882 matches
-
Florin Constantiniu arată că „Titulescu nu a fost singura victimă a diplomației sovietice care a jucat perfect rolul atribuit de Stalin, de a demonstra atașamentul U.R.S.S. la o politică de pace și securitate colectivă, de stăvilire a acțiunilor statelor revizioniste, având drept obiectiv dislocarea sistemului Versailles”107. 106 Nicolae Titulescu, Basarabia pământ românesc, București, Editura RumIrina, 1992, p. 35. 107 Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, București, Editura Univers Enciclopedic, 1997, p. 335. 71 68 Considerăm că ministrul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
nici un fel de compromis asupra acestui fapt. Cu toate acestea Uniunea Sovietică a considerat întotdeauna Basarabia ca fiind o problemă deschisă. Frontiera de est a României era singura care nu fusese recunoscută definitiv și garantată de către marile puteri. Împotriva tendințelor revizioniste ale Ungariei , România avea Mica Înțelegere ca aliat, iar Înțelegerea Balcanică în cazul Bulgariei. Singura apărare în fața Uniunii Sovietice era alianța româno - polonă din 1921. Tratatul româno - francez încheiat în 1926 nu prevedea nici un caz concret de alianță în cazul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
căreia prin semnarea tratatului de asistență mutuală româno - sovietic, ministrul de externe român urmărea ca Uniunea Sovietică să nu mai continue politica de cuceriri a Rusiei țariste asupra teritoriilor românești. Apoi s-ar fi diminuat, într-o anumită măsură, tendințele revizioniste ale Bulgariei, Ungariei, Germaniei și Italiei, întărindu-se în același timp sistemul de securitate colectivă. Titulescu declara că în eventualitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală cu Uniunea Sovietică, România era dispusă să încheie un document similar și cu Germania
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
s ar fi semnat ar fi fost împiedicată declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial la 1 septembrie 1939. Am argumentat că era dificil ca al Doilea Război Mondial să poată fi evitat. Perioada interbelică a fost considerată de statele revizioniste un interval de timp necesar pentru a-și regrupa forțele împotriva „dictatului” de la Versailles. Tratatul nu a mai putut fi semnat deoarece ministrul de externe român a fost înlocuit din funcție la 29 august 1936, partea sovietică calificând acest eveniment
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Concertului de Putere. Mai mult de 20 de ani de războaie epuizaseră marile puteri, pentru fiecare dintre ele pacea europeană părând o necesitate. Toate fiind puteri de statu-quo, își împărțeau gestiunea securității continentale de o manieră care nu permitea apariția revizioniștilor de altfel, nu exista nici măcar riscul ca aceștia să apară, cu atât mai puțin cu rangul de jucători importanți în arena internațională. Între ele exista o recunoaștere reciprocă, precum și un oarecare consens ideologic vizibil, de exemplu, în momentul 1848. Nivelurile
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
la o normalitate sau la un mediu social pe care ei le respingeau ca filistine sau burgheze. Astfel, Auden a afirmat că artiștii ar trebui să fie cât mai neurotici ou putință; și mulți au fost de acord cu freudiștii revizioniști, ca Homey, Fromm și Kardiner, care susțineau că și concepțiile lui Freud despre nevroză și normalitate, care își au originea în lumea vieneză de la sfârșitul secolului ai XIX-lea, se cuvin corectate prin Marx și prin antropologi. *3 Teoria artei
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
de pe toate continentele, criza extinzându-se rapid din Statele Unite către majoritatea statelor lumii. Problemele economico-sociale au determinat mutații în plan politic, ducând la ascensiunea curentelor extremiste, cel mai notabil exemplu fiind Germania, unde nazismul ajunge la putere în 1933. Curentul revizionist câștigă teren, iar marile puteri democratice nu sunt capabile să ia măsuri pentru a-i pune capăt. În acest context, diplomația românească a avut drept obiectiv apărarea statuquo-ului teritorial stabilit de sistemul Versailles (1919-1920). Diplomația românească acționează împreună cu partenerii din
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
1918 a marcat un eveniment epocal în istoria țării și a dat posibilitatea unei puternice afirmări a României în viața internațională în perioada care a urmat. Formarea României Mari a contribuit la progresul societății românești, cu toate încercările unor state revizioniste și revanșarde de a lovi în interesele României. Un rol însemnat în depășirea acestor situații l-au avut relațiile internaționale ale României, modul cum a reușit România să-și direcționeze aceste relații prin contribuția unor diplomați de seamă, în frunte
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
noi, prin lupta împotriva revizionismului teritorial, prin promovarea politicii de securitate colectivă . În aceste condiții, România a urmat politica sa tradițională, pronunțându-se ferm împotriva oricăror acte care ar fi dus la încălcarea statu-quo-ului internațional, manifestându-și opoziția față de acțiunile revizioniste și revanșarde. Toate guvernele țării din perioada 1929-1933, au continuat să se mențină pe linia tradițională a politicii românești în domeniul relațiilor externe. În desfășurarea politicii externe a României s-au reflectat, totuși, anumite fluctuații și orientări, determinate de legăturile
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
creată în anii 1920-1921 din necesități obiective și presante: menținerea statu-quo-ului stabilit prin tratatele de pace, pe a cărui garantare de către marile puteri - Anglia și Franța - se putea conta din ce in ce mai puțin; prevenirea unor acțiuni din partea Ungariei horthyste ale cărei aspirații revizioniste erau îndreptate, în primul rând, împotriva securității și integrității României, Cehoslovaciei și Iugoslaviei; prevenirea și împiedicarea creării unei “Confederații dunărene”, care ar fi însemnat, de fapt, reeditarea fostei duble monarhii. “Mica Înțelegere a fost prima alianță regională postbelicii a trei
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
punctul de vedere a stabilității politice, colaborării economice și culturale ”. În toată existența sa, Mica Înțelegere s-a afirmat ca o unitate politică europeană în problemele importante ale securității și păcii pe continentul nostru, cauzând numeroase iritări și dificultăți forțelor revizioniste și revanșarde. Încă de la început și-a adus o contribuție importantă la Conferința de la Geneva din 1922, conferința ce a avut în vedere reorganizarea întregii activități economice și financiare, precum și normalizarea relațiilor comerciale internaționale. “ Organizația a jucat un important rol
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
diferențelor de vederi și care, în caz contrar, ar fi creat pericolul divizării și dezintegrării conferinței, ceea ce ar fi însemnat nerezolvarea problemelor pentru care fusese convocată ”. În toată această perioadă Mica Înțelegere a luat atitudine împotriva tuturor acțiunilor revanșarde și revizioniste organizate de Ungaria horthystă și Bulgaria. Mica Înțelegere a fost aceea care a sprijinit refacerea Austriei, care a dus o politică de restabilire a păcii în Europa Centrală. Drept urmare, s-a arătat binevoitoare în sprijinirea Ungariei la Societatea Națiunilor în vederea
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Istria, când un grup de tineri au vrut să împiedice prezentarea cetățenilor la alegerile din 24 Martie 1929. Drept urmare, unul dintre tineri a fost executat, iar ceilalți condamnați la ani grei de închisoare. De asemenea, presa italiană a susținut propaganda revizionistă ungară. La Conferința de la Strsbske Plesso din 25-27 iunie 1930, a fost stabilit Statutul Micii Înțelegeri. “În ceea ce privește organizarea alianței s-a adoptat o formă nouă. Reuniunea miniștrilor afacerilor externe a devenit organism permanent și în fiecare an se schimbă numai
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Tardieu ideile ce puteau conveni tuturor statelor din zonă. Un obiectiv important urmărit de Mica Înțelegere a fost și găsirea căilor și mijloacelor celor mai eficiente pentru apărarea și neutralizarea pricipalului pericol vizând integritatea teritorială, pe care-l reprezenta politica revizionistă și revanșardă a cercurilor politice și militare din zona centrală și sud-vestică a continentului. De aceea, s-au ținut conferințe ale șefilor de stat major ai Micii Înțelegeri, s-au încheiat convenții militare, s-au pus la punct planurile tactice
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
scopuri, Germania fascista s-a folosit și de organizația fascisto-legionară din țara noastră. De asemenea, Germania hitleristă și-a organizat o agentură de spionaj cu scopul de a dezagrega alianțele în care era implicată România și de a încuraja tendințele revizioniste ale Ungariei și Bulgariei. Ascensiunea fascismului în Europa a impulsionat tendințele revizioniste, fapt ce a început să pună sub semnul întrebării problema securității și independenței popoarelor europene. Atât popoarele din centrul, cât și cele din sud-estul Europei se vedeau grav
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
noastră. De asemenea, Germania hitleristă și-a organizat o agentură de spionaj cu scopul de a dezagrega alianțele în care era implicată România și de a încuraja tendințele revizioniste ale Ungariei și Bulgariei. Ascensiunea fascismului în Europa a impulsionat tendințele revizioniste, fapt ce a început să pună sub semnul întrebării problema securității și independenței popoarelor europene. Atât popoarele din centrul, cât și cele din sud-estul Europei se vedeau grav amenințate de pericolul expansiunii economice și politice a Germaniei naziste. În această
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
de această organizație care s-a putut opune cu succes Directoratului european în patru. În prima jumătate a anului 1933, politica de concesii față de Germania, a dus la întărirea poziției economice și politice a acesteia și la intensificarea provocărilor ei revizioniste. Pentru Italia fascistă, Europa centrală și Balcanii căpătaseră în planurile sale o mare importanță. Pentru a le domina a fost inventată formulă Illyricum, care-i permitea, pornind de la teza de reconstituire a vechiului Imperiu roman, să pătrundă nu numai în
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
apăra suveranitatea și integritatea teritorială a celor trei state. Germania fascistă a fost aceea care a primit cu mare satisfacție planul Directoratului european în patru, întrucât punerea lui în practică i-ar fi permis să-și pună în aplicare politica revizionistă și revanșardă, slăbind totodată legăturile Franței cu aliații săi. În acest scop, naziștii susțineau ideea potrivit căreia “Franța trebuie să se înțeleagă direct cu Germania și nu să-și lege politica de aceea a unor state din estul Europei, de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
recunoaște acorduri care ar avea drept scop să dispună de drepturile altora. În continuare, se preciza poziția Micii Înțelegeri față de revizuirea tratatelor : “Statele Micii Înțelegeri regretă, pe lîngă aceasta, că în negocierile ultimelor zile s-a subliniat ideea unei politici revizioniste. Situându-se în domeniul de interes general al păcii și ținând seama de sentimentul unanim și profund al țărilor lor, ele consideră de datoria lor să atragă atenția asupra faptului că o politică revizionistă, antrenând în mod necesar reacții energice
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
s-a subliniat ideea unei politici revizioniste. Situându-se în domeniul de interes general al păcii și ținând seama de sentimentul unanim și profund al țărilor lor, ele consideră de datoria lor să atragă atenția asupra faptului că o politică revizionistă, antrenând în mod necesar reacții energice, nu este de natură să calmeze spiritele naționale și să întărească sentimentele de încredere, care singure permit colaborarea reciprocă. De aceea, statele Micii Înțelegeri, consideră ca esențială coordonarea eforturilor lor 32 comune în vederea lucrărilor
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
element se adaugă în favoarea propunerilor lui Mussolini : politicienii horthyști, încurajați de Italia și Anglia, considerau proiectul cvadripartit mai mult decât oportun pentru realizarea pretențiilor lor teritoriale pe seama statelor vecine. În concluzie, ca Ungaria să se poată vindeca, trebuia, conform propagandei revizioniste să fie reparată “nedreptatea” comisă de tratate și repusă în granițele ei de dinainte de război. În fața acestui pericol care amenința integritatea teritorială a statelor Micii Înțelegeri, și în numele ei, Nicolae Titulescu a vizitat Geneva, Parisul și Londra, reușind să dejoace
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
În perioada imediat următoare, Nicolae Titulescu a acționat cu deosebit succes. La Londra, Titulescu a avut convorbiri cu ministrul de externe german von Neurath. În discuțiile purtate, Titulescu a spus că România nu va fi niciodată de acord cu planurile revizioniste ungare propuse de Italia. Intervențiile energice ale Micii Înțelegeri au dat rezultate pozitive. Franța și-a revizuit politica sa față de proiectul de acord în patru. În Italia și Germania această situație a produs neliniște. În Italia fascistă, noua poziție luată
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
și era îndreptat împotriva intereselor micilor țări europene. Asemănându-l cu “Sfânta Alianță a celor numai trei monarhii de la 1815, Iorga releva că prin opoziția în cele din urmă a Franței tetrarhia rămâne rău știrbită : e o simplă asociație a revizioniștilor”. În ciuda ironiei batjocoritoare a presei din Italia fascistă, România ca și celelalte state grupate în Mica Înțelegere, și-au continuat neclintit eforturile la Paris și în alte capitale, pentru a zădărnici Pactul în patru. La 11 aprilie 1933, Franța s-
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
neclintit eforturile la Paris și în alte capitale, pentru a zădărnici Pactul în patru. La 11 aprilie 1933, Franța s-a declarat public pentru intangibilitatea Pactului Societății Națiunilor, elaborând concomintent și un memorandum prin care amenda în mod categoric clauza revizionistă, cuprinsă în planul cvadripartit al Italiei fasciste. Prin nota emisă țărilor europene la 11 aprilie, guvernul francez sublinia încă odată importanța alianțelor Franței cu statele Micii Înțelegeri și cu Polonia. De altfel,Paul Boncour, într-o discuție cu Nicolae Titulescu
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
importanța alianțelor Franței cu statele Micii Înțelegeri și cu Polonia. De altfel,Paul Boncour, într-o discuție cu Nicolae Titulescu din 27 mai 1933, aprecia că datorită notei asupra căreia căzuseră de acord, “pactul în patru, nu mai păstrează caracterul revizionist pe care-l dorește Germania și Italia”. Întrucât guvernul britanic continua să sprijine planul revizionist al lui Mussolini, între 29 mai- 1 iunie 1933, a avut loc la Praga Conferința Micii Înțelegeri. Cu această ocazie, Consiliul permanent al acestei alianțe
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]