1,629 matches
-
muncă determină modalitățile de recompensare și stimulare ale angajaților iar această legătură este influențată de dispozițiile personale (trăsături, nevoi, etc.). Stimulentele influențează percepția de echitate și instrumentalitatea. De asemenea, stimulentele au legătură reciprocă cu atitudinile (satisfacția la locul de muncă). Rezultanta modelului - performanța - are o legătură inversă (feedback) cu stimulentele care, prin întărire, vor determina comportamentul (motivat sau nemotivat) pe viitor (Furnham, 1997). La finalul prezentării acestor modele teoretice, enumerăm șapte practici care pot duce la creșterea motivației angajaților, bazate pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
din aceeași jurisdicție? f. Descrierea modului În care practica va funcționa după Întreruperea finanțării federale. D2 Evaluare a. Care este designul pentru evaluarea practicii și cine face evaluarea? b. Ce parte a evaluării a fost implementată? c. Care sunt măsurile rezultante folosite și ce rezultate au fost identificate până În prezent? d. Ce explicații alternative au fost identificate și explorate pentru punerea rezultatelor pe seama investițiilor din fondurile federale? Figura 3.2 - Tabla de materii a unui protocol pentru realizarea studiilor de caz
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
o iubise încă din copilărie, în mod paradoxal, adeptă ferventă a celuilalt tip de idealism, socialist. De aici, ruptura morală și psihică și, simultan, breșa de ordin dramatic ce se produce între intenția inițială a autorului, cu deschidere tragică, și rezultanta, în ton minor, privind indecizia protagonistului, un om care nu știe ce vrea. Demonstrația cu nuanțe etice este procedeul predilect și în comediile și feeriile cu inflexiuni de basm, una originală, cealaltă fiind o dramatizare după George Meredith, și ține
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
între actori și produsele acțiunii lor, astfel încât s) le z)d)rniceasc) planurile? Pentru a putea explica rezultatele surprinz)tor de favorabile ale actelor egoiste, este pus în scen) conceptul de piaț). Fiecare unitate își urm)rește propriul ei bine; rezultanta acțiunii unui num)r de unit)ți procedând simultan în același mod transcende motivele și finalit)țile unit)ților luate separat. Fiecare ar dori s) lucreze mai putin, și s)-si evalueze la o valoare mai mare produsul muncii. Luați
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
marile puteri g)sesc modalit)ți de a utiliza forță, chiar dac) acum nu una împotriva celeilalte. Acolo unde puterea este perceput) ca fiind echilibrat), indiferent dac) balanța este sau nu una de tip nuclear, ar putea s) par) c) rezultanta forțelor opuse este zero. Acest lucru induce ins) în eroare. Vectorii forței naționale nu se întâlnesc într-un punct, fie și numai datorit) faptului c) puterea unui stat nu se instituie într-un singur vector. Forță militar) este divizibil), în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
explicarea psihologică și socială a pesimismului poetului, definirea temperamentului artistic și a temelor caracteristice (critica socială, erotica, poezia naturii, idealizarea trecutului). În dezacord cu Maiorescu, D.-G. vede în poet o natură idealistă, optimistă, pesimismul liricii sale nefiind decât o rezultantă a mediului social, a ideologiei conservatoare și a influențelor filosofiei lui Schopenhauer. Contradicția dintre cele cele două „suflete” ale poetului - cel optimist și cel pesimist - ar explica contradicțiile descoperite în operă. Recunoscând valoarea artistică excepțională a liricii eminesciene, criticul încearcă
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
nou stil, la alte coduri, evoluția intrând în logica nesfârșitelor căutări individuale și colective. Sustrăgându-se procesului firesc de sincronizare, sămănătorismul („un cimitir al poeziei române”) reprezintă o „epocă de decadență poetică” întru nimic diferențiată de epoci mai vechi. O „rezultantă a sincronismului” e poezia modernistă, expresie a unei orientări diferențiate, dar nu în manifestările ei extremiste, respinse de critic. Invocat în preambulul la Istoria literaturii române contemporane, conceptul de „moment” indică un „spațiu de timp” relativ scurt, în care „sensibilitatea
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
fi considerate trăsături fie ale pieței, fie ale firmei. În realitate însă, ca orice relație socială construită și promovată de actori sociali care interacționează cu toți ceilalți actori sociali, pe piață și în afara ei, capitalismul occidental s-a dezvoltat ca rezultantă a unor interacțiuni sociale, culturale, politice și, desigur, economice extrem de complicate și care i-au impus trăsături ce nu provin nici din nevoile tehnologice, nici din caracteristicile piețelor, ci din istoria societăților în care s-a dezvoltat. Obiectivul principal al
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
schimbării nu există nici o corelație, în ciuda numeroaselor interacțiuni. Mai degrabă este de așteptat ca și în continuare aceste două tipuri de schimbări (cea coordonată politic și cea spontană) să se modeleze reciproc, iar noua societate românească să se constituie ca rezultantă a interacțiunii dintre ele. Nici una dintre ele nu poate fi considerată, pe termen lung, dominantă. Tranziția spontană a dovedit, în primii zece ani de postcomunism, că este capabilă să deformeze semnificativ atât rezultatele, cât și obiectivele tranziției coordonate politic. La
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sau „lanțuri de magazine”. Încă din primele săptămâni de după revoluție, în momentul în care, ieșită din comunism din punct de vedere politic, dar nu și economic, noua Românie a trebuit să fie evaluată din punctul de vedere al capitalului occidental, rezultanta finală a evaluărilor de ordin politic, strategic, comercial și financiar a fost „ambiguă”. În acest caz, ambiguitatea înseamnă că, în vreme ce din punct de vedere politic și strategic României îi era atribuită o prioritate secundară, din punct de vedere economic ea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ilegalități de către instituțiile de supraveghere bancară - și, după mai mult de un an de zile de arest preventiv, îl eliberează fără a putea pregăti un material convingător de punere sub acuzare. Această neputință a autorităților în fața crimei intelectuale este o rezultantă a unei combinații de incompetență, corupție, rețea de relații, intervenție politică și goluri legislative. Toate acestea pot (ar fi putut) fi rezolvate prin simplă construcție instituțională. Permanența lor, ca și întârzierile în restructurarea sistemului bancar exprimă însă opțiunea politică a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
impuse de împrejurările concrete, în particular de costul cercetării (costurile financiare propriu-zise ale unei cercetări, dar și gradul de specializare implicat și timpul necesar efectuării ei). Opțiunea pentru o anumită strategie metodologică și un anume instrument este în cele mai multe cazuri rezultanta compromisului dintre stringențele teoretico-metodologice și cele material-financiare. Sarcina cercetătorului familiei este oarecum ușurată, deoarece și în acest domeniu s-au acumulat o mare varietate de tehnici, particularizate pe subiecte specifice: raportul părinți-copii, distribuția sarcinilor gospodărești, luarea de decizii, relațiile intime
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a schimbat astfel mentalitatea despre divorț: el nu mai este apreciat ca un eșec, ci ca o soluție, un răspuns pozitiv la o situație critică. Respectiva schimbare nu s-a produs numai prin mecanismul contaminării mai sus sugerat. Ea este rezultanta multor cauze, printre care cele arătate deja (nevoi expresive-nevoi instrumentale, emanciparea femeii ș.a.m.d.). La care mai trebuie adăugată una importantă, și anume mărirea considerabilă a speranței de viață. Când pentru unul dintre parteneri, și prin recul și pentru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atitudine” - nu numai în psihologia socială, ci și în alte discipline sociale - se datorează mai întâi faptului că el este un indicator sintetic al stării de conștiință, al procesului de interacțiune dintre diverse cunoștințe, evaluări, intenții; atitudinile sunt oarecum o rezultantă a acestui proces. Ele apar astfel în calitate de principii unificatoare în relația individ - lume. În al doilea rând, atitudinea, prin unele caracteristici ale sale (bipolaritatea, intensitatea), se pretează la măsurare, la exprimări cantitative. În fine, în al treilea rând, atenția acordată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
persoană cere ajutor este esențial în luarea deciziei dacă ajutorul va fi acordat sau nu și în ce măsură. De altfel, contextul este locul de intersecție a atributelor donatorului și primitorului de asistență și a caracteristicilor de ambianță exterioară, acțiunea prosocială fiind rezultanta interacțiunii dintre factorii de personalitate ai subiecților umani implicați și unele variabile situaționale. Întrucât primii au fost analizați anterior, să ne oprim acum asupra celor din urmă. O clasă importantă de variabile ce operează în asistența prosocială o reprezintă variabilele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
forța motivațională a principiilor morale și a empatiei în angajarea psihosocială de lungă durată, interesul colectivității din care indivizii fac parte. Dimpotrivă, ele sunt prezente de cele mai multe ori în conlucrare și sprijinite de primele. Actele concrete de ajutorare sunt însă rezultanta intervenției și a altor factori, ce nu țin de dispoziția motivațională ca atare. C.D. Batson și colaboratorii săi (1999) au semnalat bunăoară că, mai ales atunci când resursele grupului sunt limitate - ceea ce într-un fel sau altul este aproape întotdeauna cazul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
concrete se petrec la intersecția cauzală a mai multor factori. Datele empirice, cu explicațiile și interpretările atașate lor, arată cât de variabile și complexe sunt motivația și decizia de a acționa prosocial. Se subliniază că actele de acest fel sunt rezultanta tensiunii dintre factorii ce blochează acțiunea și cei ce trimit înspre ea și că, prin urmare, cele mai multe dintre ele sunt departe de a fi total dezinteresate. Aceste constatări nu trebuie să umbrească însă valoarea comportamentelor prosociale. Dincolo de motivele care le
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
avea loc transpunerea. Cu toate că ea face referiri și la condițiile cognitive prezente, accentul se pune pe ceea ce s-a învățat în trecut. Perspectiva cognitivistă, în varianta ei mai specifică a costurilor și beneficiilor, sugerează că și comportamentele agresive (antisociale) sunt rezultanta unui proces decizional prin care, pe baza unor informații, indivizii tind prin acțiunile lor să-și maximizeze câștigurile. Decizia de a acționa agresiv și antisocial se ia în funcție de raportul dintre costurile și beneficiile anticipate. Am putea vorbi în acest sens
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
intensității ei. Din păcate, în domeniul operării efective cu violența în jocurile pe calculator, măsurile de control și limitare sunt mult mai greu de instituit. 3. Interacțiunea agresor - victimă - contexttc " 3. Interacțiunea agresor - victimă - context" Comportamentele antisociale agresive concrete sunt rezultanta combinației caracteristicilor ce țin de agresor, victimă și situație. Și, desigur, e vorba despre caracteristici percepute și atribuite. Să subliniem însă că aceste percepții și atribuiri nu sunt pur personale și arbitrare. Dacă ar fi așa, nu am putea avea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grupului privește în primul rând performanțele în cadrul sarcinii, dar și viabilitatea colectivului, gradul de satisfacție sufletească a membrilor și alte beneficii pe care ei le obțin de la grup: cunoștințe, prestigiu, siguranță. 8) Un parametru fundamental al grupului îl constituie coeziunea, „rezultanta globală a relațiilor interne și a succesului comun, efectul cunoașterii reciproce, al însușirii țelurilor grupului și a normelor sale, al climatului de încredere mutuală. Opusă coeziunii ar fi «disocierea grupului»” (Radu, coord., 1994, p. 113). Abordările clasice din psihosociologie vedeau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
alternativei grup/individ - este cea în care performanța grupului real se pune în paralel cu suma prestațiilor unui grup echivalent în situație individuală. Se încearcă astfel oferirea unor răspunsuri, bazate pe date experimentale, la întrebarea dacă performanța colectivă este o rezultantă care depășește suma aritmetică a performanțelor individuale. Pentru aceasta se introduce paradigma grupului nominal ca termen intermediar între individ și grup. Procedura este următoarea: subiecții care au lucrat individual sunt reuniți printr-un calcul pe hârtie în grupuri nominale sumative
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
umane, determină ca, pe ansamblu și ca tendință globală, toleranța intergrupală să crească. La nivel mai general, și cele trei modele - asimilativ, al creuzetului cultural și multiculturalist - se amalgamează tot mai mult, așa cum remarcă și A. Giddens (2000), făcând ca rezultanta să fie o tot mai mare diversitate și libertate individuală în stiluri de viață. Astfel încât, cel puțin în cultura euroamericană, pe de o parte, ființele umane ca persoane autovalorizante se eliberează la cote tot mai înalte de constrângerile stereotipizante ale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atenție multitudinea studiilor care includ comunicarea și aparenta simplitate și claritate a domeniului studiat; în această perspectivă se înscriu cele mai multe dintre definițiile actuale asupra comunicării și unele dintre modelele care o privesc pe aceasta. O astfel de perspectivă reprezintă o rezultantă a faptului că procesul comunicării a făcut obiectul unor studii numeroase, dar mai degrabă ca necesitate a explicitării unor terțe domenii. Cea de-a doua direcție privește numeroasele studii destinate comunicării într-o viziune aditivă (pe când prima oferea un cadru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a fost capabil să țină seama. Astfel, în momentul în care modificăm caracteristicile unei situații, schimbăm de fapt sensul fenomenului, deoarece semnificația acestuia depinde de situație. Un factor important al contextului comunicării este reprezentat de climatul educațional. Acesta este o rezultantă extrem de nuanțată, înscrierea sa în segmentul contextului comunicării putând fi interpretată diferit (ca funcție a partenerilor comunicaționali, iar climatul poate fi înregimentat la fel de bine la rolurile de emițător, respectiv de receptor). Ne vom referi însă, mai degrabă, la actorii comunicaționali
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Gândindu-ne la acest exemplu, nu trebuie să uităm că avem în față rezultatul unei singure caracteristici a comunicării intrapersonale (profesiunile diferite), însă, în practică, ne confruntăm cu o situație mult mai complexă, cu un cumul de factori și cu rezultantele - uneori contradictorii - acestui complex de influențe. Astfel, comparând percepția noastră despre realitatea care ne înconjoară, vom vedea că nici o altă persoană nu vede această realitate în exact aceeași manieră ca și noi. Totuși, chiar dacă modul în care vedem realitatea ține
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]