403 matches
-
limitele și lipsurile. La un an după publicarea acestui articol, Jacques Robin și Armand Petitjean vorbeau, în Transversales, despre conceptul de informație și despre consecințele informatizării societățiii. Constatînd că tehnologiile rezultate direct din conceptul de informație și de comanda (informatică, robotică, telecomunicații numerizate, biotehnologii) bulversează bazele economice, sociale și culturale ale societăților noastre, și că "informatizarea generalizată a societății se realizează fără o reflecție științifică, fără o examinare etică, fără control democratic, în folosul maxim al trusturilor mondiale ale comunicarii", autorii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
considera drept primordială luarea în considerare a tulburărilor considerabile legate de conceptul de informație și de comandă: "Informația, această mărime fizică măsurabilă, lipsită de sens, a condus în cîțiva ani la apariția unor tehnologii neobișnuite, singurele cu adevărat "mutan-te": informatica, robotica, telecomunicațiile informaționale, biotehnologiile. Deși aflate la început de drum, acestea răsturnau deja datele din domeniul producerii de bunuri și de servicii; ele transformă termenii schimbului și scot din uz raporturile economice (creștere, productivitate marginală, curbe ale inflației, investiției și locurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
aflat pe baricade între martie și iunie 1985. Ea a realizat cartea albă La Renais-sance technologique de l'Europe (Renașterea tehnologică a Europei) în cadrul lansării programului Eurêka de cooperare tehnologică europeană. Aceste propuneri franceze, axate pe cinci mari teme: informatica, robotica, telecomunicațiile, biotehnologiile și materialele, au fost prezentate pe 28 și 29 iunie 1985 la sommet-ul de la Milano 98, care a hotărît crearea marii piețe interne europene. Acordurile au fost semnate între industriașii europeni, iar Franța și-a invitat partenerii să
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
propunea folosirea tehnologiilor informaționale pentru dezvoltarea omu-lui și a societăților sale. Jacques Robin critica totuși în ea tehnoștiința, big science, sistemul comercial și militar. Se observa o mutație tehnologică, factorii imateriali fiind mai importanți decît cei materiali atît în ce privește informatica, robotica, telecomunicațiile, cît și biotehnologiile (tratament prin intermediul codurilor și al semnalelor.). Dinamica unui capitalism de piață îi părea periculoasă lui Jacques Robin pentru sistemele sociale cel mai puțin favorizate și el ținea să amin-tească faptul că vocația economiei era de a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cîștig de cauză. 84 Arhivele lui Jacques Robin. 85 Yves Stourdzé lucra la universitatea Paris-Dauphine. 86 Acest grup cuprinde trei sectoare: un sector destinat favorizării schimburilor între parteneri industriali, sindicate, colectivități teritoriale (Pierre-Louis Dahan se ocupă mai precis de domeniul roboticii și informaticii); sectorul de formare e încredințat lui Robert Prost, iar cel de informație/ dezbateri, lui Marie-Simone Detoeuf. 87 Michel Godet și François de Lavergne (președinte al Federației europene de cercetări economice au făcut parte din Institutul Auguste Comte. Înaintea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
din seculizarea falimentară a societăților post-moderne. Urmează haosul, înțeles nu ca stare anarhică, ci ca matrice de potențialitate, de fecunditate. Căci ce poate fi mai fecund decît haosul? Pentru a nu fi reduși la animalitate, o animalitate tehnologică în era roboticii, oamenii caută în ei ceva sacru, caută resorturi pro-funde pe care să se reîntemeiezc, să se asume, să se suporte. Totodată, există aici o încercare de autodepășire, de înnobilare cu sens. Fascinația exercitată de înțelepciunile minore, de sistemele etice și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
șomajului constă în atenuarea efectelor șomajului prin recursul la: * indemnizații; * lucrări de utilitate colectivă; * stagii diverse. 8.1.4. Spre o nouă organizare a muncii Criza economică a bulversat lumea muncii: criză a taylorismului și a fordismului, criză a sindicalismului, robotică, flexibilitate, nouă gestiune a resurselor umane. Fenomene multiple care arată că o organizare nouă a muncii este în curs de a se institui în întreprinderi. Taylorismul se baza pe o diviziune radicală a muncii între operațiunile de concepție și cele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
În acest caz, se va constitui o rețea influentă ce va face din China liderul și factorul de coeziune pentru zona Asiei de Est. Poziția viitoare a economiei ar putea fi subminată de concurența japoneză, care va miza pe dezvoltarea roboticii pentru a crește capacitatea sa de competitivitate. Aceasta ar submina șansele Chinei, dar, întrucât ea posedă o imensă forță de muncă ieftină, se poate afirma că robotica nu va fi, cel puțin pe termen mediu, o amenințare prea mare pentru
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
economiei ar putea fi subminată de concurența japoneză, care va miza pe dezvoltarea roboticii pentru a crește capacitatea sa de competitivitate. Aceasta ar submina șansele Chinei, dar, întrucât ea posedă o imensă forță de muncă ieftină, se poate afirma că robotica nu va fi, cel puțin pe termen mediu, o amenințare prea mare pentru economia chineză. Totodată, o eventuală angajare în revoluția biotehnologică ar ameliora situația din agricultură, sporind rezervele sale alimentare, ceea ce va da un impuls forței sale economice ascendente
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
În acest caz, se va constitui o zonă influentă în care China va fi liderul și factorul de coeziune pentru zona Asiei de Est. Poziția economică a Chinei ar putea fi subminată de concurența japoneză, care va miza pe dezvoltarea roboticii pentru a crește capacitatea sa de competitivitate, iar aceasta ar submina șansele Chinei. În cazul în care China va eșua în planurile sale economice și sociale, va apărea o zonă de mizerie și instabilitate socială. Întreaga zonă AsiaPacific va fi
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
bizar. Țineam ore suplimentare cu fiica celui care vopsise tot liceul, din pivnițe până la acoperiș. Mă rog, nu pusese chiar el mâna pe pensulă, dar sponsorizase toată operațiunea, adusese și zugravii. Mi se părea că sunt neimportant, folosit, turuiam despre robotica lui Rebreanu (meșterisem eu o teorie despre nuvelele de război) și extrospecție la Hortensia (eu am inventat termenul!) și eram ascultat, dar mintea îmi zbura la ciorapii cu pătrățele ai fetei avocatului de la a XI-a E. Inacesibili, prețioși, italienești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tetieră < fr. têtière (DEX2), yală < n.pr. eng. Yale (DEX2, internet)6. 3.1.2. Tipul flexionar ă-i: am înregistrat 25 de substantive: acvaristică, africanistică, albanistică, americanistică, anglistică, antiliteratură, birotică, brizură, coplată, democratură, ebenistică, indianistică, indo-europenistică, inventică, metalingvistică, microelectronică, ortoptică, robotică, românistică, protetică, pseudoliteratură, relectură, subcultură, subgrindă, tastatură. Dintre acestea, la 15 se recunoaște sufixul -ică, productivitatea (nu foarte mare) a tipului datorându-se și sufixului. Câteva substantive nu au o formă de plural, încadrarea făcându-se pe baza formei de
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
subgrindă, tastatură. Dintre acestea, la 15 se recunoaște sufixul -ică, productivitatea (nu foarte mare) a tipului datorându-se și sufixului. Câteva substantive nu au o formă de plural, încadrarea făcându-se pe baza formei de genitiv: acvaristică, africanistică, ebenistică, ortoptică, robotică. 3.1.3. Tipul flexionar e-i: am înregistrat 70 de substantive: aerodinamicitate, alteritate, autotaxare, biodiversitate, comunicabilitate, confidențialitate, creativitate, demipensiune, disfuncționalitate, dizabilitate, euroobligațiune, extraversiune/extroversiune, febricitate, fezabilitate, fiabilitate, fonoizolare, funcționalitate, imaturitate, inadecvare, indeterminare, infertilitate, infracționalitate, insațietate, inscripțiune, intenționalitate, interdisciplinaritate, interoperabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
pe baza cărora se fac comanda și reglarea mașinilor care intervin în procesul de producție, asigurând funcționarea lor automată. Cel mai înalt grad de automatizare a proceselor de producție a putut fi atins odată cu apariția roboților industriali și cu dezvoltarea roboticii ca ramură a științelor tehnice. Deși definiția clasică prezenta robotica drept știința roboților, în prezent un număr tot mai mare de ingineri, specialiști din producție și din cercetarea în domeniu, au adoptat opinia conform căreia a practica robotica sau a
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
intervin în procesul de producție, asigurând funcționarea lor automată. Cel mai înalt grad de automatizare a proceselor de producție a putut fi atins odată cu apariția roboților industriali și cu dezvoltarea roboticii ca ramură a științelor tehnice. Deși definiția clasică prezenta robotica drept știința roboților, în prezent un număr tot mai mare de ingineri, specialiști din producție și din cercetarea în domeniu, au adoptat opinia conform căreia a practica robotica sau a robotiza înseamnă a automatiza asigurând o anumita suplețe sau flexibilitate
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
cu dezvoltarea roboticii ca ramură a științelor tehnice. Deși definiția clasică prezenta robotica drept știința roboților, în prezent un număr tot mai mare de ingineri, specialiști din producție și din cercetarea în domeniu, au adoptat opinia conform căreia a practica robotica sau a robotiza înseamnă a automatiza asigurând o anumita suplețe sau flexibilitate sistemului tehnologic, utilizând în acest scop metode moderne în care roboții tradiționali sunt sau nu sunt prezenți. Stanford Research Institute din SUA a elaborat o “scară evolutivă a
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
NF61-100 definește robotul industrial ca “un mecanism de manipulare automata, aservit în poziție, reprogramabil, polivalent, capabil să poziționeze și să orienteze materiale, unelte sau dispozitive specializate, în timpul unor mișcări variabile și programate, destinate executării unor sarcini variate”. Institutul American de Robotică (lb. engleză Robot Institute of America) - RIA definește robotul industrial ca “manipulator multifuncțional, reprogramabil, destinat deplasării materialelor, pieselor, sculelor sau altor dispozitive specializate, prin mișcări variabile programate, pentru a îndeplini diferite sarcini”. ♦ Asociația Britanică de Robotică BRA definește robotul industrial
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
variate”. Institutul American de Robotică (lb. engleză Robot Institute of America) - RIA definește robotul industrial ca “manipulator multifuncțional, reprogramabil, destinat deplasării materialelor, pieselor, sculelor sau altor dispozitive specializate, prin mișcări variabile programate, pentru a îndeplini diferite sarcini”. ♦ Asociația Britanică de Robotică BRA definește robotul industrial într-o manieră similară cu RIA. Asociația Japoneză de Roboți Industriali JIRA definește robotul industrial ca “dispozitiv flexatil și flexibil care oferă funcții de deplasare similare celor ale membrelor umane sau ale cărui funcții de deplasare
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
aplică robotul UNIMATE la operații în turnătorii. • 1971 Se înființează asociația JIRA (Japan Industrial Robot Association). • 1973 Stanford University realizează limbajul de programare WAVE; • 1974 Firma CINCINNATI MILACRON realizează comanda unui robot cu un calculator. • 1975 Se înființează Institutul de robotică RIA (Robot Institute of America). • 1978 Firma UNIMATION realizează robotul PUMA. • 1979 în Japonia se construiește robotul SCARA. • 1980 Japonia realizează robotul android cu mâini, picioare, vedere, voce. • 1985 S. Nof formulează legile codului robotic (Robotic Code), care precizează că
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
android cu mâini, picioare, vedere, voce. • 1985 S. Nof formulează legile codului robotic (Robotic Code), care precizează că roboții execută muncile periculoase și în medii nocive. 1.4. Încadrarea automatizării și robotizării în contextul tehnico-economic general Automatica, telemecanica, cibernetica și robotica au deschis posibilități imense pentru progresul tehnic în ultimele decenii, pentru folosirea resurselor de energie din natură, pentru perfecționarea proceselor de producție și pentru o mai bună organizare a întreprinderilor, pentru ușurarea și îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă și
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
ACȚIONĂRI HIDRAULICE ȘI PNEUMATICE IRINA TIȚA ,IRINA MARDARE Performanțele sistemelor acționate hidraulic au impus utilizarea acestora in cele mai variate domenii. Unele dintre cele mai importante domenii care beneficiază de avantajele sistemelor de acționare hidraulică sunt: robotică, mecatronică, mașini-unelte, autovehicule rutiere, industria petrolieră, industria chimică, industria alimentară, etc. Principalele caracteristici care recomandă utilizarea sistemelor de acționare hidraulică sunt: densitatea mare de putere, proprietăți dinamice foarte bune, compatibilitatea cu electronica și informatica prin elemente specifice de interfață. Fiecare
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
-că). 2.2.1.2. Tiparul [ă - i (devocalizat)] primește extrem de puține împrumuturi recente. - Se includ aici unele substantive terminate în -(t)ură (*brizură, *democratură, *stagiatură), altele, semianalizabile, terminate în -ică (*acvaristică, *birotică, *africanistică, *americanistică, *ebenistică, *indianistică, *inventică, *ortoptică, *protetică, *robotică)17 sau nesufixate în -că (*geacă - geci). Structurile morfematice în -(t)ură și -ică conservă, indiferent de vechimea bazei, tratamentul lor mai vechi, caracterizat prin selecția obligatorie a desinenței -i. - Exceptând structurile morfematice conținând pe -(t)ură și pe -ică
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Oléron enumera, la a șaptea ediție a cărții sale despre inteligență: (1) roboții (inteligenți), socotiți - alături de agenții informatici inteligenți - drept „sisteme de inteligență artificială“ , și orizontul proiectării acestora, adică știința (sau complexul de științe) la care ne referim prin cuvântul „robotică“; (2) conceperea sistemelor-expert; (3) simularea raționamentului În jocurile de strategie; (4) Înțelegerea și prelucrarea limbilor (naturale și nu numai), ca sisteme de comunicare ; (5) Învățământul „asistat În mod inteligent“ de computer. În parte, asemenea direcții de Înaintare În implementarea inteligenței
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
însuși o componentă a globalizării și are ca efect consolidarea interdependenței între actori. S-ar putea defini ca o economie computerizată, o societate în care economia, instituțiile și modul de viață se bazează pe sinergiile microelectronice, software și internet, astfel încât robotica ajunge să substituie, de cele mai multe ori, activitatea individuală sau industrială. Digitalul delimitează dintr-o data o nouă industrie în creștere, o cultură și un nou mod de management, acoperind toate sectoarele din economie. În materie de intelligence economic, digitalizarea facilitează monitorizarea
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
Descartes-La Mettrie ilustrează această ilustrație (II). Iată ce ne va introduce în marile discuții teoretice despre inteligența artificială, mod esențial de comunicare a omului cu sine însuși, și ale cărei baze sînt foarte adînci, în inteligența artificială reprezentativă (III), în robotica psihiatrică (IV) ca și în teoriile mecaniciste ale comunicării prin mass-media (V). Se vor studia, în sfîrșit, corelările și relațiile între teoria clasică a comunicării și teoria clasică a organizațiilor (VI). I. Bila de biliard Sensul comun atribuie comunicării spațiul
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]