39,170 matches
-
multe seminarii. Familiile preoților erau mereu urmărite de Securitate, șantajate și umilite, pentru atașamentul lor la valorile credinței creștine. Cu toate acestea, credința a învins, flacăra ei nu s-a stins. Familia Părintelui Constantin Voicescu a fost un exemplu al rezistenței prin credință. La fel ca și părintele, în perioada cât s-a aflat în închisoare și după ce a fost pus în libertate. În altă ordine de idei, dacă ar fi să vorbim puțin despre vocația omiletică - sau învățătorească - a Părintelui
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
efort prea mare pentru a intra în rol deoarece ambii actori au peste 60 de ani, iar generația din care fac parte nu este tratată cu ironie în film , decizia de a face un astfel de pas se confruntă cu rezistență sau cel puțin o acceptare foarte dificilă și cu condiții impuse, cum bine se poate vedea în desfășurarea acțiunii filmului. Dar să nu uităm că este și o comedie, una care încearcă să desființeze un tabu, al discuțiilor despre sex
Terapie de cuplu by http://www.zilesinopti.ro/articole/2452/am-vazut-terapie-de-cuplu [Corola-blog/BlogPost/99463_a_100755]
-
aport al criticilor și atotștiutorilor), aceste creații ne sunt infinit mai apropiate de simțire și înțelegere decât acele producții ale artei care de-abia acum încearcă să-și croiască drum spre inimile și cugetele noastre, dar care întâmpină o firească rezistență, fie din cauza convenționalului comod, statornicit de timp și obișnuință în noi, fie din cea a ofensivei unor forme ce au darul să stârnească emoția disconfortului prin lipsa acelor principii și prejudecăți care reprezintă armătura de rezistență a echilibrului și armoniei
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
care întâmpină o firească rezistență, fie din cauza convenționalului comod, statornicit de timp și obișnuință în noi, fie din cea a ofensivei unor forme ce au darul să stârnească emoția disconfortului prin lipsa acelor principii și prejudecăți care reprezintă armătura de rezistență a echilibrului și armoniei lăuntrice. Pentru operele ce ne comunică secvențe, ori - mai degrabă - aparențe de viață (gen romanele de aventuri sau cele siropos-sentimentale), succesul, dictat de acceptul entuziast al masei de consumatori, este garantat, întrucât: a) suntem înclinați să
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
inefabil cu care acesta, grație harului cu care a fost înzestrat de Dumnezeu, izbutește să redea în chip cuceritor secvența de viață asupra căreia s-a aplecat. Cu completarea că operele care se îndepărtează prea mult de realitate, deseori întâmpină rezistența receptorilor consumatori. 3. Cum se apreciază opera de artă? Citind o carte, privind un tablou ori ascultând acordurile unei melodii, dacă respectivele creații au valoare artistică, simți instinctiv cum emoția te răscolește. O operă de artă se adresează în egală
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
și ea. De vreo zece ani, Dionisie Vitcu a intrat lent în acest personaj de excepție; l-a studiat, l-a tras în esențe, l-a aprofundat. Împins prea departe, comicul frizează tragicul, făcînd din «Însemnările unui nebun» rolul de rezistență al carierei sale artistice. Da. Mă uimise și pe mine în rolul acesta fantastic. Era, cu adevărat, rolul vieții lui.” Actorul însuși recunoaște șansa uriașă a unui asemenea mare rol: ,,Hamletul meu a fost Poprișcin. «Însemnările unui nebun» a fost
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
verdele de crom, ocrul galben, oxidul roșu de fier, magnetitul de fier pentru negru, creta albă, vermillion, orpiment, pe alocuri negru de cărbune. Pastelul ca material de pictură este fabricat din pigment pulbere amestecat cu talc și gumă arabică, iar rezistența acestuia la atingere sau umiditate este foarte mică. Timp de peste un secol cele 5 pasteluri au fost supuse unor traume din cauza sensibilității pulberii de culoare neconsolidată cu fixativ, cât și păstrării în condiții necorespunzătoare. În anul 2016 în Laboratorul de
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
cheie chiar în timpul proiectului, să afli că sistemele nu sunt compatibile și să ai nevoie de mai mult timp sau mai multe resurse pentru a le integra, să se schimbe legislația sau condițiile economice și să ai parte de o rezistență puternică din partea angajaților sau - poate cel mai dificil - riști să numești șefi de proiect care se dovedesc a fi persoanele nepotrivite. Kotter susține că foarte multe lucruri pot să meargă prost sau deloc, pentru că, pur și simplu, organizațiile nu sunt
6 angajați supracalificați în jurul unui fax, șefii toxici și managerii schimbării. Cum am trecut prin prima restructurare, în zorii corporatismului din România by https://republica.ro/6-angajati-supracalificati-in-jurul-unui-fax-sefii-toxici-si-managerii-schimbarii-cum-am-trecut-prin-prima [Corola-blog/BlogPost/337936_a_339265]
-
Istoria lui Filip, IX, 2) vorbește despre un rex histrianorum, un probabil conducător al geților de la Dunărea de Jos. În anul 335 î.e.n., Alexandru cel Mare, potrivit povestirii istoricului grec Adrian (Expediția lui Alexandru, I, 5), ajungând la Dunăre, întâmpină rezistența geților din stânga fluviului. O puternică forță getică avea să distrugă armata macedoneană și pe comandantul ei, Zopyrion în anul 326 î.e.n., undeva în zona gurilor Dunării, la întoarcerea acesteia din expediția contra sciților (Trogus Pompeius, la Iustin, Istoria lui Filip
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
din 07 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Fac ce fac și-mi fuge gândul, La cei doi părinți ai mei, I-a înghițit mai ieri pământul Greu e Doamne, fără ei. Casa mea n-are fundație, N-are stâlpi de rezistență, Îmi fac reproșuri sine die Viața-i fără consistență. Poate-s aspru cu prezentul, Am pretenții de la voi, Nu s-o termina pământul Îmi vreau părinții înapoi! Simt că cineva mă ceartă, Va vorbi de blasfemie, Tema aceasta este vastă
ÎMI VREAU PĂRINȚII ÎNAPOI! de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1475824893.html [Corola-blog/BlogPost/350255_a_351584]
-
de interese la mijloc. D-na Oberländer-Târnoveanu a fost ani de zile directoarea CIMEC la Institutul Național al Patrimoniului. Când am vrut să reformez Ordonanța 189, care reglementează accesul la concursurile de directori în instituțiile de cultură, am întâlnit imense rezistențe. Am dorit să lărgesc condițiile de studii, de la licență în domeniu, cum este acum, la licență, masterat sau doctorat în domeniu, cum ar trebui să fie, pentru a lărgi bazinul de selecție a candidaților. Am vrut să elimin reglementarea unui
„Am fost sunat chiar de un coleg de Guvern, cu intimidare directă” by https://republica.ro/vlad-alexandrescu-in-scrisoarea-catre-gds-zcand-am-oprit-daramarea-casei-nanu-muscel-din-piata-romana [Corola-blog/BlogPost/338615_a_339944]
-
de nota 9 la evaluarea finală după cei 5 ani de directorat, pentru a da și altor candidați posibilitatea să se prezinte, pentru a lărgi concurența și a permite comisiilor de concurs să aibă de unde alege. M-am izbit de rezistența lui Caramitru și a unor directori de teatre în funcție. Totuși nu am abandonat, și am constituit un grup de lucru pentru schimbarea legii, în care i-am invitat și pe ei și pe oameni din sectorul cultural independent. Strategia
„Am fost sunat chiar de un coleg de Guvern, cu intimidare directă” by https://republica.ro/vlad-alexandrescu-in-scrisoarea-catre-gds-zcand-am-oprit-daramarea-casei-nanu-muscel-din-piata-romana [Corola-blog/BlogPost/338615_a_339944]
-
recunoscătoare asupra trecutului. În planul gândirii și al practicii politice, cred că este bine să cunoaștem concepția asupra legislatorului uman la Marsilius din Padova, considerat de multe ori drept precursor al modernității, sau teoriile asupra consimțământului politic, ori pledoariile pentru rezistența civilă în fata tiraniei, sau practica reprezentării politice în Adunările de stări în Europa. Bogdan Tătaru-Cazaban s-a născut în anul 1977 și este doctor în filozofie la Universitatea din București. Din anul 2005 este consilier de stat pentru cultură
INTERVIU CU BOGDAN TATARU-CAZABAN: DESPRE RELATIA DINTRE POLITICA SI RELIGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 75 din 16 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_bogdan_tataru_cazaban_despre_relatia_dintre_politica_si_religie.html [Corola-blog/BlogPost/350487_a_351816]
-
la toate filmele și materialele documentare, accesând platforma cined.eu. În după-amiaza zilei de 20 martie, la ora 17,30 s-a desfășurat Simpozionul cu tema “Anul 1917 în istoria românilor” în cadrul căruia au susținut comunicări: Prof. univ.dr. Ion Giurcă “Rezistența armatei române în iarna-vara anului 1917”, Dr. Mircea Tănase “Rezistența prin cuvânt - ziarul România”; Conf.univ.dr. Gavriil Preda “Relațiile româno-ruse în anul 1917”. Prof.univ. dr. Ion Giurcă a evidențiat, în mod deosebit, reorganizarea Armatei Române. Procesul de reoganizare s-a consituit
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1491071680.html [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
În după-amiaza zilei de 20 martie, la ora 17,30 s-a desfășurat Simpozionul cu tema “Anul 1917 în istoria românilor” în cadrul căruia au susținut comunicări: Prof. univ.dr. Ion Giurcă “Rezistența armatei române în iarna-vara anului 1917”, Dr. Mircea Tănase “Rezistența prin cuvânt - ziarul România”; Conf.univ.dr. Gavriil Preda “Relațiile româno-ruse în anul 1917”. Prof.univ. dr. Ion Giurcă a evidențiat, în mod deosebit, reorganizarea Armatei Române. Procesul de reoganizare s-a consituit din mai multe acțiuni: evaluarea situației materiale și umane a
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1491071680.html [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
rezultat o armată nouă, foarte bună, ceea ce a făcut posibile victoriile de la Oituz, Mărăști, Mărășești. Dr. Mircea Tănase s-a axat în comunicarea sa pe evidențierea rolului pe care l-au avut presa și, în special, ziarul “România” la crearea rezistenței românești în timpul primului război mondial. Printre publicațiile ostășești din această perioadă au fost amintite: revista "Tranșeelor", “În Carpați”, “Patrula” etc. Ziarul “România”, considerat pro-aliat și împotriva Puterilor Centrale, l-a avut director pe Mihail Sadoveanu și redactor-șef pe Octavian
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1491071680.html [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
Iași, la 14 decembrie 1916, care a fost multiplicat și trimis în tanșee, marcând un moment de revigorare a speranței românești în victorie, considerat de Pamfil Șeicaru „un imn de credință în victoria finală”, ziarul „Neamul românesc”, un simbol al rezistenței naționale, care era distribuit în tranșee și a avut un bun ecou în rândul contemporanilor, redactarea „Proclamației către țară”. De asemenea, atenția cercetătorului s-a îndreptat către relația lui Iorga cu Regele Ferdinand și regina Maria, rolul lui în grațierea
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1491071680.html [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
astfel cu pricepere dezideratele punctuale ale funcționării Uniunii și fiind mulțumiți când găsesc în țările mai noi clientelă ascultătoare, Europa ar avea nevoie în momentul de față de un suflu cum a fost cel adus de marii oameni politici proveniți din rezistența ei împotriva extremismelor și capabili să convingă popoarele, cetățenii în căutare de soluții, electoratele, de idealul democrat-creștin al unei Europe unite în egalitate. Și aștept ca, din masa de politicieni respectabili și prezentabili care-și găsesc locul în tradiționala poză
DEMOCRAŢIA CREŞTINĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_democratia_crestina_corneliu_leu_1357461521.html [Corola-blog/BlogPost/348834_a_350163]
-
trecutului, convingătoarea figură a lui Adenauer; cum convingea strategic trabucul lui Churchill învăluindu-ne-n certitudinile de dialog rezultat din propriul parlamentarism cu care Albionul își avansa în omenire politicile pragmatice. Și cum, pe lângă ei, se afirma generația venind din rezistența a cărei solidaritate în scop salvator internațional o îndreptase după război spre o doctrină în care se regăseau cele mai diverse forme de opinie publică, indiferent de modul cum le periclitase conflagrația. Privind conclavul politicienilor europeni de azi, aștept un
DEMOCRAŢIA CREŞTINĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_democratia_crestina_corneliu_leu_1357461521.html [Corola-blog/BlogPost/348834_a_350163]
-
loc eforturi de perfecționare. Cu cea mai frumoasă intenție: Cea de a găsi, printr-o asemenea doctrină care s-a dovedit a avea trăsături foarte populare, căi de solidaritate națională sau chiar internațională, cum au fost cândva cele ale coagulării Rezistenței din occidentul european în timpul celui de al doilea război mondial, din care au decurs apoi și raționamentele de solidaritate așezate la temelia Comunității Europene cu toate aspectele ei. Adică a găsi căile de solidaritate interumană de astăzi, care să garanteze
DEMOCRAŢIA CREŞTINĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_democratia_crestina_corneliu_leu_1357461521.html [Corola-blog/BlogPost/348834_a_350163]
-
mari decât Churchill și obstina în ideea strictă a unei fericite colaborari interguvernamentale pe teritoriul Europei. Și, într-o asemenea pledoarie, poate că trebuie să explicăm faptul că, pentru noi, românii, Generalul Charles de Gaulle este cel care a organizat rezistența și eliberarea țării lui, conducând-o (patriotic și nu oricum) spre o Europă unită în pace și egalitate; în vreme ce Sir Winston Churchill, strateg mai rece, rămâne din păcate și cel care i-a parafat lui Stalin puterea suprastatală asupra țării
DEMOCRAŢIA CREŞTINĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_democratia_crestina_corneliu_leu_1357461521.html [Corola-blog/BlogPost/348834_a_350163]
-
astfel cu pricepere dezideratele punctuale ale funcționării Uniunii și fiind mulțumiți când găsesc în țările mai noi clientelă ascultătoare, Europa ar avea nevoie în momentul de față de un suflu cum a fost cel adus de marii oameni politici proveniți din rezistența ei împotriva extremismelor și capabili să convingă popoarele, cetățenii în căutare de soluții, electoratele, de idealul democrat-creștin al unei Europe unite în egalitate. Și aștept ca, din masa de politicieni respectabili și prezentabili care-și găsesc locul în tradiționala poză
DEMOCRAŢIA CREŞTINĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_democratia_crestina_corneliu_leu_1357461521.html [Corola-blog/BlogPost/348834_a_350163]
-
impuneau măsuri militare deosebite pentru invadarea acestui vecin incomod. Crâncenele încleștări armate dintre cele două state au demonstrat romanilor hotărarea fermă a dacilor de a-și apăra fiecare petec de pământ, au cauzând pierderi materiale și umane de ambele părți, rezistența eroică a dacilor stârnind aprecieri elogioase ale istoricilor vremii. Cuceritorii romani, conduși de împăratul TRAIAN, au tratat cu respect și bunăvoință acest popor mândru și curajos care, deși copleșit numeric și tehnic de trupele romane, totuși a reușit să-și
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
tradiția dacică”. Principatul Transilvaniei a fost fondat de celebrul căpitan IOAN CORVIN de HUNIADE, rosicrucian și Roza-cruce. A fost unul dintre cei mai mari căpitani ai secolului XV, care împreună cu domnul Moldovei, ȘTEFAN și VLAD ȚEPEȘ al VALAHIEI, a organizat rezistența pentru o sută de ani și a îndepărtat de Europa invazia turcească, lăsându-i timp să-și organizeze apărarea. Fondatorul Moldovei a fost voevodul maramureșan DRAGOȘ, care a descălecat în Moldova prin „cheia” Prislopului. Pe locul unde s-a înecat
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
slăbească speranța daco-romanilor. Rămăsese aceeași rasă rezistentă, răbdătoare, întrucât se considera nemuritoare. Românul nu piere, sună un dicton popular în toate regiunile României...” Din lucrarea „HISTOIRE POLITIQUE ET SOCIALE DES PRINCIPAUTES' DANUBIENS” , ELIAS RGNAULT își exprimă admirația pentru puterea de rezistență și regenerare a poporului român în ciuda vicistitudinilor istoriei propii și a popoarelor vecine subliniind că: Dacă e ceva demn de remarcat în mod deosebit, e faptul că, deși aflată în calea marilor invazii, străbătută în toate direcțiile de cete înarmate
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]