2,158 matches
-
, G.M. (pseudonim al lui George M. Ionescu; 9.IV.1892, Roșiori de Vede - ?), publicist și traducător. După studii în teologie și litere la Universitatea din Kiev, I. se dedică unei cariere de publicist (conturată mai precis după 1922), colaborând cu articole literare, traduceri, versuri, proză, articole de ideologie creștină, socială ș.a.
IVANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287652_a_288981]
-
n. Ostreanu) și al lui Nicolae Pișculescu, administrator al moșiei Didești. Tatăl, mama și vizitiul familiei erau renumiți prin darul povestirii; multe dintre narațiunile scriitorului își au sursa în istorisirile lor. După cursul elementar urmat în satul natal și la Roșiori de Vede (1886-1890), învață la Liceul „Sf. Sava” din București (1890-1898), unde îi are colegi pe Ion Theodorescu (Tudor Arghezi), N.D. Cocea și I.G. Duca. Avid de lectură, citește enorm, mai ales din literaturile română și franceză, fiind cucerit de
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
proza artistă și mistică. Scoate, împreună cu alți colegi de liceu, revista poligrafiată „Zig-Zag”. Frecventează cenaclul lui Al. Macedonski. Debutează în 1896, cu schița Pe terasă, publicată în „Adevărul ilustrat”, colaborând și la „Liga ortodoxă”, iar cu versuri la „Aurora” din Roșiori de Vede. În 1898 devine student al Facultății de Filosofie și Litere, dar în anul următor trece la Facultatea de Teologie. Începute în capitală, studiile teologice vor fi continuate la Cernăuți și încununate cu un doctorat (1909). În acești ani
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești, Iași, 1851; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; Gh. Popescu-Ciocănel, Basme, snoave, ghicitori etc., Ploiești, 1898; Tudor Pamfile, Cimilituri românești, București, 1908; Gh.I. Neagu, Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Ilie I. Mirea, Colecție de ghicitori (cimilituri) pentru șezători, București, 1940; Ghicitori și proverbe, I-II, îngr. Monica Rahmil, București, 1957; Cinel-cinel, îngr. C. Mohanu, pref. I.C. Chițimia, București, 1964; Bulgăre de aur în piele de taur
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
21.IX.1902, București - 13.V.1988, București), publicist și editor. Urmează liceul la București, unde va absolvi, în 1926, și Facultatea de Litere și Filosofie. Între 1927 și 1967 a avut o carieră de profesor în învățământul secundar, la Roșiori de Vede, Târgu Mureș, Călărași, Ploiești și București, lucrând o vreme și în cadrul Editurii Naționale „Gh. Mecu”, de unde se retrage în 1942. Debutează ca publicist în 1922 la „Foaia tinerimii”, trimițând de-a lungul anilor versuri, proză, comentarii literare, traduceri
FIERASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
de număr, Gr. Veja, I. Giurgea, G. Bujoreanu, N. și I. Argintescu, Zoe G. Frasin (Zoe G. Tutoveanu), C.Z. Buzdugan, Cornelia Buzdugan, George Pallady, George Baiculescu, G. Tutoveanu, Sandu Teleajen. De la numărul 11-14/1922 colaborează „Zaharia Th. Stancu din Roșiori de Vede” (Scrisorile, Plângeri de toamnă, Dorință, Cântec în amurg, Miniatură, Dimineață orientală) și i se anunță apariția plachetei Desenuri. Printre prozatorii revistei sunt Ovidiu Manițiu, I. Manoliu, S. Semilian, sporadic semnând Horia Rebreanu, Zoe Verbiceanu, G. M. Vlădescu, Al.
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
înscrie la Facultatea de Drept, dar renunță după doi ani, lucrând ca funcționar la Academia de Educație Fizică, șef de serviciu în Ministerul Învățământului și bibliotecar-șef la Institutul Medico-Farmaceutic. Publică de la optsprezece ani versuri în „Lumina poporului” și „Drum” (Roșiori de Vede), „Speranța” (Alexandria), „Drum nou” (Turnu Măgurele). Din 1933, primind girul lui Mihail Sevastos, scrie timp de șase ani la „Adevărul literar și artistic”, unde îi apar multe din versurile care vor alcătui primele două volume, Năvodar de stele
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
perspectiva evocatoare consolidează conștiința poetului ca exponent al unei lumi arhaice și nobile în austeritatea ei primitivă. Volumul selectiv Liniștea furtunii (1968) este ilustrativ pentru obsesiile lui S., dar și pentru dificultatea lui de a inova. SCRIERI: Năvodar de stele, Roșiori de Vede, 1935; Logodna apelor, Roșiori de Vede, 1939; Cântece de luptă, București, 1941; Drumuri spre legendă, București, 1947; Liniștea furtunii, pref. Dragoș Vrânceanu, București, 1968; Ora târzie, București, 1972; Poeme intime, București, 1980; Izvoare subterane, București, 1984; Marea eclipsă
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
exponent al unei lumi arhaice și nobile în austeritatea ei primitivă. Volumul selectiv Liniștea furtunii (1968) este ilustrativ pentru obsesiile lui S., dar și pentru dificultatea lui de a inova. SCRIERI: Năvodar de stele, Roșiori de Vede, 1935; Logodna apelor, Roșiori de Vede, 1939; Cântece de luptă, București, 1941; Drumuri spre legendă, București, 1947; Liniștea furtunii, pref. Dragoș Vrânceanu, București, 1968; Ora târzie, București, 1972; Poeme intime, București, 1980; Izvoare subterane, București, 1984; Marea eclipsă, București, 1993. Repere bibliografice: Nichifor Crainic
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
ȘTEFANOPOL, Al.[exandru] (21.XII.1891, Roșiori de Vede - 29.X.1974, București), prozator și gazetar. Este fiul Alexandrinei și al lui Constantin Ștefanopol. Absolvent al Școlii Naționale de Silvicultură de la Brănești-Ilfov, și-a desfășurat activitatea de inspector silvic în zona Horezu. A debutat în 1916, cu
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
astfel încât piesa poate fi citită și ca un poem închinat creației artistice. Ieșite rapid din circuitul repertorial sunt alte câteva lucrări dramatice ale lui K.: Lăcustele (1934), Intermezzo (1943), Răzbunarea Corinei (1943), Fata de la mansardă (1944), Dictatorul (1945), Tarsița și roșiorul, libret de comedie muzicală (1947), Ruxanda și Timotei, poem dramatic (1957), Moș Teacă (1960), precum și mai multe piese într-un act, destinate teatrului de amatori. Singur sau în colaborare a tradus, adaptat sau prelucrat texte dramatice de Molière, N.V. Gogol
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
din Măgureni), cu alt fiu al lui Drăghici Cantacuzino, marele vornic Șerban (cel ce a refăcut Mănăstirea Comana - unde a fost și înmormântat - și și-a legat numele de edificarea multor lăcașuri: schitul Bascovele din Argeș, biserica Sfinții Apostoli din Roșiori, Mănăstirea Cozia - pictura bisericii mari -, biserica Șelari din București, bolnița Mănăstirii Bistrița, unde a fost pictat împreună cu soția). în Moldova, alți Cantacuzini, marele stolnic Toma (socrul lui Velicico Costin) și fratele său, Iordache (mentorul lui Miron Costin), și-au legat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
j. Teleorman - 5.XII.1974, București), poet, prozator și gazetar. Este fiul Mariei (n. Delcea Bratu) și al lui Tudor Stancu Mitroi, țărani. Urmează cinci clase în satul natal. Din 1915 se întreține singur, fiind ucenic într-o tăbăcărie la Roșiori de Vede, unde fuge „din stăpân în stăpân”. În 1917 e argat la Lisa, pe moșia lui Dinu C. Ioanid (scriitorul Dinu Nicodin). Vara, obligat de ocupanții germani să însoțească, împreună cu alți băieți, un transport de vite spre frontul din
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
ani (1918-1920) se angajează ajutor de arhivar la Judecătoria de Ocol și la Prefectura din Turnu Măgurele. În mai 1921 debutează cu un articol în săptămânalul local „Victoria”, tot acum trimițând o poezie la „Adevărul literar și artistic”. Începe, la Roșiori de Vede, în particular, cursul liceal, pe care îl va absolvi târziu, în 1928. Urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, obținând licența în 1933. În 1925 se căsătorise cu învățătoarea Nicolina Păun și, peste un an
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
în 1933. În 1925 se căsătorise cu învățătoarea Nicolina Păun și, peste un an, i se naște un băiat, viitorul medic și scriitor Horia Stancu. În iarna lui 1925 și în primăvara anului următor efectuează stagiul militar la Regimentul 6 Roșiori din Bălți. De-a lungul acestor ani își câștigase existența ca slujbaș la diferite instituții, printre care Eforia Spitalelor Civile, Ministerul Agriculturii, Fundația Culturală „Principele Carol”, revista „Gândirea” (administrator), Ministerul de Externe (Direcția Presei). Continuă să facă jurnalistică. Îi apar
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
o „fantezie realistă” îmbină pasiunea rememorării cu aceea de genealogist. În 1935 devine membru al Societății Scriitorilor Români. Interesul său pentru publicistică se va menține până în 1944 când, după distrugerea conacului de la Buhăești (Vaslui), scriitorul se refugiază o vreme la Roșiori de Vede și la București, în ultimii ani de viață retrăgându-se din viața publică la Vaslui, unde își redactează ultimele scrieri. Romanele Aceea care trebuia iubită (1925) și Dragostea în furtună (1942) conțin aceeași materie narativă, în două etape
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
Urmează liceul la Călărași și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1926-1929). Între 1927 și 1930 este și funcționar în Ministerul Educației Naționale, după care lucrează ca profesor de limba și literatura română la Călărași, Oltenița și Roșiori de Vede, unde a fost și redactor-șef al revistei „Mugurași”, publicația Liceului „N. și I. Anastasescu” (1938). Colaborează la „Școala Ialomiței”, unde își face debutul în 1934, la „Preocupări literare”, „Drum” (Roșiori de Vede), „Cum vorbim” , „Revista de etnografie
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
și literatura română la Călărași, Oltenița și Roșiori de Vede, unde a fost și redactor-șef al revistei „Mugurași”, publicația Liceului „N. și I. Anastasescu” (1938). Colaborează la „Școala Ialomiței”, unde își face debutul în 1934, la „Preocupări literare”, „Drum” (Roșiori de Vede), „Cum vorbim” , „Revista de etnografie și folclor”, „Teleormanul”. Cercetător al tradițiilor, N. înțelege tradiția într-o accepțiune pe care nu o restrânge la creațiile populare, el fiind interesat și de tradiția creștină a românilor, de cartea de cult
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
că aceste texte, cum observase B.P. Hasdeu, „răsfrâng într-un mod foarte curios diferitele epoci din istoria românilor”; Christea N. Țapu, care prezintă monografic activitatea principalului realizator al colecției Materialuri folkloristice (1900), coordonată de Gr. G. Tocilescu. SCRIERI: Cărți mucezite, Roșiori de Vede, 1938; Câteva însemnări pe marginea textelor folosite în jocurile de copii, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 333-399; Studii de etnologie, îngr. și pref. Iordan Datcu, Alexandria, 2003. Culegeri: Antologia Bărăganului, Călărași, 1935 (în colaborare cu
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
textelor folosite în jocurile de copii, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 333-399; Studii de etnologie, îngr. și pref. Iordan Datcu, Alexandria, 2003. Culegeri: Antologia Bărăganului, Călărași, 1935 (în colaborare cu Constantin Fierăscu); Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Poeme de război, București, 1942 (în colaborare cu Floarea M. Costache); Colinde din Ialomița, Roșiori de Vede, 1946; Folclor din Câmpia Dunării, în Folclor din Oltenia și Muntenia, IV, București, 1969, 7-482; Cântece și jocuri de copii
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
îngr. și pref. Iordan Datcu, Alexandria, 2003. Culegeri: Antologia Bărăganului, Călărași, 1935 (în colaborare cu Constantin Fierăscu); Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Poeme de război, București, 1942 (în colaborare cu Floarea M. Costache); Colinde din Ialomița, Roșiori de Vede, 1946; Folclor din Câmpia Dunării, în Folclor din Oltenia și Muntenia, IV, București, 1969, 7-482; Cântece și jocuri de copii, îngr. și pref. edit., București, 1982. Repere bibliografice: Dumitru Șandru, „Colinde din Ialomița”, CFL, 1947, 288-289; Bârlea, Ist.
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
214 A, 214 B 4464. Miclescu Sonia, 3 apartamente, București str. Gr. Mora 4 4465. Moisescu Sally, 4 apartamente, București str. Cuza Vodă 29 și 31 4466. Mihail Ene, 10 apartamente, București str. Grigore Ventura 10, str. Dragoș Vodă 19, Roșiori de Vede, str. Mărășești 4467. Mănescu Petre, 7 apartamente, București Calea Floreasca 81 și 69 4468. Matei Smaranda Ion, 11 apartamente, București str. Ștefan cel Mare 232 4469. Marculescu Ana Marcovici, 5 apartamente, București str. Concordiei 9 4470. Matei I.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
A. Popov 98. 7303. Stoenescu C. Păscu, 10 apartamente, București, calea Dudești 196. 7304. Subasescu I. C-tin, 11 apartamente, București, str. Vasile Toneanu 52; 50; Cățelu 1A; Cal. Dudești 231; 7305. Șoc. Semănătoarea, 11 apartamente, București, Calea Dorobanți 59. Roșiorii de Vede, str. Lt. Dogeanu 18. Craiova, str. Gheresti 6. 7306. Simionescu Traian, 6 apartamente, București, str. Fecioarei 18. 7307. Sloese Dumitru, 7 apartamente, București, sos. Ștefan cel Mare 12 7308. Soneriu Ioana, 5 apartamente, București, sos. Crângași 83. 7309
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
3 apartamente, București, b-dul Republicii 86, str. Pitar Moși, 20, str. Brezoianu 29. 7804. Theodoru A. Niculae, 4 apartamente, București, str. Lipscani 51, str. Muzelor 12. 7805. Tănăsescu Aristide, 9 apartamente, București, str. Frumoasă 54, 42, 23, str. Visarion 8, Roșiorii de Vede, str. Dunării 26, 24, 51 b., str. N. Bălcescu 4. 7806. Tomas Maria și Ștefan, 4 apartamente, București, b-dul Republicii 71. 7807. Tomasini V. Giovani, 7 apartamente, București, b-dul Alexandru I. Cuza, 42 7808. Tănăsescu Maria, 4 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
, Rodica (23.II.1952, Roșiori de Vede), prozatoare și jurnalistă. Este fiica Georgetei Floroiu (n. Dumitrescu), învățătoare, și a lui Constantin Floroiu, profesor. Învață mai întâi în orașul natal (1959-1969), urmează ultimele clase de liceu la București (1969-1971) și va absolvi Facultatea de Filologie a
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]