în vederea generală prin interpretare, ceea ce a fost eliberat din ascundere
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
o asumă, ascunderea însoțirii cu Divinitatea va fi diminuată, revelația prezenței acesteia în preajmă fiind mult mai substanțială decât pentru o conștiință ce deține o credință și faptă religioasă atenuate. Iar pentru acea conștiință care respinge paradigma situării întru credință, revelarea însoțirii cu zeul va absenta, ascunderea acesteia fiind situată la un nivel maxim. Desigur că și aici raportul dintre Divinitate ca infinit și om drept ființă supusă finitudinii își impune exigențele în sensul că zeul se poate ascunde deplin, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
jurul unui astfel de atom, poate să înflorească conceptual-cromatic sau să fie restrânsă, dar nu deține capabilitatea de a-l modifica sau înlocui. Acest atom este aserțiunea, declararea postulării doctrinare a existenței ascunse a zeului venerat în preajma omului și a revelării întru credință a acestei existențe. El reprezintă proto-începutul ce face posibil aici exercițiul credinței religioase. Fără enunțarea inițială a unei astfel de teze-fundament și a pretenței sale de realitate transcendentă ar absenta subiectul credinței, ar lipsi în ce să se
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
acolo unde societatea Încremenise În practici și obiceiuri ce nu mai fuseseră repuse În discuție. Îmbunătățirea concretă a rezultatelor sprijină demonstrația și Întărește adeziunea la program. Într-o situație periculoasă, Nippon Roche a imaginat și a experimentat un sistem de revelare (socializare), apoi de transmitere a cunoștințelor tacite (abilitate) pe care instruirile „abstracte” nu reușeau să le asigure până atunci și cu atât mai puțin formulele de instruire la distanță. Componenta interpersonală -intersubiectivă, cum ar spune Nonaka - a fost aici cu
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
prolific, Machiavelli a oferit un ghid practic pentru exercițiul puterii politice dezgolite de false pietăți democratice liberale pe care Mussolini le consideră a fi inamicul adevăratei măreții naționale. Mussolini a considerat că Machiavelli a făcut posibilă guvernarea mai eficientă prin revelarea adevărurilor brutale despre puterea politică. Între multe alte considerente laudative, Mussolini a scris că Machiavelli l-a învățat că "atunci când oamenii nu mai cred în ceva, ei pot fi făcuți să creadă prin forță"46. Că și Mussolini, Antonio Gramsci
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
up", "the thick-flaming, thought-creating fires of Orc", "fires în the City" (E: 68), "red flames", "pillar of fire", "serpent of fiery flame" (E: 69). 4.3. Nivelul metafizic (The Four Zoas) Al doilea nivel este cel metafizic. Având ca obiectiv revelarea aspectelor oculte ale universului, principiilor sale primare, acesta corespunde viziunii duble. Conceptul care stă la baza să este cel de "știință", înțeleasă nu că doxa, ci că apokalypsis, expresie epistemică supremă. Materializarea textuala a acestui stadiu vizionar este poemul epic
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
am God / Of all this dreadful ruin ..." (E: 355). Deși poate fi indus în eroare de forță persuasiva a rațiunii, subiectul vizionar, sugerează eul creator, poate respinge atacurile acesteia prin apelul ferm la armonia primordială (îmbrățișarea lui Enitharmon) și la revelarea lumilor imaginației, la care intelectul abstract nu are acces. Acesta este sensul replicii formulate de Los la discursul rațional al Spectrului: "Los furious answerd. Spectre horrible thy words astound my Ear / With irresistible conviction I feel I am not one
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
-lea î.Hr., după care a fost disputată și demontată de unii scriitori creștini din perioada timpurie și înlocuită de doctrina propusă de Sfântul Augustin în Cetatea lui Dumnezeu. Ațintindu-ne privirile spre viitor, „creștinătatea (...) a jucat un rol primordial în revelarea puterii noastre de creație” (p. 55). Această concepție exprimă diferența semnificativă între mentalitatea occidentală și cea răsăriteană cu privire la finalitatea creativității și la rolul participanților ei în proces. Pentru hinduși (1500-900 î.Hr.), Confucius (cca 551-479 î.Hr.), taoiști și budiști, creația a
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sără‑ cesc ?” (cf. Romani 11, 13). Atunci un glas a venit spre el și i‑a zis : „Antonie, ai grijă de ale tale ! Acestea sunt judecățile lui Dumnezeu și nu‑ți ajută cu nimic să le cunoști !”43. II. Multipla revelare a iubirii lui Dumnezeu pentru noi II.1. Crucea - cheia tainei iubirii lui Hristos 44 Iubirea lui Dumnezeu pentru om se revelează mai ales În jertfă, prin aceasta ea făcându‑se mai evidentă : „Noi am cunoscut dragostea Lui prin aceea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lui Pavel”48. În alt loc, același Sfânt Părinte zice : „Pentru aceasta Îl numesc pe Hristos Împărat, pentru că Îl văd răstignit. A se jertfi pentru cei conduși este fapta unui Împărat”49. Atunci când face referire la negrăita dragoste a Multipla revelare a iubirii lui Dumnezeu pentru noi 51 lui Dumnezeu pentru oameni, autorul patristic menționat consemnează : „Cum ? Nu numai că a dat pe Fiul Său Cel iubit, ci În așa fel, Încât să fie crucificat. Admiră bogăția iubirii Sale față de om
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
căci În firea ome‑ nească s‑a amestecat o anumită Înrudire cu Divinitatea”52. Scopul suprem al operei de răscumpărare este fericirea umană, finalizată și Împlinită prin Învierea Mântuitorului Hristos din morți. 52 Suferința și creșterea spirituală II.3. Multipla revelare a iubirii lui Hristos pentru noi Hristos Și‑a arătat iubirea Sa pentru noi nu numai prin crearea noastră și a lumii din nimic, prin Întrupare, păti‑ mirile și moartea pe cruce, dar și prin Înviere, Înălțarea la cer, trimiterea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
El s‑a făcut nevăzut de la ochii lor, ascunzându‑se cum numai El știe În pâinea binecuvântată cu care ei au rămas. N‑a mai dorit să fie un vizavi, exterior lor, ci interior, devenind astfel Viața vieții lor. Multipla revelare a iubirii lui Dumnezeu pentru noi 53 II.4. Dumnezeu caută prin toate numai folosul omului Referindu‑se la taina iubirii nesfârșite a lui Dumnezeu, Părintele Stăniloae menționa : „Iubirea lui Dumnezeu țâș‑ nește de pretutindeni, din toate lucrurile și Împrejurările
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru a căuta lumina și a se sătura de ea, iar urechea pentru sunete și toate celelalte după rostul lor, atunci dorința sufletului se Împlinește numai când găsește pe Dumnezeu, căci așa este sortit sufletului să nu‑și afle Multipla revelare a iubirii lui Dumnezeu pentru noi 55 liniștea decât În Hristos, deoarece El singur este și Binele și Adevărul și tot ceea ce‑l poate bucura pe om58. II.5. Mulțimea păcatelor omului nu Întrece dragostea lui Dumnezeu pentru acesta Hristos
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
trebuie darul lui Dumnezeu, chiar dacă toți perii capului tău ți‑ar fi tot atâtea guri, n‑ai putea să‑L preamărești pe El, sau să‑I mulțumești după vrednicie. Dar cred că tu Îți dai seama de aceasta”62. Multipla revelare a iubirii lui Dumnezeu pentru noi 57 II.6. Viața spirituală este o viață de Împărtășire de iubire, de Dumnezeu Parcurgând literatura patristică putem conchide că viața spirituală nu este o viață de legi, porunci și dispoziții, ci o viață
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
al determinării în marcarea funcției sintactice de subiect. Împotriva situării sale înaintea verbului copulativ, reliefarea prin intonație a unui termen din structura nucleului predicațional se constituie în marcă a rolului de nume predicativ, purtător al semanticii lexicale a predicației; „descoperirea, revelarea” noutății prin intonație se întâlnește cu poziția de „informație nouă”, proprie predicatului: „Iar cerul este tatăl meu / Și mumă-mea e marea.” (M. Eminescu) „Casă de oameni de treabă se cheamă asta?” (I. Creangă) „O durere totdeauna mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a apropiat de gradul necesar cunoașterii. Este cel mai frumos lucru, dar și cel mai ascuns dintre doctrinele științifice ale simbolismului masonic ca inițiatul să fie într-o permanentă căutare a adevărului pe care nu-l va găsi în sensul revelării obișnuite, a înțelegerii uzuale. Acest adevăr divin, obiectul muncii sale, este simbolizat prin Cuvânt, pentru care cu toții știm că nu avem decât un substitut. E o lecție umilitoare, dar necesară întru cunoașterea naturii, a lui Dumnezeu și relația omului cu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cea curbă. Adoptarea acestor simboluri străvechi în comparație cu sistemul său secret de comunicare, a cunoștințelor în parabole și alegorii, a fost determinat de faptul că acestea îi erau la îndemână și pentru că ele reprezentau adevărul fundamental în toată măreția sublimei sale revelări de către Marele Arhitect al Universului în marile lumini ale programelor protoistorice și istorice de illuminare a oamenilor: Îmi voi deschide gura în parabole, voi dezvălui lucruri ascunse de la crearea lumii" (Mt 13:35). Aceste mari simboluri ale adevărului erau adevăruri
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și Divina Comedie sunt două forme opuse ale aceleași opere: inițierea în vederea obținerii independenței spiritului, satira instituțiilor contemporane și formularea alegorică a marilor secrete ale societății rosicrucienilor. Romanul rosei este epopeea vechii Franțe, profundă în conținut, dar prezentată facil, o revelare tot atât de reușită ca și lucrările lui Apuleius, a Misterelor ocultismului sau Trandafirul lui Flamel. Jean de Meung sau Clopinel au înflorit la curtea regelui Filip cel Frumos, în epoca templieră de vârf și au fost contemporani cu bătrânețea lui Dante
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
poetică este intuitivă și cheamă în hora artei regale inteligența, emoția și sensibilitatea. Arta e o operațiune practică guvernată de inteligență, poesia este motorul emoțional, interior, care permite cunoașterii să se exprime, depășind limitele amalgamării conștienței, ca un instrument de revelare netafizică. Identificarea misterului lucrurilor cu sufletul poetului și mesajul cosmic, iată arta poetică realizată distinctiv ca o punte între religie și creație, o metaforă care ne cuprinde ca taină în vraja ei. Dar, de fapt, ce este poesia? O exprimare
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fi înțeles în primul rând ca un moment de cunoaștere a realului, nu masonic, nu rosicrucian, nu teologic și nici măcar filologic, dar fiind încă o treaptă a marii inițieri, te invit, cititorule să-l percepi ca pe un instrument de revelare metafizică. Voi ce vă aveți gura făcută după chipul gurii lui Dumnezeu Gură care-i ordinea însăși Fiți îngăduitori când ne comparați Cu cei ce au fost perfecțiunea ordinei Pe noi care căutăm peste tot aventura 1341. Noi suntem călătorii
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
la teoria nivelelor structurale: premolecular, molecular, biostructurat, psihic, noetic, noesic, poetic.”<ref id=”2”>Nicolae Steindhart, Monolog polifonic, Editura Dacia, Cluj, 1983.</ref> Cu alte cuvinte, un text trebuie raportat permanent la alte științe sacre care să contribuie la o revelare a sensului. La nivel general, avem de a face cu „o permutare de texte, o intertextualitate.”<ref id=”3”>Cristina Hăulică, Textul ca intertextualitate, Editura Eminescu, București, 1981,<ref> ce își poate găsi numeroase aplicații, în varii texte. Ne vine
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cunoașterii mitologice într-o epopee a ideilor” (Ion Lotreanu). Congenera acestui vast câmp teoretic, literatura lui Mircea Eliade își aprofundează temele și structurile pe masura dezvoltării excepționale a operei savantului, asumându-și progresiv, în romane și îndeosebi în nuvele, funcția revelării mitului, a existenței mitice în cotidianul desacralizat, a acelor istorii sacre originare, uitate, ce irump însă în chip neprevăzut în real, tulburându-i planurile, generatoare de timp și de spațiu fantastic. Pentru Mircea Eliade, mitul este viu (mythe vivant), traiește
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]