727 matches
-
dicționarele scrise și nescrise, să dai serch pe google până te vei infecta cu cel mai de temut troian și să-ți provoci o tragedie greacă în software-ul tău fără licență, dar nu vei găsi niciun cuvânt care să rimeze cu toamna, mai frumos decât... doamna. fiindcă numai ea, adică doamna, este atât de perfectă, cum numai toamna poate fi; nu te obosește, nu te arde, nu te orbește, nu te plictisește, nu te aruncă în valuri, nu-ți provoacă
MIROASE A TOAMNĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355014_a_356343]
-
fac surcele, ori o punem și noi doi de-o cafea, de o bezea, și ce-o mai fi om vedea ... și s-a stupit pre sine însăși cu neliniștea revelației de sine a gîndirii profunde: Ptiu, fi-mi-ar rima armonioasă și mizda gustoasă, nea Busuioace ... ia vin' mătăluță încoace! Și, zglobie că o găinușă, că ce-avea-n gușă avea și-n ușă, o clanță de babă cloanță, a scos din casă o măsuță pentru zece-cincisprezece persoane, pe care o închiria
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
nu te-nteresează, Atoateștiutorule ce ești, De dimineață până se-nserează Dai lecții tuturora cum să fie, Cât de-orizontal sau vertical, Habar nu ai ce-i aia poezie, Sărmane călăreț fără de cal! Se plimbă vântul prin livezi, Își caută din toamnă rima, De tine nici nu te mai vezi, În toate sinea ta e prima! Te crezi părinte și străbun, Doar verbul tău e cumsecade, Pe înțelept îl faci nebun, Te bucuri pentru cel ce cade. Ți-ai pus și Cerul de
DE TINE NICI NU TE MAI VEZI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356988_a_358317]
-
oraș Ce stă ascuns printre albume. Nu sunt poet, nu stau la sfadă Cu țațele de pe la piață. Mă strecor fără să mă vadă Caii cei verzi, cu mintea creață Ce nu mai rumegă legume. Nu sunt poet, nici nu fur rima De la prieteni sau amici. M-am născut când s-a-mpărțit stima, Am cruce-n spate, nu șorici Deși, mulți vor să mă consume. Nu sunt poet, n-am nici cinci fețe, Nu cer veșminte nimănui. Nu vreau astăzi să mă răsfețe
DOAR EMINESCU de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355558_a_356887]
-
de tine ! taare dooor !!! ........ Străinătatea. Nu-l copiez pe Eminescu, spunând că-n străinătate Ești mai sărac fără ai tăi, chiar dacă o să ai de toate... În orice Țară-ai fost la muncă : Italia sau Spania Chiar de se pare că rimează, nu e la fel ! că România, E Țara unde și iarba, ca băștinaș mă socotește Iar dealul, muntele și Marea, îmi șoptesc tot românește : Că fără tine e pustiu...totu-mi pare insipid Mă simt orfan...ba și mai mult
DIN SCRISORILE NETRIMISE ALE UNOR COPII PENTRU MAMELE LOR DIN STRAINATATE... de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368934_a_370263]
-
brazi, molizi, în mine tu nu mă închizi, nu port nici plumbi, arginți, magnezii, eu îl iubesc pe T. Arghezi , lacustrele bacoviene, romanțele minulesciene, pe cronicarii lui Urmuz ce au luptat și la Oituz. Cu Topârceanu facem jocul, cum vine rima cu norocul, dar nu poate a fi uitat ce-au scris domnii Maniu și Pillat, eu lui Barbu Ion , am să-i ridic în marmuri un monument ci filigrane, Dar mai trezește-te, Ioane. Un melc se-mprieteni cu-n
URMAȘILOR MEI, COPIII de BORIS MEHR în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353362_a_354691]
-
astăzi învăluite de mister. Ovidiu însuși scria că motivul ar fi fost „carmen et error”, o poezie și o greșeală. Site-ul Historia tratează acest subiect mult discutat și confirmă lipsa dovezilor ori a mărturiilor privind cauzele exilului, neexistând documente rimase, astfel presupunerea că însuți poetul la indicațiile împăratului ar fi vrut să ascundă motivul real al îndepărtării poetului,bamai mult nechemarea să în țară chiar și după moartea lui Augustus. “Pentru a păstra taină, poetul invocă mai multe pretexte. Astfel
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
Pe unde diavolul ne-o duce. Că doar am fost nerușinați, Iubind și preacurvind mereu și am băut cu alți fârtați și L-am mințit pe Dumnezeu. Ba am mai scris și versuri gri, Nici albe și nici negre, vai, Rimând pe ygrec cu Bruce Lee Poeții n-au ce face-n rai. Mimând DADA,avangardism Am fost și clovni și spectatori, n-am fost bolnavi de autism, noi am murit de multe ori. DADA, durere crispată, Contrariul contrariului, x, Nisipului
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
Pe unde diavolul ne-o duce. Că doar am fost nerușinați, Iubind și preacurvind mereu și am băut cu alți fârtați și L-am mințit pe Dumnezeu. Ba am mai scris și versuri gri, Nici albe și nici negre, vai, Rimând pe ygrec cu Bruce Lee Poeții n-au ce face-n rai. Mimând DADA,avangardism Am fost și clovni și spectatori, n-am fost bolnavi de autism, noi am murit de multe ori. DADA, durere crispată, Contrariul contrariului, x, Nisipului
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
Iat-o acum, tânără adolescentă, elevă în clasa a IX-a a Liceului Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara, pășind cu sfiiciune și curățime pe drumul scrisului, mai închegat, mai profund, uneori chiar tulburător prin tematica socială abordată, dar fidelă versului rimat de început. Ne dăruiește astăzi o carte în care adună poezie scrisă cu gingășia și puritatea lacrimii călduțe de copil când sufletu-i se îmbată cu miresmele amintirilor copilăriei și, mai nou, a adolescenței timpurii, semnând cu toată încărcătura de
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
Ediția nr. 1165 din 10 martie 2014 Toate Articolele Autorului Nebunie liniștită O, nebunie liniștită, Ca o mătase mult boțită, Lipsesc mereu hierofanții, Amanți, amante, elefanții, Noi abordăm mai mult absurdul, Cum înțelege mutul/surdul, Vocabule și barabule, Să nu rimeze cu ampule, Ochi vigin-colibacil, Cello lângă clavecin, Eu cânt sub clopotele verzi, Arunci în mine roșii, Cum mor tu n-ai să mă mai vezi, Îmi moștenești galoșii. Văzuși un lac urcând la deal? Ce deal, ce lac, un drac
NEBUNIE LINIŞTITĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353664_a_354993]
-
Iat-o acum, tânără adolescentă, elevă în clasa a IX-a a Liceului Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara, pășind cu sfiiciune și curățime pe drumul scrisului, mai închegat, mai profund, uneori chiar tulburător prin tematica socială abordată, dar fidelă versului rimat de început. Ne dăruiește astăzi o carte în care adună poezie scrisă cu gingășia și puritatea lacrimii călduțe de copil când sufletu-i se îmbată cu miresmele amintirilor copilăriei și, mai nou, a adolescenței timpurii, semnând cu toată încărcătura de
MARTIE 2014 (COLECŢIA LIRIK) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353672_a_355001]
-
Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 235 din 23 august 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU LICENȚIOSULUI Lui Iacob Voichițoniu Nu v-am iubit, neiubitelor, îndestul, niciodată fiind mult prea grav și licențios, ori poate gângav, si trist, si vicios, ca rimă această...neregulata - tot visez, visez...trupuri de cuvinte despuiate asemenea vestalelor flamande de viață, stropite cu roua, la ceas de dimineață, într-o dragoste nouă împerecheate. Referință Bibliografica: elogiu licențiosului / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 235, Anul
ELOGIU LICENŢIOSULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354179_a_355508]
-
nou gen de poezie în formă fixă, denumită de autor „rogodel”, un reușit experiment care a pornit de la gazelul clasic, ajustat în propria-i gândire literară, elementul de noutate fiind rimele interioare în versurile în care în gazelul clasic nu rimează. În lămuririle pe care le adduce cititorului de la bun început, poetul explică: „Volumul de față, care cuprinde gazeluri de factură românească, adică melodioase ca limba română și pe care le-am numit ROGODELE (ROGODEL), cuvânt cu etimologie necunoscută (deci poate
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
cerea nevasta sa. Pan’ ce-ntr-o zi, întors la vreme Și treaz cum rar i se-ntâmpla, Găsi nevasta cu un nene Ce-avea...nevastă care bea. (auto)Epigramă ...cu gândul la un maestru Referitor la...Păstorel, Desigur, nu rimez la fel... Dar nu sunt chiar așa de trist, Căci am un avantaj, cumva: În timp ce despre el se zice că...”era”, Se spune despre mine că...exist. Tinerilor politicieni A zis-o unul înaintea mea: Cum că politica-i o
EPIGRAME CARE ÎNTREC...MĂSURA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357118_a_358447]
-
odihnesc în armonia primitoare a unui viitor prunc. Repaosul palmelor îmi sugerează harul maternității binecuvântate. Dacă Dalí face graviditatea explicită și redundant simbolică în Madonna sa, Niram preferă promisiunea elocventă. Privindu-i chipul, observăm cum artistul face ca părul să rimeze cromatic cu faldurile rochiei. Și totuși, figura, de o delicatețe extremă, este daliniană ca stil (nu era Dalí un afirmat admirator al Renașterii?). Niram alungă însă ambiguitatea preferată de Leonardo, printr-un tratament de „madonă umană”, așa cum o întâlnim și
ROMEO NIRAM: POARTA SĂRUTULUI A ASTURIEI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357227_a_358556]
-
prezentat nimeni atunci. Nici acum nu se cheamă că se bucură de o prezentare a cuiva. La urma-urmei, n-are nevoie de așa ceva. Simți că scrie și poezie - altfel spus că visează în ritmurile pe care le numim convențional (când rimează ori nu) versuri: moare un țipăt prozodic în unele gâtuiri lucide, pe care orgoliul îndreptățit al creatorului le uită în articulațiile frazei. Aceste șase trepte, rânduite aici, urcă la pragul pe care îl merită”. De atunci și până acum anii
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
de-ai căutat tu ce-ai găsit prin lume?/ Am fost făcuți dintr-un capriciu, trimiși aici ca glume?/ Fiecare precum ar pricepe, să-nvârt-a lumii roată?” Poezia Annei Nora Rotaru este o poezie în stil clasic ce are rima și ritm. Sunt unele poeme cu tentă religioasă dar fără a se face referire la vreo religie anume ci doar la raportul dintre om și Divinitate, viață, moarte și într-o oarecare măsură sacralitatea sufletului omenesc. Multe dintre poeme sunt
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]
-
o bute și trei beri, Să vorbim în doi-trei peri, Să nu ne-mbătăm cu zer. Ai plecat de-a casă beat și-ai venit bătut , castrat, don”t miss it, fii mai atent, nea Vasile, coregent. Don Quijote chiuie, Ce rimează piuie, What the rock, lasă-l în bloc, Domn” profesor - ventriloc. Disco în the dancing floor, Furi și tu, eu nu mai nor, În sesiune mari magiștri Se ocupă cu nabiștii, Prea mult sex și armonie Pe această sfântă glie
CREAŢIA POEMULUI EPIC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360272_a_361601]
-
orbiți timpul realul nostru monstruos trăim semn al crucii viitor coralii ce râd ploaia de suspine noi doi în cuvânt drumul nostru podul palmelor chiar nimeni nu stie simte tu ce-i dorul tot ce-i poezie este darul tău rimă viul chinul gustul din sărut fereastră spre muntele nostru strivita sub timp așteaptăm cuminți departe de noi tălpile-s tocite rădăcini din noi forme umbre pe pereți cărări printre sâni printre doruri noi îndrăgostiți în coama de fum. Referință Bibliografica
REZEMAŢI DE GÂNDURI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360411_a_361740]
-
groasă de 555 de pagini -, pe care tot în anul acela, după ce a fost “acreditată” de o parte a “elitei” românești, ai și publicat-o la Humanitas, acum spune-ne și nouă (restului de scriitori și artiști care tastăm și rimăm frazele istoriei celei mai mari înșelătorii umane pe cerul deschis acum în toate sensurile posibile), de la înălțimea soclului pe care ți l-ai înălțat prin “relații de grup”: ești tu un șef-asistent de generație? Sau ai curajul să pui mâna
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
acestea libere ale cuvântului. Bănuim că s-au inventariat cuvintele din limba română ce s-au născut dintr-o nevoie de rimă și ar fi ceva de învățat de la ele. În orice caz , nu toate limbile pot pune în joc rima cu atâta dezinvoltură ca limba noastră. Cuvântul n-are astâmpăr. Cu firea și rostul rimei înțelegi mai bine firea și rostul cuvântului, care nu urmărește să lege gândirea, cum fac formulele științelor, ci s-o dezlege. Ispita cuvântului este de-
POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI – COMORI DE MIR de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359153_a_360482]
-
ghemuiesc în cojoc Câinii se culcă tăcuți Încerc să adorm Am scris poemul acesta pe când eram în clasa a doișpea. Până la el, eram obsedat de formă, de simetrie, de rimă, de stil clasic. Când, brusc, viața mea n-a mai rimat cu nimic, m-am eliberat de rigori și am creat, în câteva zile, o serie de poeme cu cadru pastoral. Slăvei Muntele sufletului Oile pasc pe pășune Departe Mă cheamă băcița Intru Râul în spatele stânii Urlă a moarte. Coincidență? Premoniție
Povestea ca Viață. Blestem () [Corola-blog/BlogPost/338927_a_340256]
-
decid. Altfel spus, regulile jocului se schimbă și trebuie să fim printre cei care le decid pentru a putea performa în această nouă realitate globală. Uneori, transformările lumii ne pot lua pe nepregătite. Suntem pățiți în istoria noastră. Iar istoria rimează, dacă nu se repetă de-a dreptul, parafrazând pe Mark Twain. România are nevoie astăzi mai mult ca oricând de oameni de stat care să înțeleagă direcția în care se îndreaptă lumea și să aibă capacitatea de a participa și
Lumea se schimbă sub ochii noştri. Cât de pregătită este România? () [Corola-blog/BlogPost/339069_a_340398]
-
Acasa > Cultural > Marturii > ȘTIINȚA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului P rima etapă în evoluția școlii rucărene pe care o avem în vedere, atipică și neinstituționalizată corespunde, fără ca limitele cronologice să fie inflexibile și riguros trasate, perioadei de mijloc a epocii feudalismului românesc fixat, potrivit istoriografiei moderne de referință, între secolul al
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]