757 matches
-
au fost utilizate de generații întregi de ingineri și de profesioniști în domeniile științelor exacte, până la inventarea calculatorului de buzunar. Inginerii ce lucrau la programul Apollo, proiectul de a trimite oameni pe lună, au efectuat multe din calculele lor cu ajutorul riglelor de calcul, care aveau o precizie de trei sau patru cifre semnificative. Omul de știință german Wilhelm Schickard a construit primul calculator numeric mecanic în 1623. Întrucât calculatorul său folosea tehnici cum ar fi roțile dințate, dezvoltate inițial pentru ceasuri
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
limba sârbă, fie autohtone, fie împrumutate, folosite și de vorbitori croați, dar neacceptate de standardul limbii croate. Astfel sunt, de exemplu: "bioskop" - croată "kino" „cinema”, "gas" - cr. "plin" „gaz”, "izviniti se" - cr. "ispričati se" „a cere scuze”, "lenjir" - cr. "ravnalo" „riglă”, "nauka" - cr. "znanost" „știință”, "učestvovati" - cr. "sudjelovati" „a colabora”, "vaspitati" - cr. "odgojiti" „a educa”, "savremen" - cr. "suvremen" „contemporan”. Nu există un acord total între lingviștii croați asupra a ce trebuie considerat sârbism. De exemplu, un cuvânt precum "gvožđe" „fier” este
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
în informatică. Logaritmii au fost introduși de către John Napier în secolul al XVII-lea ca mijloc de a simplifica calculele. Ei au fost rapid adoptați de către navigatori, oameni de știință, ingineri, și alții pentru a efectua calcule mai ușor, folosind rigle și . Calculele greoaie cu multe cifre puteau fi înlocuite cu căutări în tabele și simple adunări, datorită faptului — important în sine — că logaritmul unui este logaritmilor factorilor: cu condiția ca , și să fie toate pozitive și . În prezent, noțiunea de
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
era aceeași. Aceasta extinde domeniul de aplicare a tabelelor de logaritmi: dat fiind un tabel care listează log("x") pentru orice număr întreg "x" de la 1 la 1000, logaritmul lui 3542 este aproximat prin O altă aplicație critică a fost rigla de calcul, o pereche de scale logaritmice folosite pentru calcul, după cum se ilustrează aici: Scara logaritmică neglisantă, rigla lui Gunter, a fost inventată la scurt timp după invenția lui Napier. William Oughtred a îmbunătățit-o pentru a creaa rigla de
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
x") pentru orice număr întreg "x" de la 1 la 1000, logaritmul lui 3542 este aproximat prin O altă aplicație critică a fost rigla de calcul, o pereche de scale logaritmice folosite pentru calcul, după cum se ilustrează aici: Scara logaritmică neglisantă, rigla lui Gunter, a fost inventată la scurt timp după invenția lui Napier. William Oughtred a îmbunătățit-o pentru a creaa rigla de calcul—o pereche de scale logaritmice mobile una față de alta. Numerele sunt plasate pe rigla de calcul la
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
Scara logaritmică neglisantă, rigla lui Gunter, a fost inventată la scurt timp după invenția lui Napier. William Oughtred a îmbunătățit-o pentru a creaa rigla de calcul—o pereche de scale logaritmice mobile una față de alta. Numerele sunt plasate pe rigla de calcul la distanțe proporționale cu diferențele între logaritmii lor. Glisarea scării de sus în mod corespunzător este echivalentă cu o adunare mecanică de logaritmi. De exemplu, adăugarea distanței de la 1 la 2 pe scară de jos la distanța de la
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
echivalentă cu o adunare mecanică de logaritmi. De exemplu, adăugarea distanței de la 1 la 2 pe scară de jos la distanța de la 1 la 3 pe scara de sus dă un produs de 6, care este citit de pe partea inferioară. Rigla a fost un instrument esențial de calcul pentru ingineri și oameni de știință până în anii 1970, deoarece el permite, în detrimentul preciziei, calcul mult mai rapid decât tehnicile bazate pe tabele. Un studiu mai profund al logaritmilor necesită conceptul de "funcție
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
Problema dublării cubului (sau a duplicării cubului), împreună cu „trisecțiunea unghiului” și „cuadratura cercului”, constituie cele trei probleme celebre nerezolvate ale antichității, probleme de construcție geometrică ce trebuiau să fie rezolvate doar cu rigla și compasul. Se dă un cub de latură a. Se cere construirea, cu rigla și compasul, a unui segment de lungime x, astfel încât cubul cu această latură "x" să aibă volumul dublu față de cubul inițial. Din ecuația formula 1 rezultă Pentru
Dublarea cubului () [Corola-website/Science/311708_a_313037]
-
cubului), împreună cu „trisecțiunea unghiului” și „cuadratura cercului”, constituie cele trei probleme celebre nerezolvate ale antichității, probleme de construcție geometrică ce trebuiau să fie rezolvate doar cu rigla și compasul. Se dă un cub de latură a. Se cere construirea, cu rigla și compasul, a unui segment de lungime x, astfel încât cubul cu această latură "x" să aibă volumul dublu față de cubul inițial. Din ecuația formula 1 rezultă Pentru cazul particular formula 3 se pune așadar problema construirii segmentului de lungime formula 4 . Problema era
Dublarea cubului () [Corola-website/Science/311708_a_313037]
-
cei care au studiat această problemă se pot enumera: Carl Friedrich Gauss și Évariste Galois. Abia în secolul al XIX-lea (1837), matematicianul francez Pierre-Laurent Wantzel (1814 - 1848) a demonstrat că segmentul de lungime formula 5 nu poate fi construit cu rigla și compasul. Sunt mai multe modalități de a construi segmentul de lungime formula 5, toate acestea însă recurg la alte instrumente decât rigla și compasul. Una din aceste metode necesită folosirea unei rigle care să aibă distanța egală cu unitatea. Se
Dublarea cubului () [Corola-website/Science/311708_a_313037]
-
matematicianul francez Pierre-Laurent Wantzel (1814 - 1848) a demonstrat că segmentul de lungime formula 5 nu poate fi construit cu rigla și compasul. Sunt mai multe modalități de a construi segmentul de lungime formula 5, toate acestea însă recurg la alte instrumente decât rigla și compasul. Una din aceste metode necesită folosirea unei rigle care să aibă distanța egală cu unitatea. Se construiește un triunghi echilateral ABC cu latura unitară. Se prelungește formula 7 tot cu unitatea și fie D simetricul lui A față de B.
Dublarea cubului () [Corola-website/Science/311708_a_313037]
-
de lungime formula 5 nu poate fi construit cu rigla și compasul. Sunt mai multe modalități de a construi segmentul de lungime formula 5, toate acestea însă recurg la alte instrumente decât rigla și compasul. Una din aceste metode necesită folosirea unei rigle care să aibă distanța egală cu unitatea. Se construiește un triunghi echilateral ABC cu latura unitară. Se prelungește formula 7 tot cu unitatea și fie D simetricul lui A față de B. Se plasează rigla în vârful A astfel încât să intersecteze semidreptele
Dublarea cubului () [Corola-website/Science/311708_a_313037]
-
stiluri practicate în mod frecvent, cum ar fi cel foliat, floral, buclat geometric sau animat. În prezent, acest tip de scriere este încă frecvent și îi transformă pe artiști în arhitecți ai literelor, întrucât precizia acestui stil impune utilizarea unei rigle și a unui compas. Scrierea de tip "naskhi" a apărut în secolul al VII-lea, în Hijaz, și a avut un succes chiar mai mare decât cea kufică. De asemenea, acest tip de scriere este omniprezent în lumea islamică și
Caligrafie arabă () [Corola-website/Science/297796_a_299125]
-
are originea într-un atelier de gravură pe metal, fondat în 1889 la Berlin de către Wilhelm Heidenhain. În 1928 a fost dezvoltat procedeul Metallur. Acesta permitea copierea gradației de pe o suprafață metalică, cu ajutorul sulfurii de plumb. Astfel, în 1936, o riglă de măsură din sticlă putea fi copiată prin procedee fotomecanice cu o precizie de ±0,015 mm. În 1943, un disc gradat putea fi copiat cu o precizie de ±3 secunde de arc. După al doilea război mondial, în 1948
Heidenhain () [Corola-website/Science/309942_a_311271]
-
Diadur în 1950 permite fabricarea în mare serie a scalelor de măsurare pentru cântare profesionale, inclusiv conversia masei în preț echivalent. În 1952, au început dezvoltarea sistemelor de măsurare liniare optice pentru mașini unelte. În 1961 au fost produse primele rigle liniare optice și primele discuri de măsură optice. În 1968 au fost produse primele numărătoare cu afișaj. Prima comandă numerică Heidenhain pentru mașini unelte a fost lansată pe piață în 1976. În 1987 s-a reușit fabricarea în serie a
Heidenhain () [Corola-website/Science/309942_a_311271]
-
optice și primele discuri de măsură optice. În 1968 au fost produse primele numărătoare cu afișaj. Prima comandă numerică Heidenhain pentru mașini unelte a fost lansată pe piață în 1976. În 1987 s-a reușit fabricarea în serie a primelor rigle care utilizau interferența luminii, cu o precizie de măsurare de ordinul nanometrilor. În 1997, Heidenhain creează interfața EnDat, care permite transferul rapid al informațiilor de poziție. Din datele furnizate de Heidenhain, în 2006 firma avea filiale în 43 de țări
Heidenhain () [Corola-website/Science/309942_a_311271]
-
de instrument poate fi denumit instrument de măsură, deoarece permite compararea a două mărimi fizice. În mod normal, acest tip de șubler este utilizat pentru a face confruntări rapide între măsuri interne sau externe, în funcție de caz, și însoțit de o riglă gradată pentru referință. Acest tip de șubler se folosește închizând sau deschizând brațele instrumentului până când ele ating suprafețele de controlat, după care se compară cu rigla gradată măsura obținută. În acest mod, cu acest tip de șubler se pot obține
Șubler () [Corola-website/Science/317590_a_318919]
-
face confruntări rapide între măsuri interne sau externe, în funcție de caz, și însoțit de o riglă gradată pentru referință. Acest tip de șubler se folosește închizând sau deschizând brațele instrumentului până când ele ating suprafețele de controlat, după care se compară cu rigla gradată măsura obținută. În acest mod, cu acest tip de șubler se pot obține măsurări de mică precizie, cu o toleranță de până la 1mm. Dar, însoțit de un micrometru se pot face măsurări cu o toleranța de până la o sutime
Șubler () [Corola-website/Science/317590_a_318919]
-
care blochează deschiderea la o anumită cotă. Acest tip de șubler este într-adevăr mai scump însă elimină problema menținerii cotei relevate în urma măsurarii. ȘUBLERUL CU CURSOR Șublerul cu cursor este constituit din două părți. Partea fixă, care încorporează și rigla gradată si partea mobilă sau mai simplu cursor. De aici și numele acestui instrument. În acest caz, cursorul dispune de un sistem de blocaj, pentru a evita pierderea accidentală a cotei relevate. De obicei este folosit un șurub de blocaj
Șubler () [Corola-website/Science/317590_a_318919]
-
aceea că ele ocupă mai puțin spațiu, graficele fiind mai „concentrate” (pe hârtie) decât tabelele numerice de calcul. Elementele de bază în alcătuirea nomogramelor sunt drepte și /sau curbe prevăzute cu diviziuni. De pe ele se pot citi direct, sau prin rigle "cititoare" auxiliare valoarea unei variabile (căutată) în funcție de valorile altor două sau mai multe variabile date în nomogramă prin drepte și/sau curbe (cu diviziuni). Aplicațiile nomografice sunt frecvente în practica tehnică, acolo unde caracterul aproximativ (subiectiv) al citirilor pe nomograme
Nomografie () [Corola-website/Science/320117_a_321446]
-
Distanța dintre două posturi hidrometrice este de 40 - 100 km în funcție de configurația coastei. Un post hidrometric este compus din instalația de măsurare și reperul de nivelment. Instalația de măsurare poate fi o miră sau un maregraf. Mira hidrometrică este o riglă gradată fixată pe un suport (cheu, debarcader, etc) instalat în apă, pe care se citesc variațiile de nivel ale apei față de zeroul hidrografic. Maregrafele sunt aparate care înregistrează automat variațiile nivelului apei. Ele pot fi cu flotor și de presiune
Batimetrie () [Corola-website/Science/322419_a_323748]
-
lui Pietro Cerone. Una din numeroasele sale contribuții la teoria muzicii a fost sugestia că numărul este raportul unui semiton egal-temperat. El este mai precis decât cel al lui Vincenzo Galilei, 18/17 (1.05), și poate fi construit cu rigla și compasul. Descrierea lui Mersenne din "Armonia universală" din 1636 a primei determinări absolute a frecvenței unui ton audibil (de 84 Hz) implică faptul că el deja demonstrase că raportul frecvențelor absolute a două corzi vibrante care emit un ton
Marin Mersenne () [Corola-website/Science/313586_a_314915]
-
loc și o revoluție conceptuală: Dacă până atunci geometria era o știință a figurilor, acum atenția se îndreaptă către transformările geometrice, către legile de compoziție interne asociate, structurile diverselor grupuri de transformări. Spre deosebire de geometria euclidiană, unde figurile se realizează cu rigla și compasul, în geometria proiectivă este necesară doar rigla. Geometria proiectivă nu ia în considerare paralelismul sau perpendicularitatea dreptelor, izometria, cercurile, triunghiurile isoscele sau echilaterale. Utilizează numai o parte din axiomele geometriei euclidiene. Spațiul proiectiv reprezintă ansamblul tuturor dreptelor vectoriale
Geometrie proiectivă () [Corola-website/Science/318095_a_319424]
-
Mira topografică numită și stadie este o riglă gradată, utilizată în măsurătorile topografice. Mira se așează, de obicei vertical, în punctul vizat și se citește pe ea înălțimea planului de viză față de nivelul punctului vizat (în cazul măsurăorilor de nivelment) sau numărul de gradații prins între firele sadimetrice
Miră topografică () [Corola-website/Science/332872_a_334201]
-
începutul cărții "Nemesis": Unele dintre elementele tehnologiei viitorului imaginate de Asimov în anii '40 și '50 au devenit perimate. De exemplu, el descria roboți și calculatoare puternice dintr-un viitor îndepărtat care funcționează cu cartele perforate și ingineri care folosesc rigla de calcul. Într-o scenă dramatică din "Fundația și Imperiul", un personaj află veștile dintr-un ziar cumpărat de la un automat. Desigur, aceste lucruri apar în cazul oricărui scriitor de science fiction și au un impact critic nesemnificativ. Povestirile sale
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]