183,410 matches
-
a avea atenția distributivă, ceea ce este plăcut Domnului, a reflectat el cu distincție și înțelepciune. -Ehe, mare lucru să fii psiholog, am exclamat fără să vreau. L-am invidiat pentru raționamentul său privind la un alt reportaj tv din care rezulta că mieii, câți au mai rămas, zburdau în continuare pe câmpii, doar ceva mai abătuți și mai speriați parcă de pantagruelismul celei mai inteligente ființe terestre... Dar, deodată - să fi fost vorba despre o oarecare psihoză ? Despre vreun virus din
Sfintele Paști și cântec de lebedă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11779_a_13104]
-
În dicționar nu există cuvîntul căcat, există numai caca, subst. în limbajul copiilor.) Am pus în cursive neomogenă fiindcă-mi plac italicele - aduse din Italia -, ele însemnînd latinitate, adică una din caracteristicile profund nocive ale păturii. Ce dăunează grav sănătății. Rezultă că rușii sînt latini. Astfel, deși el însuși un mare gînditor și deja împușcat de Fanny Kaplan, părintele uluitoarei revoluții care-a trimis milioane de oameni spre o viață mai bună, aia cu verdeață, avea încă privirea aceea umanist-sticloasă din
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
seamă editor român de poezie la ora actuală). La antipodul irepresibilei expansiuni pe care o vădește "Nicolae Magnificul", Lucian Vasiliu ilustrează o retragere, un reflux intimizant. D-sa trece pe portativul avangardist poezia delicată a lucrurilor, ŕ la Petre Stoica. Rezultă un melanj de insolențe și timidități, de avînturi și căderi în sine, conturînd fizionomia unui sentimental și introspectiv ce-a apucat, în mod imprevizibil, pe calea hazardului: "stam pe o bancă în parc miram lumea dansam puțin cu cîte o
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
arta conversației? Doamna Rodica, maestra în arta polițistă? Rasism la microfon Si, dacă tot a venit vorba de dinastia Maghiar de la Universitatea din Oradea, săptămînalul BIHOREANUL publică în nr. 230/13 concluziile unui raport al Curții de Conturi din care rezultă prejudicii de miliarde. Citindu-le, faci piele de găină: foștii nomenklaturiști, scăpați de frica lui Ceaușescu, s-au dedat la afaceri murdare cu un talent ieșit din comun. Și cu o iuțeală de mînă care vine din- tr-o tradiție de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
singuri, deși în compania celorlalți, citind și recitând pasaje. Pare o reiterare a școlii peripatetice, neavând nimic în comun cu finalul lui Bradbury, care se încheie tăcut, cu protagonistul reamintindu-și Ecleziastul. Predominanța egalității, a vidării psihicului de emoții negative, rezultă în tratarea corpului ca pe un element străin. Protagonistul Montag (Werner) observă cum oamenii își ating trupul de parcă ar cerceta un corp străin. Truffaut redă acut senzația de sedare a intelectului pe care o privilegiază Bradbury. În pofida unor pasaje excluse
Fantezie și istorie pe micul ecran by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11798_a_13123]
-
Bine că domnul Prim-ministru Tăriceanu mă calmează declarând imperativ de față cu reporterii tv: "Să distrugem caracatița care stăpânește România în ultima vreme..." -Bravo!, exclam fără să vreau. Dar numai în ultima vreme ? Din programele și emisiunile tuturor televiziunilor rezultă altceva, da' să nu ne-audă UE!" Așa cum e bine să nu știe că o persoană fizică poate cumpăra într-o lună medicamente de maximum 3 milioane de lei. Oricum, nu cred să fie vorba despre vreunul dintre milioanele de
Demnitari, actori și-un harem... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11827_a_13152]
-
frumoasa Diana... 1)Teritoriu, s.n., (după etim. comunistă: teren (v.și parcelă, moșie, feudă etc.), conf.Dicț.de sinonime parlamentare, ediție de lux, vol.I și urm., în curs de apariție. 2)Prescurtat: P.A.N., proces tehnologic, relativ simplu, din care rezultă produsul finit numit "biluță". 3) Chestie, cei 3 ziariști români răpiți în Irak, sau cuvânt conspirativ-ambasadoric...
Demnitari, actori și-un harem... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11827_a_13152]
-
pe deșteptul, așa cum s-a întâmplat aseară după jurnalele tv când, în fața unui public format din soacră, nevastă, văduva de la etajul 7 și două vecine de palier aflate în pauză de telenovele, a spus cu solemnitate teatrală: -Doamnelor, așa după cum rezultă și din unele reportaje tv, părerea mea e că, în mod deliberat, româncele își uită nou-născuții prin trenuri, gări, sau pe la margini de șosea, dacă nu îi aruncă pur și simplu prin containere sau rigole. Aceasta, deoarece au descoperit revoltate
Româncele nu mai nasc poeți... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12897_a_14222]
-
doamne și vecine, fără să fiu emfatic (dar era!, vă spun sigur), chestiunea scapă de sub rigorile unei logici normale. Deși, miciurinistic vorbind, trebuie să aflați că gena a fost altoită pe arbustul mangrovic al economiei noastre de piață de unde a rezultat un hibrid uman insensibil din punct de vedere liric, adică un fel de vietate suferind de o afecțiune comentată doar tangențial la una din emisiunile tv îTaifasuriî a lui Florin Condurățeanu. Fenomenul în cauză, coroborat cu nivelul unor talk-show-ri tv
Româncele nu mai nasc poeți... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12897_a_14222]
-
exista niciodată, nicăieri. Sînt lucruri care le rămân accesibile numai copiilor. Stau în puterea lor. Atâta timp cât poți să râzi în felul acesta ești în Atlantida. Cănd ai ieșit din tărămul utopic al acestui râs total nu mai ești copil. Copilăria, rezultă clar și din acest film, nu este neapărat un tărăm fericit, cum au consacrat-o literatura roz și cinematografia. Și nici copiii nu sînt îngeri. Între ei se nasc aceleași relații dure și primejdioase ca între adulți. Bobby are mereu
Hearts in Atlantis by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12885_a_14210]
-
s-ar recuza, tot poeticești. Cuvîntul e originar, o dată pe calea pozitivă a filologiei, care atestă faptul că aparține, cu rol întemeietor, umanității, pe de alta pe calea mitică a Logosului, care atestă faptul că e tangent la Geneză. De unde rezultă un cumul de primordialități ce-l determină pe autor a "revizita" cum se zice mai recent, vocabularul, a-l modela, a-l forja, la rîndul d-sale, conform unui rețetar propriu. Creația cheamă la creație, nu-i așa? Jocul de-
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
au dezvoltat pe calea materială, morală și intelectuală, după aptitudinile și apucăturile lor de rasă, după condițiile pămîntului lor și după energia cu care au putut conserva și apăra cîștigurile de orice fel. Din mersul treptat al acestei dezvoltări au rezultat încet reformele politice, prefacerile relațiilor între statul cu așezăminte de formă fixată și societatea mergînd mereu înainte.[...] Se poate deci o societate măreață fără stat puternic; dar stat fără societate - mai greu.[...] Statul tînăr, înființat după împrejurări, are nevoie grabnică
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
se gîndește el mereu la dînsele; neavînd o societate care să-i ceară ceva după nevoile ei, închipuiește el niște nevoi sociale cărora le decretează pe dibuite satisfacerea. El tot speră și nu obosește a spera că va face să rezulte de la dînsul o societate. Trebuie să mărturisim că statul acesta are aci o sarcină titanică, însă, deocamdată, nu chiar imposibilă. Cucerirea bunurilor naturale, perfecționarea păstrării și prefacerii acestora, multiplicarea schimbului, toate acestea cu stăruință, cu răbdare, cu autoritate brutală cînd
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
urmă, (auto)ironia și umorul - Tudor Octavian dovedind, în acest sens, resurse nebănuite -, deși uneori autorul se lasă furat de subiect și ne trezim cu câteva povestiri, cum sunt Ana la Boston sau Albastru în oraș, învăluite în poezia melancoliei. Rezultat adesea din acumulări și perspective, simplu, natural și deseori subtil, umorul a devenit, pe parcurs, o miză tot mai importantă. Majoritatea povestirilor, deși extrem de surprinzătoare, unele insolite și bătând înspre absurd, sunt însă foarte familiare. Mărturisea autorul într-un interviu
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
pe care destinul acestei familii îl dezvăluie, și anume apusul burgheziei, un crepuscul care a fost mai îndelungat în România decît în Germania (mă refer desigur la primul război mondial). R.B.: Din acest amestec de biografie, istorie, documentaristică și ficțiune rezultă un roman care se lasă cu greu definit: elementul epic nu are o pulsație puternică, textul este foarte elaborat, structurile narative sunt subtile și elementele simbolice abundă. În ce măsură acest roman este o arheologie a României de altă dată, dar și
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
unor teme muzicale sau unor refrene. Cum v-a venit această idee? C.H.: Cred că nu se poate dinainte programa așa ceva. Dacă am proceda întocmai - spațiul creației s-ar îngusta, s-ar restrînge, ar fi artificios... Ceea ce ați evocat a rezultat din elementul de atmosferă căruia a trebuit să-i acord răgaz, să-i permit să se dezvolte de la sine. S-ar putea ca cititorului să-i vină să exclame: Doamne, cum de este posibilă corelarea tuturor acestor motive? Cred că
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
se dezvolte de la sine. S-ar putea ca cititorului să-i vină să exclame: Doamne, cum de este posibilă corelarea tuturor acestor motive? Cred că tocmai aceasta este activitatea creatoare: ea nu urmărește deliberat obținerea unor efecte speciale, prestabilite; ele rezultă, se lasă organizate în general din confruntarea cu materia, cu substanța. R.B.: Ați pornit la drum în ultimii ani ai secolului al XX-lea pentru a redescoperi acea Românie a mamei de la începutul veacului. Romanul începe cu enunțul: "Es schwankt
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
o să mor”. Așadar Gabriel Dimisianu nu-și recunoaște calitățile - căci, totuși, despre o sumă de calități este vorba! - ce i se atribuie în mod curent, inclusiv prin modestul aport al subsemnatului. Care să fie „adevărul”? Să ne închipuim că ar rezulta din întoarcerea pe dos a însușirilor enumerate și să ne... îngrozim! L-am putea socoti pe confratele nostru lipsit de echilibru, fără simțul măsurii, imprudent, călcînd în străchini etc.? Se socoate oare astfel el însuși? Nu ne vine a crede
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
zilele. Pornind de la romanul cu titlul Peștele cel mare, o poveste de dimensiuni mitice, pelicula regizată de către Tim Burton este chiar istoria unui om obișnuit - Edward Bloom - care povestește momente din propria viață fermecător, cu o plăcere deosebită din care rezultă un amalgam fantastic în care realul și imaginarul dus pînă la fabulos nu se mai pot distinge. Esența sa nu rezidă în fapt în autenticitatea evenimentelor, ci în chiar actul povestirii. Eroul filmului a fost rînd pe rînd călător, îndrăgostit
Viața ca poveste by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/12961_a_14286]
-
și-așa călătorim pe căi pe jumătate înțelese/ în vîntul ce ne bate prin aceeași soartă” (Călătorii prin cuvinte). În alternanță (în concurență!) cu momentele de iluminare prin depășirea constrîngerii telurice, se înscriu cele ale unei damnări ce pare a rezulta chiar dintr-o accepție demonică a transcendenței. Izbăvirea și damnarea se împletesc într-un chip inextricabil. Mormintele, osemintele îngerilor ce semnifică altceva decît contradicția internă a spiritului, impasul acestuia prin sine însuși? “Printre imponderabile/ morminte de îngeri/ așa căzurăm/ în
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
Petrus Pat. [sic!], fr. 13 FGH 4, 189”, dar volumul respectiv din Fragmenta historicorum Graecorum nu figurează printre izvoarele utilizate de îngrijitor (vezi p. 219). Că, din punct de vedere al onestității, multe dintre trimiterile d-lui Mîrșanu sunt suspecte rezultă și din alt fapt, probat de Bibliografie. De exemplu, domnia sa lasă să se înțeleagă că ar fi consultat și ar fi făcut referire în note și comentarii la cărțile din Ab Vrbe condita aflate în toate cele cinci volume ale
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
unor religii în sistemul politeist al Imperiului Roman. Capitolul „Stadiul cercetării” (I. 2. Estado de la cuestión, p. 37-70) este un excurs istoriografic care trece în revista principalele contribuții ale autorilor români și străini în domeniul ales drept subiect de cercetare. Rezultă de aici o bună cunoaștere a bibliografiei românești și o preluare critică a informațiilor. Lucrările mai vechi, ale lui O. Floca, C. Daicoviciu, I. I. Russu, D. Tudor, M. Macrea, sau mai noi, ale lui S. Sanie, M. Bărbulescu, I.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Of the three new Augusti Constantius II survived the longest, outlasting his elder and his younger brothers” - p. 65: „Dintre cei trei noi Augusti, Constantius al II-lea a supraviețuit și fraților mai mari, și celor mai mici”. Din traducere rezultă că împăratul Constantius II a avut mai mulți frați mai mari și mai mulți frați mai mici; de fapt, a avut un singur frate uterin mai mare - Constantinus II, și unul singur mai mic - Constans; primul a murit în 340
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Sombart îi mai adaugă acestui coktail și ingredientele provenite din incursiunile cognitive în teritoriile pînă nu de mult tabuizate, ale erotismului și sexualității. Femeia este viitorul bărbatului nu are nimic de-a face cu manifestele feministe sau post feministe - ceea ce rezultă deja din titlu; căci deși subiectul gramatical al propoziției este femeia, viitorul este... al bărbatului. Pledoaria lui Sombart este dublă: nu numai în favoarea unei societăți viitoare în care femeia să dețină supremația, ci și în interesul unei culturi în care
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
prigoana inocenților cărora li se impune sub tortură să inventeze crime imaginare, ci, în primul rînd, luarea în posesie totală a fiecărui individ”. Altfel spus, înrobirea nu numai cetățenească ci și morală. O înrobire exploatată de noile cercuri conducătoare. De unde rezultă că libertatea se cuvine recucerită în societatea românească, atît de mutilată, prin eforturi ieșite din comun, nu numai în sfera relațiilor colectivității, ci și în cea a intimității conștiințelor. Fiecare individ trebuie eliberat nu doar de ceea ce cadrul socio-politic a
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]