645 matches
-
nivelul confederal și-a îndeplinit funcția de arbitraj în tot acest proces timp de cca 150 de ani și că a dispărut simultan cu introducerea taxării individuale. În acest context cauzal se ridică întrebarea dacă există ceva ce a lipsit rezilienței nivelului confederal, astfel încât acesta să fi putut supraviețui atât perturbațiilor generate de expansiunea piețelor interne, cât și celor provocate de expansiunea statului? Răspunsul, deși contrafactual, este fundamental. S-a văzut că atât obștea arhaică generică, cât și obștile din Vrancea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
o structură de leadership. Democrației aflate în uz îi lipsea delegarea specializată de responsabilități, astfel încât nu a existat nicio poziție instituțională care să poată acționa proactiv, preventiv și independent față de influențele exogene; nimeni care să crească rezistența, respectiv să mențină reziliența sistemului, nimeni care să crească plăcinta și să transfome jocul colectiv într-unul de sumă pozitivă. Temerea adâncă față de tiranie și dorința de a-și păstra neatins statutul de oameni liberi au exclus alegerea de lideri dintre metodele autoguvernării. O
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
lor, după reglementarea Codului silvic, structura de conducere a fost formată din noua funcție de președinte al obștii (care a formalizat un rol preexistent), secondat de doi pădurari. 4.7. Colectivizarea Atenția se va concentra în continuare pe ultimul nivel al rezilienței, și anume nivelul genotipal. Acest nivel este ultima formă de reziliență a unei entități politice. În cazul studiat, nivelul a fost pus în lumină ca adaptare la colectivizarea proprietăților agricole și forestiere în regimul comunist, proces care a început în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
din noua funcție de președinte al obștii (care a formalizat un rol preexistent), secondat de doi pădurari. 4.7. Colectivizarea Atenția se va concentra în continuare pe ultimul nivel al rezilienței, și anume nivelul genotipal. Acest nivel este ultima formă de reziliență a unei entități politice. În cazul studiat, nivelul a fost pus în lumină ca adaptare la colectivizarea proprietăților agricole și forestiere în regimul comunist, proces care a început în 1949 și s-a încheiat în anul 1962. Argumentul la acest
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
stabile sau a unor eventuale conflicte între acestea. Principalul punct slab, cel puțin al nivelului confederativ, pare să fi fost insuficienta sa centralizare, care l-a lipsit de o minimă rezistență, pe de o parte, și de capacitățile proactive ale rezilienței, pe de altă parte. Nivelul ridicat al capitalului social format este în același timp și un argument suplimentar împotriva tezei lui Stahl potrivit căruia capitalismul singur a dizolvat aranjamentul. În cazul studiat, capitalul social s-a conservat pentru aproximativ două
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
acest motiv, atributele lor evoluționiste au un caracter special. Din analiza perioadei obștii vechi se desprind două categorii de concluzii importante, primele privind devoluția politică a aranjamentului studiat, iar celelalte privind lecțiile desprinse cu privire la factorii endogeni relevanți pentru rezistența și reziliența entităților politice locale. Alte implicații colaterale au fost notate pe parcurs. În primul rând, expansiunea piețelor interne a reprezentat o oportunitate economică pentru participanții la aranjament: resursa cea mai abundentă, lemnul, a devenit valoroasă din punct de vedere economic. Împreună cu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
statale. Am arătat în detaliu multiplele căi prin care statul s-a substituit aranjamentului local, precum și consecințele rezultate: fragilizarea aranjamentului confederal prin reducerea progresivă, dar completă a rațiunilor sale de existență. Transferul furnizării unor bunuri publice către stat a scăzut reziliența nivelului confederativ pentru că a limitat atât nivelul acțiunii colective realizate prin intermediul său, cât și prin aceea că a transformat caracterul său în cel de for al jocurilor de sumă nulă. Dintre aceste jocuri, plata cislei a creat o dependență a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pe piețe și distribuția riscurilor, oportunităților și beneficiilor de pe urma noilor oportunități comerciale” (Popkin, 1980, p. 434). În continuare voi rezuma sub forma unui tabel concluziile legate de al doilea obiectiv al capitolului, acela de a selecta factorii favorabili rezistenței și rezilienței. Acești factori corespund principiilor de design instituțional sintetizate de Elinor Ostrom (1999, 2005 și 2009), iar imprimarea lor fidelă în genotip a permis restaurarea fenotipului după refacerea proprietății obștilor pornind de la Legea 1/2000. Izomorfismul noului fenotip față de cel vechi
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
recunoscute. Și atunci - chiar așa! - de ce trebuie să ne întrebăm despre validitatea metodei prin care s-a stabilit ipoteza fondatoare și, chiar mai rău, să punem la îndoială consistența, logică, inclusiv în raport cu consecințele? Epistemologia ne învață că rolul fundamental în reziliența la falsificare a ipotezelor îl are comunitatea oamenilor de știință. Regulile democratice sunt adânc instalate în exercițiul dreptului constituțional al adevărului din Cetatea Științei (Kuhn, 2009). Educația noastră de cetățeni ai țării țărilor ar da dovadă de o gravă încălcare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
clar acum că Adam Smith a avut o perspectivă metafizică din care a ambiționat să scoată un instrument rațional pe care să întemeieze o teorie științifică. Doar că, deși operația de cezariană a metafizicii pare să fi reușit, dovadă fiind reziliența teoriei la schimbare, copilul a fost scos la lumină fără simțuri: un obiect, până la urmă nefolositor, chiar ireal pentru că nu face parte din zona genuină a conștiinței competiționale a Naturii care este Natura Umană. Concluzia este fără dubiu: homo œconomicus
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
omul din cadrul său de preocupări. Or, economia standard se mândrește cu faptul că operează într-un cadru care exclude omul.” (Georgescu-Roegen, 2009). Și ne întrebăm noi: oare cât au pierdut oamenii abandonându-și destinele unor mecanisme? B. Soluții din interior Reziliența la antiteză Contestațiile venite din varii direcții în legătură cu potențialul cognitiv al Economiei au și nu au temei. Mai ales fizicienii au temei în credința, mereu servită rațional, în experimentalismul funciar al științei lor. Dar toți criticii nu au temei atunci când
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mari. Mediile stocastice induc omogenitatea în macroeconomie, practic falsifică substanța faptelor economice la acest nivel. Recursul la stocastică ține tot de progresul simplificării pentru a se ajunge să se opereze cu conținuturi omogene. Blestemul dependenței ombilicale de metoda fizicii are reziliență. Nu încape îndoială că sursele inconsistenței la nivelul macroeconomic rezidă în calitatea instrumentelor cu care se operează, cum ar fi politicile, ele însele suspectate de inconsistență în privința mecanismelor de transmisie ale politicilor relevante pentru ceea ce numim mixul de politici. Circularitatea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
elevi-dascăli se exprimă prin pedepse mai frecvente, un sentiment ridicat de nedreptate la copii și o teamă estremă la unii elevi mai mici. Dincolo de anchetele noastre, observațiile prelungite longitudinal au arătat impactul pe termen lung chiar dacă există mereu posibilități de reziliență al acestei violențe construite atât în ce privește intrarea în delincvență (Farrington, 2001, de exemplu, pentru o sinteză), cât și riscurile la care se expun victimele (Olweus, 1972; Smith, 2001 etc.). Violențele sexuale Vom evoca aici o ultimă formă de violență, violența
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
oricare factor de risc luat în parte. Totul ține de combinarea factorilor de risc în sporirea probabilității de risc și în capacitatea fiecărui individ de a face față unui eveniment precis, ceea ce acum numim în mod comun capacitatea lui de reziliență. Astfel, Rutter (1985), unul dintre marii specialiști ai acestei abordări, își intitula încă din 1985 unul dintre articole "Reziliența față de adversitate: factorii de protecție împotriva dezordinilor mintale". Tocmai măsurând ceea ce poate "prezice" vulnerabilitatea (adică probabilitatea cea mai mare de a
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și în capacitatea fiecărui individ de a face față unui eveniment precis, ceea ce acum numim în mod comun capacitatea lui de reziliență. Astfel, Rutter (1985), unul dintre marii specialiști ai acestei abordări, își intitula încă din 1985 unul dintre articole "Reziliența față de adversitate: factorii de protecție împotriva dezordinilor mintale". Tocmai măsurând ceea ce poate "prezice" vulnerabilitatea (adică probabilitatea cea mai mare de a dezvolta tulburări), această abordare arată non-fatalitatea acestei vulnerabilități, demonstrează reziliența. În orice caz, potrivit aceluiași Rutter (loc. cit.), prezența
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
abordări, își intitula încă din 1985 unul dintre articole "Reziliența față de adversitate: factorii de protecție împotriva dezordinilor mintale". Tocmai măsurând ceea ce poate "prezice" vulnerabilitatea (adică probabilitatea cea mai mare de a dezvolta tulburări), această abordare arată non-fatalitatea acestei vulnerabilități, demonstrează reziliența. În orice caz, potrivit aceluiași Rutter (loc. cit.), prezența unui singur factor nu mărește probabilitatea unor probleme ulterioare. Pentru el, probabilitatea problemelor emotive și comportamentale crește considerabil odată cu asocierea mai multor factori de risc. De exemplu, un copil care trăiește
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în habitus-ul mental al "majorității tăcute", supusă decenii de-a rândul propagandei sistematice împotriva "democrației burgheze". În acest mediu, imagistica primilor ani de dictatură comunistă, care păruse definitiv obliterată de spectacolul național-comunist al unității întregului popor, vădește o surprinzătoare reziliență. Spontan sau provocat, segmentele conservatoare ale societății regăsesc în memoria lor latentă teme pe care educația elementară din anii copilăriei le sădise mai durabil decât se putea imagina: poncife și falsuri propagandistice despre "partidele burgheze" care spoliaseră poporul și înăbușiseră
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
împușcați", în realitate câteva sute -, sunt repetate cu o convingere de nezdruncinat, dar toată răspunderea acestor crime în bună măsură imaginare e atribuită folcloric "țărăniștilor" adică unui partid care se va constitui abia cu două decenii după marea răscoală. Această reziliență a imaginarului produs de propaganda epocii staliniste e dublată, de altfel, de continuitatea temelor dominante ale naționalismului de tip ceaușist, doar parțial "de-ceaușizat": tezele antimaghiare reînvie cu forță sporită, izolaționismul și suspectarea străinilor sunt foarte active, legendele excelenței politicii externe
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
la putere, fără nicio întrerupere, aproape șapte ani după 1989, și nu și-a pierdut cu totul pozițiile și forța după alternanța la putere din 1996; de fapt nici acum nu a dispărut, ci doar continuă să se travestească. Această reziliență apropie situația din România de cea din fostele republici sovietice, ca Ucraina sau Georgia. Dar, tot în România, spre deosebire de Ucraina, Georgia sau chiar Rusia, moștenitorii nomenclaturii s-au confruntat cu o adevărată opoziție structurată politic, cu partide care aveau experiența
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
românești, pe lângă cea spirituală și etnică, o reprezintă continuitatea caracterială. Pe durata întregului mileniu de năvăliri barbare, "Româniĭ aŭ păstrat în tot timpul acela, vechia lor tărie de suflet strĕmoșéscă, vechia tărie Română, Virtus Romana" (Melidon, 1876, p. 36). Această reziliență caracterială, tăria de suflet strămoșească, conține secretul pentru "enigma și miracolul" permanenței românești 14. Datorită ei, românii au reușit "a se conserva nestricațĭ până astăzĭ de către veciniĭ lor mult maĭ numeroșĭ" (Melidon, 1876, p. 41). După cum am arătat mai devreme
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în care violența proliferează malign, primejduindu-i integritatea. De aceea, orice carte centrată pe un asemenea subiect se dovedește mereu bine venită, mai ales când problema este plasată într-un context mai larg, aspect evocat încă din titlu: violență, traumă, reziliență. Sunt trei teme care au pătruns relativ recent în aria preocupărilor științifice, dar care domină, la nivel internațional, științele socioumane ale ultimilor ani. Dacă trauma, prin consecințele ei nefaste, consistent sistematizate în conceptul de stres posttraumatic, a polarizat cercetările încă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
preocupărilor științifice, dar care domină, la nivel internațional, științele socioumane ale ultimilor ani. Dacă trauma, prin consecințele ei nefaste, consistent sistematizate în conceptul de stres posttraumatic, a polarizat cercetările încă din ultimele trei decenii ale secolului trecut, preocupările în direcția rezilienței (deși au debutat cam în aceeași perioadă, pe loturi de copii și tineri expuși violenței) au ieșit în avanscenă aproximativ acum 10 ani. DSM III (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, ediția a III-a) menționează încă din 1980
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
conștientizat magnitudinea îngrijorătoare a violenței (indiferent de sorgintea ei naturală sau artificială) și că deja lua atitudine. Politicile aveau însă nevoie de o cunoaștere aprofundată a formelor și consecințelor violenței, cu scopul descoperirii celor mai eficiente metode de prevenție. Astfel, reziliența s-a impus ca țintă și orientare în structurarea serviciilor destinate victimelor și a politicilor de prevenire a violenței. Reziliența dezvăluie procesele prin care o persoană sau un grup de persoane, expuse aceluiași eveniment violent, reușește să facă față evenimentului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nevoie de o cunoaștere aprofundată a formelor și consecințelor violenței, cu scopul descoperirii celor mai eficiente metode de prevenție. Astfel, reziliența s-a impus ca țintă și orientare în structurarea serviciilor destinate victimelor și a politicilor de prevenire a violenței. Reziliența dezvăluie procesele prin care o persoană sau un grup de persoane, expuse aceluiași eveniment violent, reușește să facă față evenimentului, să-l depășească, fără derapaje patologice și comportamente autodistructive. Mai mult încă, persoanele reziliente reușesc să valorifice experiența periculoasă și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Pe de altă parte, prin fructificarea amplă a avangardei științifice, s-a realizat un inventar al principalelor etape și/sau evenimente ontogenetice cu potențial traumatic: prenatalitatea, nașterea, copilăria, boala și moartea. Cel de-al treilea capitol, și ultimul, este destinat rezilienței. Se prezintă evoluția acestui concept, aparținând abordării pozitive a ființei umane, se clarifică aspecte care țin de definirea destul de dificilă a conceptului și se fac diferențieri și asocieri cu concepte învecinate. Argumentând ideea că menirea oricărei intervenții asupra ființei umane
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]