534 matches
-
scot la iveală - gnosticii licențioși sau epicurismul creștin, libertinii baroci chiar, extremiștii iluminiști, socialismul dionisian sau nietzscheanismul de stânga, printre alte arhipelaguri, în haosul filosofiei ca material brut, viu, evoluând nu atât după principiul descendenței (hegeliene), cât după cel al rizomului (deleuzian). Evident, aș vrea ca această Contraistorie să fie citită ca o istorie. Tot așa cum, prin antifrază, Antimanualul meu de filosofie propune nu renunțarea la manual sau abolirea genului, ci revoluționarea lui metodologică, acest proiect de enciclopedie voit mutilată vizează
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
facultative pentru ca cei mai evoluați să prezinte modul de viață de paraziți obligați. Organismele saprofite obligate, trăind exclusiv pe resturile organice moarte nu produc pagube plantelor de cultură decât în măsura în care se grefează pe produse agricole perisabile ca, fructele, semințele, bulbii, rizomii etc. Organismele facultativ parazite trăiesc saprofit în natură pe diferite substrate dar în anumite condiții pot deveni parazite. Numeroasele ciuperci ce aparțin genului Fusarium, trăiesc ca saprofite în sol dar în condiții de secetă excesivă devin parazite pe rădăcinile sau
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
hibridările între diferite sușe ale aceluiași agent patogen. Transmiterea inocului Căile de transmitere a inoculului sunt multiple și ele asigură difuzarea în natură a numeroși agenți patogeni. Transmiterea prin semințe și material săditor Organele de înmulțire vegetative cum sunt: bulbii, rizomii, altoii, drajonii, stolonii, tuberculii etc, constituie suportul prin care permanentizează numeroși agenți patogeni care pot produce unele boli în zone în care acestea nu au mai fost semnalate. Pe această cale sunt răspândite în mod obișnuit virusurile, micoplasmele, bacteriile și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
capsidă . Transmiterea virusurilor are loc pe mai multe căi: mecanic prin leziuni provocate natural sau experimental când virusul trece de la plantă la plantă prin contactul direct sau prin unelte; organe vegetative obținute la înmulțirea vegetativă a plantelor virotice ca, bulbi, rizomi, tuberculi, stoloni, drajoni, butași sau altoi; prin cuscută, care preia virusul când parazitează o plantă atacată și apoi îl transmite la alte plante neinfectate încă; prin sămânță, în cazul în care planta virotică a produs semințe, virusul fiind localizat în
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
filamente de acid nucleic ADN, citoplasmă, ribozomi care conțin ARN și o membrană citoplasmatică alcătuită din 3 straturi. Răspândirea micoplasmelor Transmiterea micoplasmelor de la o plantă la alta se realizează pe mai multe căi: transmitere prin organe vegetative de înmulțire (butași, rizomi, drajoni, bulbi, tuberculi) care, provenind de la plantele bolnave, conțin agentul patogen și îl vor transmite la următoarele generații de plante; transmiterea prin altoire, este foarte rapidă, micoplasma trecând din altoiul bolnav sau portaltoiul bolnav în partenerul sănătos; transmiterea prin vectori
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pentru declanșarea bolilor bacteriene din anul următor. Transmiterea bacteriilor patogene se face pe mai multe căi și anume: prin semințe (transmitere generativă), la care bacteriile pot fi aderente la suprafață sau în interiorul semințelor; prin material vegetativ de înmulțire (altoi, bulbi, rizomi, tuberculi); prin sol, în cazul în care aici rămân resturi ale plantelor parazitate; prin plantele perene infectate; prin insecte, animale, păsări, nematozi; prin mașini, unelte și ambalaje; prin apă sau prin aer. În plantă bacteriile pătrund prin deschiderile naturale (stomate
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
diferite plante gazdă. Dintre acestea cele mai răspândite specii sunt: Orobanche cumana parazită pe specii de Helianthus, Nicotiana și O. ramosa frecvent întâlnită în culturi de cânepă, tutun sau pe diferite legume. Muma pădurii Lathraea squamaria, are în sol un rizom acoperit cu solzi groși, ramificat care înconjură rădăcina plantei gazdă. Tulpinile au 10-25 cm înălțime, sunt flexuoase sau erecte, cu flori grupate în raceme. Plantele de muma pădurii parazitează specii de Alnus, Fagus sau Corylus. b. plante holoparazite cu haustori
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de suprafață este mai ușor atacată de diverși agenți patogeni. Prin alegerea terenului, se pot evita suprafețele infestate cu unele microorganisme patogene de sol din genul Verticillium, Fusarium sau Rhizoctonia sau evitarea terenurilor ce conțin resturi organice, semințe, tuberculi sau rizomi infectați. Din această rezervă de inocul în anul următor pot să apară numeroși patogeni ce vor infecta părțile subterane sau foliajul plantelor. Stabilirea epocii la care se face plantarea sau însămânțarea trebuie determinată în așa fel încât condițiile pedoclimatice să
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
într-un mod indirect (prin intermediul coenzimelor la structurarea cărora participă) lungimile de undă scurte în lungimi de undă lungi, perceptibile, pentru care ochiul omenesc are o sensibilitate mai mare [Oeriu, 1974]. Surse vegetale: frunzele și florile de păducel (Crataegus monogyna), rizomii de pir (Agropyron repens), fructele de cătina albă (Hippophaë rhamnoides) etc. Acidul folic Derivat al acidului pteroiglutamic (teropterină), acidul folic (Norit, 1922) se găsește în cereale sub forma unui complex vitaminic (în medie 35μg%), iar dintre fructe, cele mai mari
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
și va lua o formă de tufă compactă. Ferigile-omoară viermii intestinali Deși sunt întâlnite în case mai mult datorită aspectului lor plăcut, este important de știut că ferigile ai și câteva calități terapeutice. De la ferigi se recoltează în scop medicinal rizomii (rădăcina). Cea mai bună perioadă pentru a fi culese este septembrie-octombrie. Din rizomul împotriva viermilor intestinale(vermifug). Rădăcina de ferigă mai poate fi utilizată împreună cu frunzele de nuc în băi călduțe, ce au efect în cazul varicelor. Pentru persoanele care
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
întâlnite în case mai mult datorită aspectului lor plăcut, este important de știut că ferigile ai și câteva calități terapeutice. De la ferigi se recoltează în scop medicinal rizomii (rădăcina). Cea mai bună perioadă pentru a fi culese este septembrie-octombrie. Din rizomul împotriva viermilor intestinale(vermifug). Rădăcina de ferigă mai poate fi utilizată împreună cu frunzele de nuc în băi călduțe, ce au efect în cazul varicelor. Pentru persoanele care au fost înțepate de țânțari, medicii fitoterapeuți recomandă fricționarea regiunii cu frunze de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de ferigă. Mămicile supărate că micuții lor fac noaptea pipi în pat se pot declara fericite dacă între saltea și cerșaf pun un strat de ferigă proaspătă. Copiii nu vor mai uda niciodată patul! Feriguța dulce (Polzpodium vulgare) are un rizom mic, puțin cărnos, orizontal, uțor turit, de grosimea unui creion, din care se dezvoltă frunze compuse, penate, lungi de 10-25 cm, rotunjite la vârf. Rizomul uscat al feriguței dulci, colectat toamna târziu sau primăvara devreme are valoare fitoterapeută. Atât gustul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ferigă proaspătă. Copiii nu vor mai uda niciodată patul! Feriguța dulce (Polzpodium vulgare) are un rizom mic, puțin cărnos, orizontal, uțor turit, de grosimea unui creion, din care se dezvoltă frunze compuse, penate, lungi de 10-25 cm, rotunjite la vârf. Rizomul uscat al feriguței dulci, colectat toamna târziu sau primăvara devreme are valoare fitoterapeută. Atât gustul, cât și mirosul rizomului de feriguță dulce sunt neplăcute. Rozomul conține glucide, ulei gras, rășini, enzime și este laxativ, colagog și litotrinic. Se utilizează în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
orizontal, uțor turit, de grosimea unui creion, din care se dezvoltă frunze compuse, penate, lungi de 10-25 cm, rotunjite la vârf. Rizomul uscat al feriguței dulci, colectat toamna târziu sau primăvara devreme are valoare fitoterapeută. Atât gustul, cât și mirosul rizomului de feriguță dulce sunt neplăcute. Rozomul conține glucide, ulei gras, rășini, enzime și este laxativ, colagog și litotrinic. Se utilizează în afecțiuni hepato-biliare însoțite de constipație și ca adjuvant în litiazele urinare, în general sub formă de decoct. Acesta se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Infuzie de drobușor (Isatis tinctoria) preparată din 2 lingurițe frunze uscate la 200 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 10 minute și se beau 2 ceaiuri călduțe pe zi. *Infuzie de săpunariță (Saponaria officinalis) preparată din 1 linguriță pulbere de rizomi uscați și măcinați În 250 ml apă rece; se lasă la macerat 6- 8 ore, se dă În clocot, se infuzează acoperit 10 minute și se bea Întreaga cantitate În cursul unei zile. *Decoct de stevia stânelor (Rumex alpinus) preparat
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
officinale); - decoct din herba de ventrilică (Veronica officinalis); -decoct din fructe de armurariu (Silybum marianum), bogate În silimarină, cu efecte hepatoprotectoare și de vindecare a sechelelor după lezarea țesuturilor hepatice; -decoct din fructe de cătină albă (Hippophae rhamnoides); -decoct din rizomi de obligeană (Acorus calamus); -decoct din rădăcini de cicoare (Cichorium intybus) cu rol În stimularea funcțiilor hepatice. Amestecurile de plante cu acțiuni sinergice sunt mult recomandate: *Infuzie din flori de gălbenele (Calendula officinalis)+herba de cicoare (Cichorium intybus)+herba de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
În alcool 38-40 0 se macerează 14 zile la soare și se iau câte 40-50 picături, de 2-3 ori pe zi În ceai sau apă, cu rol de eliminare a apei din țesuturi. La fel se prepară și tinctura din rizomi de pir din care se ia câte o linguriță, Înainte de mese sau tinctura din flori și frunze de nemțișor. -Ulei eteric de ienupăr din care se toarnă 5-6 picături Într-un pahar cu 150 ml apă; se beau 3 păhărele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
măghiran (Majorana hortensis); -infuzie din frunze de roiniță (Melissa officinalis) cu acțiune de calmare a durerilor gastrice; -decoct din herba de șovârv (Origanum vulgare); -decoct din herba de ventrilică (Veronica officinalis); -decoct din fructe de afin (Vaccinium myrtillus); -macerat din rizomi de hrean (Cochlearia armoracea); -tinctură 20 % din herba de țintaură; -tinctură 20 % din herba de schinel; -tinctură 20 % din herba de pelin; -sirop din herba de dumbăț; -fructe proaspete de afin, consumate Într-o cură de 2 săptămâni pentru reducerea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cu diferite rețete: -decoct din frunze uscate de nuc, suc de lămâie și esență de cuișoare ; -decoct din frunze de rozmarin, flori de salvie și cuișoare, cu efect În abandonarea fumatului ; -decoct din frunze de mentă, fructe de eucalipt și rizomi de sclipeți cu care se fac spălături bucale de 2-3 ori pe zi; -decoct din herba uscată de cimbrișor; - infuzie din amestec cu frunze de mentă, roiniță și pătrunjel și fructe de ienupăr; -infuzie călduță de salvie, coada șoricelului, coada
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Îndulcite pe zi, cu 30 minute Înainte de mese. *Infuzie din fructe mature de ienupăr (2 lingurițe la 200 ml apă clocotită, cu infuzare acoperită timp de 10 minute) din care se iau câte 3-4 linguri În cursul zilei. *Decoct din rizom de obligeană (1 linguriță pulbere uscată la 200 ml apă rece, se fierbe 2 minute și se infuzează 10 minute) din care se bea o cană pe zi, fracțuionată În 2-3 reprize, Între mesele principale. *Tinctură de valeriană (20 g
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ienupăr, care se consumă după mesele principale. *Decoct din fructe de porumbele sau măceșe din care se beau 2-3 căni pe zi. *Decoct din scoarță de stejar, salcie, salcâm sau fag care se bea Între mese. *Tinctură din coarne sau rizomi de obligeană, macerate timp de 7-8 zile În alcool 700, din care se iau câte 20 picături de 3 ori pe zi. *Suc de afine băut În cantitate de 200-300 ml pe zi. Amestecurile recomandate În diferite rețete au bună
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
În taninuri. *Decoct din 1 linguriță pulbere de ghindă decorticată de Înveliș, prăjită și măcinată, la 150 ml apă; se fierbe și se bea sub formă de cafea, dimineața, pentru a Înlocui cofeina. *Decoct de obligeană (Acorus calamus) (1 linguriță rizomi uscați și măcinați la 250 ml apă rece); se lasă la macerat peste noapte, se fierbe 3-5 minute, se lasă În vasul acoperit pentru infuzare timp de 10 minute, se strecoară și se iau câte 2 Înghițituri, de 3 ori
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
15-20 minute Înainte de micul dejun. Tratamentul durează minim 2 săptămâni până la eliminarea paraziților. -Se pot consuma și tincturi din ghințură, schinduf, arnică, pelin, lemndulce, ceapă, anason, luate dimineața, câte 20 picături, În amestec cu puțin magiun de prune. -Pulbere din rizomi de ferigă (2 linguri amestecate cu 15 lingurițe de miere); se ia câte 1 linguriță la intervale de 3 minute iar după o oră se administrează un purgativ, Într-o cură repetată după 2 săptămâni. -Pulbere din amestec cu pelin
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
sticlă de culoare Închisă, se strecoară și se iau câte 10-20 picături În puțin ceai cald, de 3 ori pe zi, Înainte de mese, având acțiune antimitotică, datorită conținutului ridicat de alantoină. *Tinctură de obligeană preparată din 10 g pulbere de rizomi uscați la 250 ml alcool 70 0; se macerează 10 zile, se strecoară și se iau câte 6 linguri pe zi, la intervale de 1-2 ore. *Vinul roșu are efecte antioxidante și este indicat În combaterea cancerului. *Gelul de Aloe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
pun 2 linguri la 250 ml apă clocotită, se infuzează 10 minute și se beau 2-3 căni pe zi, Înainte de mese. Se adaugă o lingură de Bitter suedez la cană și o Înghițitură cu decoct de obligeană, preparat prin macerarea rizomilor (3 linguri la un litru apă rece), timp de 1-2 zile, după care se Încălzește și se strecoară. Se constată că, după câteva zile, dispar edemele la picioare, sunt calmante durerile și se Îmbunătățesc datele analizelor de sânge și urină
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]