909 matches
-
colțuri ascunse ispite Cu-o palidă rază mă cheamă... Pierdută alerg la Izvorul Ce poartă în unde credința Și glasu-mi se-nalță spre ceruri: "Mai spală-mi Tu, Tată ființa! Mă iartă...mă iartă Părinte Că timpu-am pierdut în zadar Robit de a vieții corvoadă Departe de rugă și har... Mă iartă de lacrima stinsă De cântul ce nu l-am cântat, De pașii opriți pe cărare, De nopțile când nu am vegheat! Genunchii-mi se pleacă la cruce Și dorul
OMAGIU DIVIN 10 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362739_a_364068]
-
atingere boli incurabile și suflete chinuite. Mai ales pe cele din urmă ... În plus, vedeam cu ochii minții cum un întreg stol de medici roia în jurul ei, uitând cu totul de pacienții în agonie, nedorind altceva decât să-i fie robi pe viață. Ceea ce, mărturisind sincer, îmi doream și eu în acel moment. Știu. Am avut mereu în viață tendința de a exagera prin prisma propriei imaginații. Un defect incorigibil de altfel, nu prea departe aflându-se și explicația. Sunt și
EXISTENŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI FIZIC ! (PARTEA A PATRA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370141_a_371470]
-
cruntă-i robia, Cruntă zbaterea-n noroi Până când nu vom zdrobi a Umilinței fiară-n noi. Rob român, robia-i cruntă, Crunt e lanțu-n os încins, Dar mai crunt când se împlântă Za cu za în suflet prins. Rob român robind acasă Ori prin lume prigonit, Cruntă-i rana care lasă Răni în sufletul rănit. Rob român, crucea e-n tine, Crucea singuri ne-o suim Pe Golgota, ci mai bine Rob cu rob să ne unim. Rob român pe drum
GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370250_a_371579]
-
Elena Plopeanu și Mariana Rogoz-Stratulat declarându-și fără rezerve admirația pentru ceea ce înseamnă scrisul românesc înnobilat și de aceste prezențe vrâncene. Probabil pentru ca să se statueze firescul, echilibrul pentru un asemenea demers eseistic. Semnăturile distinselor creatoare sunt așezate în ordine alfabetică. Robit de un localism specific exercițiului de admirație față de doamnele de pe plaiurile mioritice, nu pot să nu remarc prezența a cel puțin patru nume pentru care diriguitorii culturii vrâncene ar trebui să-și scoată pălăria cu respectul cuvenit. Despre opera doamnei
PLECĂCIUNE DOAMNELOR de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353357_a_354686]
-
cu tata frate și cu veri de-orfelinat, Și cu dracul mă fac frate, dar cu frații mă desfrat... Nu că simt sau vreau aceasta, dar așa suntem setați De-ale iudelor cohorte, trădătorii cei trădați Tâlhărind prin legi iisuși: robii foamei mulți și drepți, Descarnându-le cultura, răstignindu-i pe-nțelepți. Ci mulțimile de-a valma otrăvite cu minciuni Încă speră și disperă în măcar două minuni: Dumnezeu să reîmpartă lumea în săraci săraci, Și săraci numai cu duhul, surzi și
CUVÂNTUL DE DUPĂ CUVÂNT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353513_a_354842]
-
cum mă scufund... Apa-mprejur era atât de clară Și te ținea pe brațe ca pe-o floare! De-o fi să mor, să nu mă scoți afară, Așa-mi spuneai acolo-n scăldătoare. Aproape de tărâmul celălalt Mi-e sufletul robit de frumusețe Și plin de adevăr, ce vis înalt! De ce-l visez acum la bătrânețe? Referință Bibliografică: Vis înalt... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1129, Anul IV, 02 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae
VIS ÎNALT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353818_a_355147]
-
prelungă a redeschiderii coperților grele unele sunt subțiri și parfumul cuvintelor legate în versuri simple îmbată să scriu o poveste într-o veste a renașterii pare simplu e complicat complex ca o piramidă în care nimeni nu știe cum energiile robesc mireanul așternerea pietrelor ...migăloasa așternere lasă axele privirilor să poposească adesea pe zidurile fără ferestre fereastra e în tine, mireanule cu ochii cârpiți de soarele lămpilor străzilor părăsite din orașul cu o mie de capete și nici un centru clar unde
VOCABULAR NEDESCOPERIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353855_a_355184]
-
moșii și a unui schit care au fost cândva ale Mănăstirii Arnota: „La Metoc”, referitor la lăcașul de cult de odinioară, și „În Țigănie”, toponim care se referă la fosta moșie a lui Matei Basarab, pe care voievodul a așezat robi țigani pentru munca pământului. Chiar dacă a dispărut, schitul Dobriceni atestă continuitatea vieții spirituale la poalele Carpaților, unde au existat schituri și biserici de mir în preajma și sub oblăduirea ctitoriilor voievodale, care erau focare de cultură și de trăire intensă a
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
căutați sa participați la o singură euharistie; pentru că unul este trupul Domnului nostru Iisus Hristos și unul este potirul spre unirea cu sângele Lui; unul este jertfelnicul, după cum unul este epi¬scopul dimpreună cu preoții și diaconii, cei împreună cu mine robi; pen¬tru ca ceea ce faceți, s-o faceți după Dumnezeu". De bună seamă, lup¬ta și biruința mucenicului se articulează în lucrarea Bisericii lui Iisus Hristos, într-o dorință neîncetată spre dobândirea "pâinii lui Dumnezeu, care este trupul lui Hristos
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
lui, eu care nu m-am băgât rândaș nici la boierul meu. Vrea trei părți și din văzduhul meu, ca să răsufle în răcoarea mea numai el. Lasă-mă să-mi aleg stăpânul care-l vreau eu, dacă trebuie să mă robesc, nu să mă ia la jug și bici, înfășcat de ceafă, cine poftește. Uită-te, mă, la mine! Baroane! Să ne desfacem hârtiile amândoi, eu zapisul și hrisoavele mele, scrise pe cojoc, și tu zdrențele tale. Scrie pe ale tale
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]
-
lectură a mea din „Niște țărani”, să mă transform într-un fan ale acestei privighetori a Olteniei. Cum să nu scriu această Prefață cu tot dragul, cu admirație, cu bucurie, cu prietenie, cu soldaritate, cu frăție de cruce olteanească vâlceană, robit de arta marii artiste, izvorâtă ea toată, Om și Actor și Cântăreț, dintr-o stirpe voevodală!” Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) (foto: Sebastian Oros) Referință Bibliografică: Maria Dragomiroiu. Concert aniversar și carte impresionabilă / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare
MARIA DRAGOMIROIU. CONCERT ANIVERSAR ŞI CARTE IMPRESIONABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353238_a_354567]
-
de seară.. Tu ... portativ al armoniei contrariilor Pecetluite-n suflet feminin, Topite-n muzica unui flaut albastru ... Se joacă iubirea și cruzimea În ochii-ți înamorați. Cumplită ești, lascivo! Pe Dumuzi și Ghilgameș Voitu-i-ai pierduți, Dar, vezi, însăți ai fost robită De apriga simțire Ce îți purtă sfâșietoare pașii În regatul umbrelor După cel ce azi, periodic, Apune și renaște din pântecul străbun. Sufletul tău a găsit tămăduirea? Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Isthar, eternul feminin / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ISTHAR, ETERNUL FEMININ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353755_a_355084]
-
Publicat în: Ediția nr. 2297 din 15 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Iisuse astăzi am venit La tine să mă-nchin, Căci trupul tău, fără păcate Primita har divin. Ți-a dat puterea de-a ierta, Chiar bunul Dumnezeu Ca să robești într-u credință Întreg poporul Său. Făcuta-i orbu ca să vadă Și să meargă, ologu, Iar pâinile le-ai înmulțit Să saturi tot norodu. Din morți pe Lazăr ai sculat Și ai trezit fecioara, Și cu privire-n jos plecată
PRICEASNĂ MĂ IARTĂ DOAMNE de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354230_a_355559]
-
vârsta ta, când noi ne-am cununat, E-o amintire ce-a trecut în noapte. . . Copiii noștrii-acum, au acei ani, De-atunci, când ne-a înlănțuit iubirea. E-n 2000 și noi adunăm bani, Spre-a le desăvârși lor fericirea. Robim pe-acest pământ american, Oftăm, strângem din dinți și. . . înainte. Viața noastră trece, an de an Tăcuți, înaintăm înspre morminte. . . . Știu, Doamne, că nu pot trăi în veci, Dar ține-mă aproape de cei dragi, Să-mi văd nepoții, când am
LA DUBLĂ ANIVERSARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354644_a_355973]
-
unele obective altele generate de alții. Trebuie să răbdăm nedreptăți, să trecem cu vederea unele greșeli, iertându-ne unii pe alții, că fără acest proces ni se blochează viața. Da! Putem fi puși la zid de propriile noastre resentimente și robiți de neliniști și nemulțumiri. Nu e ușor să ai răbdare, dar și când o capeți din partea lui Dumnezeu, ea va duce la fericirea mult dorită de fiecare. Viața ne încearcă pe toți, într-un fel sau altul. Pe unii mai
DESPRE RABDARE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357793_a_359122]
-
de mintea omului, la care locuitorii păgâni de pe fața pământului se închinau. Și parcă nu fusese de ajuns că toate averile israeliților fuseseră prădate, iar oamenii fuseseră alungați de pe pământurile lor, dar mai era și necazul că oștirea asiriană luase robi pe cei mai buni locuitori ai țării, fie ei bogați, fie săraci, din cetăți sau de la sate. Pe toți îi luaseră, îi legaseră, îi puseseră în lanțuri, în convoaie mari, și-i duseseră departe de țara lor, tocmai în câmpiile
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
stăpân îl slujise cu mare drag, încât acesta, după doar trei ani de slujire, îi redase libertatea. Ce zi minunată, când realizase că era om liber, că nu mai era slujitor al nimănui! La fel ca și viața multor evrei robi în țara Asiriei, cu timpul, viața lui se îmbunătățise. Se însurase cu o fată din neamul evreilor, Hannah, eliberată și ea de curând din robie, apoi își zidise un adăpost, adică o casă, chiar în incinta uriașului oraș. În acel
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
Acasa > Strofe > Timp > MĂ LAS ROBIT Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 500 din 14 mai 2012 Toate Articolele Autorului mă las robit de liniște-n odaie și mă cufund de voie în lectură aleg ținuturi unde-și petrecură conchistadorii vremea în războaie un țârâit de greieri noaptea cură din tavane amintind a ploaie și lucrurile împrejurul meu se-nmoaie intrând aievea în
MĂ LAS ROBIT de ION UNTARU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357882_a_359211]
-
pe cei care o vedeau, dar a alergat fără să se îndoiască la ajutorul tău, și apărându-i în vis i-ai vestit izbăvirea. Și noi cădem, Sfinte, înaintea ta, rugându-te să îi eliberezi pe toți cei care sunt robiți de îngerii căzuți, ca să cânte împreună cu noi Celui ce a înfrânt puterile întunericului: Aliluia! Icosul al 8-lea Cazi înaintea tronului dumnezeirii, Sfinte Ioane, și mijlocește pentru toți cei care suntem ispitiți de vrăjmașul diavol ca să primim ajutor în lupta
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
am vândut pe Dumnezeu, Nici pe arginți, nici pe dolari, Ne-am dus greul în spinare, Căci crucea nu e de vânzare; Ca niște pietre am rămas În urma apelor puhoaie, Astăzi nimeni nu ne calcă Cu gând spurcat să ne robească, Căci toată floarea țării noastre E roabă-n lume, să muncească; Străinii nu mai vor țărână, Acum cultivă numa-n apă, Nu mai ară, nu mai sapă, Lapte nu mai mulg la vacă; La ei sunt toate șmenuite, Cu otrăvuri
LA MULŢI ANI, SĂRMANĂ ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357995_a_359324]
-
nu-mi pot ține trupul treaz O știu, Tehomir e socotit viteaz. A lui voi fi, așa a sortit înaltul zeu, Nu însă și de gândul meu. Ooo! Ce fiară năpraznică omul ar devenii Dacă ar reuși gândul a-l robii. (După o pauză.). E un vis, o nebunie a spune că iubești Pe altcineva , de pe alte locuri vrășmășești. Nici nu ași îndrăzni s-o spun. E totul în van. El ... un sclav. Un ... roman! Iar eu fiica regelui dacilor liberi
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
vrea să îți fiu eu Aprinsă-n noaptea Învierii, Prin care sacrificiul Tău Să șteargă umbra îndoielii. Chiar de pierdută-n marea vieții De tine mă îndepărtez, Sau când coboară norul ceții, Tot mă conduce al Tău Crez. Și chiar robită de păcate, De griji prea multe și nevoi, Doar Tu îmi poți aduce-n toate, Putere când cad grele ploi. Când ruga mea e prea săracă Sau prea puțină, uneori, Fântâna inimii de seacă Doar Tu îmi dai lumină-n
DE ÎNVIERE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357683_a_359012]
-
știu ce răsărit mă cere Din poemul meu în care sunt. Mă strâng în brațe aducerile-aminte, De-acolo, din căsuța de sub nori, Când așteptam acele trei cuvinte Să le rostim Duminică în zori. Iar mi se umple sufletul de rouă, Robit de Adevărul ei mă las-, Hristos a Înviat! vă spun și vouă Cu bucuria de atunci în glas... LUMINA DIN CUVÂNT Nu poate întunericul să o cuprindă, oricât ar fi de mistuitor. Sufletul meu locuiește în ea precum ploaia în
LIRICĂ PASCALĂ 2012 (II) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357678_a_359007]
-
știind bine că mor; Încleștată te simt, deși trupul mă doare Mi-e atâta de dor Mi-e atâta de dor Te împing ca să pleci, dar te vreau lângă mine Dorul meu e de-o viață, deși moarte cerșesc Mă robești cu-amintiri, cunoscute, străine Te te iubesc, te urăsc Te urăsc, te iubesc LUCIRI DE FULGER Îți dau de înțeles că nu îmi pasă, Sau poate că de lume mă feresc Pentru că de o vreme, dinspre lume, Apari ca un
SIMBOLISMUL EGOULUI MEU POETIC de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344666_a_345995]
-
într-o zi s-au zis: Muncește, Române, de dimineață până în seară... și rodul muncii nu va fi al tău!... i-au lăsat moștenire o țarină și arme... și nu te vei bucura de dânsele... și tu vei trăi veșnic robind... trupul și sufletul tău vor fi străini pe pământul înrodit de tine... vei plăti aerul ce răsufli... vei plăti soarele ce te încălzește și locul unde zac oasele mamei tale, vei plăti dreptul să crești vaca ce hrănește copii tăi
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]