377 matches
-
voiau să revină între granițele Ungariei. Greșeala fusese comisă la Versailles în 1920 și nu la Viena, în 1938. Soarta Ucrainei carpatice (Rutenia) devenea acum o problemă acută. Iorga s-a opus schimbării statu-quo-ului76, cerînd adoptarea unei atitudini vigilente față de revizionismul maghiar și față de cîrdășia acestuia cu Germania nazistă. (Revizionismul maghiar era mai curînd în cîrdășie cu Italia fascistă, iar Iorga prefera să ignore această legătură). Polemica cu istoricii unguri se desfășura în ritm vioi, Iorga intrînd în conflict și cu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la Versailles în 1920 și nu la Viena, în 1938. Soarta Ucrainei carpatice (Rutenia) devenea acum o problemă acută. Iorga s-a opus schimbării statu-quo-ului76, cerînd adoptarea unei atitudini vigilente față de revizionismul maghiar și față de cîrdășia acestuia cu Germania nazistă. (Revizionismul maghiar era mai curînd în cîrdășie cu Italia fascistă, iar Iorga prefera să ignore această legătură). Polemica cu istoricii unguri se desfășura în ritm vioi, Iorga intrînd în conflict și cu "London Daily Mail" al Lordului Rothemere datorită sprijinului acordat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
maghiar era mai curînd în cîrdășie cu Italia fascistă, iar Iorga prefera să ignore această legătură). Polemica cu istoricii unguri se desfășura în ritm vioi, Iorga intrînd în conflict și cu "London Daily Mail" al Lordului Rothemere datorită sprijinului acordat revizionismului maghiar de către această publicație. Atunci cînd Societatea Patriotică a Românilor din Transilvania (ASTRA) a organizat un miting uriaș, Iorga a fost principalul orator. După un atac sardonic la adresa "binecunoscutelor intenții pașnice" ale lui Hitler, el a respins pretențiile ungurilor, continuîndu-și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Treptow, Iași, 1995 și Iorga Miklós, A nemzétek között levo gyülöködés éllen, magyarok es románok, București, 1940 215 Iorga, Hotare și spații naționale, Vălenii de Munte, 1938, pp. 105-107 216 Familia Iorga către autor 217 Iorga, În luptă cu absurdul revizionism maghiar, Oradea-Mare, 1930 1 La declanșarea celui de al Doilea Război Mondial, Iorga scria că după cunoștințele lui de istorie, "este sigur că nu tehnologia va decide rezolvarea situației, ci inteligența, coducerea și entuziasmul pentru cauza umanității. Numai cei care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
4 iunie 1920); - Acțiunea iredentismului maghiar în România (pînă în anul 1940); - Chestiunea minorităților din România (pînă în anul 1940); - Chestiunea minorităților în dezbaterea Ligii Națiunilor; - Chestiunea optanților unguri la Liga Națiunilor; - Statutul romano-catolic în Transilvania; - Transilvania; - Basarabia; - Bucovina; - Dobrogea; - Revizionismul european în perioada interbelică; - Pactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939); - Răpirea Basarabiei și Bucovinei de Nord (28 iunie 1940); - Dictatul de la Viena (30 august 1940); - Tratatul de la Craiova (7 septembrie 1940); - Genocidul practicat de horthysti în rîndurile populației românești din Ardealul
HOTĂRÂRE nr. 563 din 14 august 1991 privind valorificarea arhivei Ministerului Afacerilor Externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141771_a_143100]
-
fac din acest punct de vedere. Astfel că există o balanță a intereselor care funcționează la un dublu nivel: pe de o parte la nivel național, statal, această balanță de interese funcționează în sensul stabilirii unei priorități între statu-quo și revizionism, printr-un calcul estimativ al costurilor pe care statele sunt dispuse să le suporte pentru a-și apăra posesiunile și valorile pe care deja le dețin, raportate la costurile pe care acestea sunt dispuse să le suporte pentru a-și
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
apărarea hotarelor României Mari nu putea fi lăsată În grija Armatei Roșii. Gh.I.Brătianu era convins În 1935 că apropierea de Germania ar fi fost singura soluție pentru menținerea integrității României, cu avantajul că aceasta ar fi putut neutraliza și revizionismul maghiar. De altfel, el nu a propus niciodată Întreruperea relațiilor cu Franța și Anglia, care promovau acum o politică de conciliere cu Berlinul. Aceasta nu l-a Împiedicat ca În perioada 1938 1940 să condamne politica expansionistă și de anexare
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Continuă studiile la Facultatea de Teologie și este participant la Congresul misionar din Cernăuți (1930) apoi la Congresul Uniunii Studenților Creștini Români de la Sibiu (1931) și la Congresul Studenților de la Brașov (1932) când s-a manifestat atât de vehement Împotriva revizionismului maghiar. În anii 1930-1932 a fost director al revistei “Studentul”, publicație a studenților teologi din Chișinău. În iulie 1934 susține teza de doctorat cu lucrarea: “Preotul poet Alexe Mateevici”. Ajuns la maturitate, nu se Împacă cu ideea că regiunea natală
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ucrainean, tutor al lui Nikolai Kondratiev. Fondator al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei și Ministru de Finanțe al Republicii Populare Ucraina. 35 Eduard Bernstein (1850-1932), teoretician, filozof și politician german. Memebru al PSD, fondatorul concepției socialismului evoluționist și al revizionismului. 36 Gheorghi Valentinovici Plehanov (1857-1918), revoluționar rus, teoretician marxist, fondatorul mișcării social-democrate în Rusia. Primul marxist rus. 37 Karl Kauțki (1854-1938), filozof marxist, născut la Praga. Emigrează încă din copilărie cu părinții, în Austria, unde studiază istoria și filozofia. În
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
a Franței și Angliei, sacrificarea Cehoslovaciei și chiar a Austriei prin pasivism și conciliatorism, dispariția Ligii Națiunilor (ca urmare a boicotului promovat de Germania și URSS) sunt puncte de plecare în modificările raportului de forțe ce au urmat Primului Război Mondial. Ascensiunea revizionismului, încurajat de ideologia fascistă și de nazism, instaurarea dictaturii în cea mai mare parte a țărilor europene au determinat statele vizate să încheie tratate de alianță regională și europeană. Contextul internațional părea a fi favorabil promovării unor politici de securitate
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de avantaje pentru Ceaușescu. Cel mai important era acela că nu risca să-l pună în conflict ideologic cu nici unul dintre centrele comuniste, în special cu Moscova. Orice nouă interpretare a marxism-leninismului, l-ar fi adus pe acesta în proximitatea "revizionismului", etichetă pe care sovieticii o aplicau oricui ieșea din limitele direcțiilor indicate de ei. Naționalismul nu prezenta un astfel de pericol, sovieticii fiind conștienți, din experiența proprie, că este perfect compatibil cu ortodoxia ideologică. Pe lângă toate acestea, o istorie puternic
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
prestația din politica externă ca pe o dizidență a întregii națiuni. Orice eventuală contestare internă îndreptată împotriva liderului era similară cu trădarea, căci ea putea servi doar scopurilor "dușmanului extern". Un al doilea mijloc de contracarare a pericolului dizidenței și revizionismului a fost organizarea intelectualității în structuri care să plaseze grupurile țintă, sub atentul control al partidului. Academia de Științe Sociale și Politice, Consiliul Culturii și Educației Socialiste și uniunile de creație îndeplineau rolul unor mecanisme de control ale diverselor categorii
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
unei fraze din cartea Destin și simbol, retipărită în 1978. Prima ediție fusese publicată în anii celui de-al doilea război mondial și fusese retrasă de pe piață, în 1949, după arestarea scriitorului. Indignat, Méliusz arăta că "teza lui Ion Lăncrăjan - revizionismul maghiar în România - este generalizatoare și aruncă o excomunicare totală asupra spiritualității din care fac parte, spiritualitatea maghiară din România socialistă, care și-a dovedit în decursul deceniilor caracterul ei umanist de înfrățire sinceră cu poporul român și spiritualitatea lui
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
zi erau retrași de la Belgrad consilierii militari și economici, întrerupându-se acordarea creditelor promise anterior. În ziua de 27 martie 1948, liderul de la Kremlin lansează, printr-o scrisoare, un atac dur la adresa conducătorului comuniștilor iugoslavi, acuzându-l de troțkism, menșevism, revizionism, imperialism etc., sperând că principalii factori din jurul acestuia vor îmbrățișa, întro formă sau alta, linia Moscovei. Momentul este considerat a fi punctul de plecare al ideologiei „titoiste”, înțeleasă că „formă de respingere și implicit de separare de stalinism”. Într-o
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
iugoslaviei. Cu toate acestea la Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Român din iunie 1960 „remarcile sale (ale lui Gh. Gheorghiu-Dej - n.n. G.N.) au fost cele mai critice din câte au fost făcute vreodată de un lider român împotriva revizionismului titoist și de fapt împotriva oricărui fel de revizionism”. La acel moment însă România făcea eforturi în interiorul sistemului sovietic pentru propriul ei „salt înainte” în domeniul industriei și, din cauza conflictului chinosovietic, Gh. Gheorghiu-Dej „a putut să avanseze propriile sale variante
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
al Partidului Muncitoresc Român din iunie 1960 „remarcile sale (ale lui Gh. Gheorghiu-Dej - n.n. G.N.) au fost cele mai critice din câte au fost făcute vreodată de un lider român împotriva revizionismului titoist și de fapt împotriva oricărui fel de revizionism”. La acel moment însă România făcea eforturi în interiorul sistemului sovietic pentru propriul ei „salt înainte” în domeniul industriei și, din cauza conflictului chinosovietic, Gh. Gheorghiu-Dej „a putut să avanseze propriile sale variante în materie de dogmatism”. Se știe ca-n acești
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
7.1. Partidul Național Liberal Gheorghe Brătianu între acceptarea și critica politicii externe tradiționale a României / 195 7.2. Poziția georgiștilor față de alianțele cu caracter regional și de relațiile României cu U.R.S.S / 198 7.3. Gheorghe Brătianu împotriva revizionismului; opțiunea pentru o politică externă de neutralitate și de apărare a intereselor naționale ale României / 213 8. Reîntregirea Partidului Național Liberal / 223 8.1. Revenirea georgiștilor în Partidul Național Liberal / 223 8.2. Grupări și opinii ale foștilor georgiști după
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
externă a țării. Dar autoarea adaugă o serie de aprecieri și informații noi. Deși, inițial, programul partidului își declară acordul cu sistemul de alianțe al României, în urma transformărilor survenite în relațiile internaționale în timpul crizei economice (aducerea naziștilor la putere, intensificarea revizionismului), Gh. Brătianu a venit cu o serie de idei și propuneri noi, urmărind asigurarea securității și independenței statului român. Expozeul său din Parlament, prezentat în 1934, este exemplar. El s-a opus orientării politicii externe a țării spre U.R.S.S.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
eficientă, acțiunea politică a unui partid trebuia să depășească interesele mărunte ale unei grupări sociale limitate și să cuprindă o sinteză a aspirațiilor generale ale poporului 709. La poziția georgiștilor față de problema națională, Gheorghe Brătianu adăuga și opinia sa față de revizionism, văzut din punctul de vedere al românilor. Șeful partidului arăta, în decembrie 1933, că, deși existau minorități importante între hotarele României, mai existau totuși minorități românești în afara granițelor țării, în cuprinsul U.R.S.S. (în Republica Moldovenească), în Banatul sârbesc, pe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe cale oficială, în timp ce în statul român apărea un număr impresionant de ziare și reviste în limba maghiară. Analiza efectuată asupra motivelor care determinaseră propunerea maghiară de a rezolva pretențiile revizioniste pe cale pașnică, îl conducea pe șeful georgiștilor spre concluzia că "revizionismul ungar nu a aflat nici la Roma nici la Berlin reazemul pe care îl nădăjduise împotriva României"713. Abordând, din nou, problema revizionismului, Gheorghe Brătianu arăta că "eventualitatea unei restaurări habsburgice ar provoca tulburări ce pot duce la consecințe incalculabile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
propunerea maghiară de a rezolva pretențiile revizioniste pe cale pașnică, îl conducea pe șeful georgiștilor spre concluzia că "revizionismul ungar nu a aflat nici la Roma nici la Berlin reazemul pe care îl nădăjduise împotriva României"713. Abordând, din nou, problema revizionismului, Gheorghe Brătianu arăta că "eventualitatea unei restaurări habsburgice ar provoca tulburări ce pot duce la consecințe incalculabile". El aprecia că tradițiile fostei dinastii erau într-o "desăvârșită contrazicere cu ordinea nouă a Europei". Recunoscând că inițiativele unora dintre maghiari de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
diplomatice între România și U.R.S.S. Astfel, L. Barthou, din partea Franței și și M. Litvinov, din partea U.R.S.S., inițiaseră negocieri pentru încheierea unui Pact Oriental de securitate. Cehoslovacia și Polonia și-au manifestat interesul față de aceste negocieri. Potrivit acestui proiect, revizionismul din estul Europei putea să fie blocat, prin intermediul a două pacte, legate între ele: un pact multilateral de asistență între U.R.S.S. și vecinii săi și un altul de asistență franco-sovietică. Germania ar fi fost invitată să adere la primul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
statele Micii Înțelegeri, în mai 1937, Gheorghe Brătianu aprecia că această alianță "și-a depășit cadrul", iar pentru a rămâne puternică, ea trebuia să se mențină la scopul "definit și limitat", stabilit de inițiatorii ei826. 7.3. Gheorghe Brătianu împotriva revizionismului; opțiunea pentru o politică externă de neutralitate și de apărare a intereselor naționale ale României Spre sfârșitul anului 1933, Gheorghe Brătianu își preciza poziția față de mult discutata problemă a revizuirii tratatelor de pace de după primul război mondial. Plecând de la sublinierea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
păcii generale, Gheorghe Brătianu preciza că România nu dorea să formuleaze revendicări imperialiste, dar nu avea de cedat sau de târguit nici cel mai mic petec al teritoriului care îi aparținea 827. Lupta împotriva revizuirii tratatelor de pace și împotriva revizionismului manifestat de unele din țările vecine României a fost o direcție constant afirmată de georgiști. Comentând acțiunea din septembrie 1934, prin care Polonia anunța la Liga Națiunilor, că nu va mai admite control internațional asupra minorităților din statul polonez, Constantin
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
statul polonez, Constantin Hentzescu aprecia că modul în care statul vecin și-a formulat poziția ar putea să fie dăunător, deoarece implica o revizuire a tratatelor de pace, care ar atrage după sine "nesiguranța generală, războiul și revoluția"828. Problema revizionismului era adusă și în dezbaterea Camerei Deputaților, în decembrie 1934, cu ocazia discuțiilor la Mesajul tronului. Cu acel prilej, ministrul liberal, Victor Iamandi, semnalase intensificarea manifestărilor extremist naționaliste, afirmând, în mod paradoxal, că maghiarii reprezentau "o continuitate istorică în unele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]