9,222 matches
-
intelectualității se răreau, se adevereau zvonurile despre arestări, torturi, deportări în lagărele de muncă. Suspiciunea hrănea atmosfera de panică, oricând sabia lui Damocles ar fi putut să-i despice și lui grumazul. După interdicția de a cerceta, de a comunica rodul explorărilor, de a răspunde la campaniile de defăimare dirijate tot de autorități nu mai era decât un pas până la ostracizare, și azvârlirea în pușcărie, (ceea ce pățiseră alți oameni de carte, și din cercul amicilor apropiați, inși onești și foarte onorabili
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
spațu. - O pușcărie livroidă... Oare ce vină au gîndurile tale ?... Mai tre’ să bănui ce se va alege în cele din urmă de toate astea... Pașadia Măgureanu ? - Taman. Conform dictonului "Eu te-am făcut, eu te omor"! - Nu lași nimănui rodul minți tale ? - Ar fi o nedreptate. Neamul ăsta nu merită decît fraude... - Dar eu ? Mai strein decît mine doar eu pot fi... Nu mă delegi pe mine executor literar ? - Nu, Niki. Pe tine te deleg să-mi fii public ! Și
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
estetică lansată de Busuioceanu, a poeziei ca "activitate a spiritului și metodă de cunoaștere". Se poate spune așadar că ideile lui Busuioceanu despre poezie și artă în general au pătruns adânc în mediile artistice de limbă spaniolă, unde încă dau roade, deși numele autorului lor este pomenit din ce în ce mai rar. Iată însă că cineva ( cineva cu greutate în lumea literelor) își amintește totuși în Spania de astăzi (octombrie 2002) de Alexandru Busuioceanu. Această surpriză extrem de plăcută ne-o oferă numărul 670 al
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
lui G. Călinescu. Aici, apar nuvela Căpitanul pleacă în călătorie și cîteva poezii ale lui Esenin, traduse împreună cu Zaharia Stancu. (Probabil că de aici s-a pornit, cînd s-a afirmat că toate traducerile lui Stancu din Esenin au fost rodul colaborării cu Sorana Gurian, uitîndu-se că, la publicarea celor dintîi, adunate într-un volum în 1934, cea în cauză era încă la Iași și n-avea decît 21 de ani. Cu fostul director al gazetei "Azi" scriitoarea tradusese însă și
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
ei în opera de artă. Dar trebuiește delimitat teritoriul dragostei de cel al trivialității burgheze. {i această delimitare nu o face niciodată d-na Sorana Gurian în romanul sau nuvelele sale și nici elevul dumisale, d. Villara..." 45 Atacurile dau roade, căci N. Moraru constata cu satisfacție la începutul anului 1948: "«Revista Fundațiilor Regale» a făcut pasul serios al îndreptării conținutului său prin eliminarea unor elemente ca {erban Cioculescu, Vladimir Streinu sau Sorana Gurian, apelînd la forțe proaspete..."46 (Cu tot
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
articolul Regizorul și textul, de prin 1939, articol inclus și în relativ recentul dumneavoastră volum Oameni de teatru. Subscrieți la această afirmație și azi, după mai bine de trei decenii? V. E.: - Evident, părerea mea a rămas aceeași. Ea e rodul unei îndelungate experiențe, cristalizate cu vremea, deci n-aș avea de ce renega ceea ce am spus odinioară. D. T.: - Vă știu o pasiune-dorință din tinerețe: aceea de a deveni actor. De fapt, ați și apărut pe scenă în vreo două dintre
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
ocazionate de acest eveniment, care la sfârșitul lunii mai din anul trecut a luat proporțiile unui doliu național. Cartea se deschide cu un "Cuvânt înainte" și de binecuvântare al Î. P. S. Lucian: "Cartea pe care o țineți în mână este rodul muncii de culegere, selectare a unor documente și mărturii legate de viața Marelui Ierarh. La acestea se adaugă o parte din telegramele, scrisorile și mesajele trimise pe adresa Mitropoliei de la Blaj din toate colțurile țării și ale lumii în zilele
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
o privești, trebuind să o și înțelegi. Într-o vreme în care decorativismul amenință să devină cuvânt de ordine, Suhar are tăria de a ne face părtași la neliniștile conștiinței în preajma necunoscutului ce i se cască dinainte. Arta este arareori rodul trecătoarelor clipe de fericire și numai atunci când fericirea își iese, cum se zice, din fire, călcând hotarele și prinzând să doară. Altminteri, ea obișnuiește să crească din suferință, este expresia sublimată a suferinței: fizice, sufletești, intelectuale. Căci gândul însuși devine
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
de ore de la proclamarea Republicii Populare Române, Flacăra a primit spre publicare următoarele poeme"), cuprinzînd versuri semnate de Nina Cassian, Eugen Jebeleanu, Aurel Baranga, Dumitru Corbea, Florin Tornea, Maria Banuș, Al. Șahighian, Nicolae Nasta. Formula filei intercalate este, evident, un rod al precipitării, ceea ce, de facto, exclude premeditarea. Dacă Zdrobite cătușe ar fi fost intonat (unde?) în seara de 30 decembrie 1947, revista l-ar fi reprodus, cu onorurile de rigoare, în pagina 1 a primului ei număr. Mai departe. Textul
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
ocultează un adevăr bine cunoscut celor care, în decembrie '89, s-au aflat în mijlocul mulțimii răzvrătite: Deșteaptă-te, române izbucnea din zeci de piepturi, deși oamenii nu-l știau decît cu aproximație. Adoptarea cîntecului ca imn național a fost deci rodul opțiunii populare, consacrată ulterior prin Constituția din 1991. Cît privește paternitatea muzicii, ea îi revine indubitabil lui Anton Pann. Gheorghe Ucenescu, care în 1848 mergea pe 18 ani și era psalt la biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, este doar
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
bine campusul și atmosfera universitară care m-au captivat vreme de doi ani: Universitatea Stanford este atât de surprinzător de paradisiacă, cu pajiști atât de însorite și de frumos mirositoare, încât ai putea crede că aici te poți hrăni cu roadele copacilor și că poți trăi fericit o veșnicie întreagă. Studenții se plimbă cu bicicletele printre peluze minuțios întreținute, cu arbori în floare și statui ale lui Rodin, pedalând spre clădiri care poartă numele unor filantropi ca Gates, Hewlett și Packard
Cea mai bună școală de bussiness din America vine la București by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82346_a_83671]
-
vreu să vă spun la câte uși am bătut...la ce umilințe am fost supusă...Numai că pe ultima sută de metrii s-a găsit un OM care a făcut posibilă operația. Din păcate fiind ceva experimental nu a dat “roade”. Ca părinte speri în orice pentru copilul tău.
Dă șanse speranței cu Hospice Casa Speranței în București! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82401_a_83726]
-
în bagaj și pe care nu m-am obosit foarte repede să-l verific. Câțiva „binevoitori” mă preveniseră s-o las mai moale cu politețea față de femei în America pentru că „se interpretează”. De aici și până la concluzia că astea sunt roadele amare ale feminismului dus la extrem - erodarea civilizației și dispariția „feminității” - n-a mai fost decât un pas. Privind în urmă, nici nu-mi vine să cred de câte ori am repetat copilăria asta fără să mă sinchisesc să întreb dacă chiar
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
au ceva în comun: tații lor sunt printre cei mai bogați români. Am început să râd isteric. Cu două săptămâni înainte publicasem pe blog o listă cu sugestii de cadouri pentru ziua mea (care a dat, de altfel, multe alte roade și m-a convins să o reiau în fiecare an). Între ele își găsise loc o glumă născută într-o seară târzie după câteva pahare băute cu prietenii: o zi de progenitura de bani gata (știu că e costisitor, dar
Ce-şi doreşte omul cu mâna lui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82587_a_83912]
-
demolarea bisericilor, a monumentelor istorice și a satelor, declarând: “Dictatorul României, asemenea lui Pol Pot, distruge un intreg popor, distrugandu-i viața spirituală, morală și fizica, deposedandu-l până și de cadrul lui firesc, după cum l-a deposedat și de roadele muncii sale... Cetățeni ai României, vă rog să fiți uniți, să vă intr-ajutorati unii pe alții, pentru că vestită noastră virtute de caritate și compasiune să renască. Numai atunci nu se vor mai găsi printre voi nici calai, nici delatori
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
Horia Gârbea Personajele literaturii noastre, deși ele însele roade ale ficțiunii, citesc alte ficțiuni și nu numai. Astfel autorii lor le caracterizează mai bine mizînd, desigur, pe cunoașterea, fie și superficială, de către cititor a cărților pe care le parcurg personajele. În romanele și povestirile românești mediul nu este prea
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
Mariana Filimon Acuarelă de iunie Oasele simt apăsarea luminii în grădina amiezii doar silabe adun roade ale singurătății pârguite în taină ocrotite de nori de viscoliri viitoare simplă abatere de la fapte ireversibile e ca și cum aș strânge mareea la sân Recuzită Erau făpturi ale ceții erau niște goluri și plinuri de o tristețe inexplicabilă cum numai în
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
Daumier. Secvențe, scene și destine se perindă în stilul unui imens film documentar, alcătuind o mapă a răstignirii societății românești în ultimele decenii de comunism. Fragmentată, fracturată, intermitentă, dar fără să ambiționeze trecerea în ficțiune, cartea lui Ion Lazu este rodul tenacității benedictine a cartografului generator de precizie și, prin supralicitare, a unei hiperrealități; autosuficientă prin ineditul situațiilor, comunicarea spirituală și fluidul uman, și deci aptă să gireze atât de râvnitul spațiu al libertății autorului. Dat fiind că cea mai mare
Geologul, antierou și scrib by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11404_a_12729]
-
iubire cu adresant concret este la Béezina poezia Mama, care începe astfel: "Mîhnită ca o păcătoasă trecu prin viață biata mamă Legînd în salbă zile negre ce n-aveau preț, nici strălucire Culese din copacul vremei, străină de milostivire, Amarul rod al vieții, putred, ce-n gust de țărnă se destramă." și se termină revenitor: "Și tot ca ție-n vremi, pe suflet tristețea pururi mi-e stăpînă Cînd leg în salbă zile negre ce n-au nici preț, nici strălucire
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
Și tot ca ție-n vremi, pe suflet tristețea pururi mi-e stăpînă Cînd leg în salbă zile negre ce n-au nici preț, nici strălucire Smulg din copacul vremii, dornic, cînd umbra-ți mută-mi dă de știre Amarul rod al vieții, putred, cu gust de lacrimi și țărînă." Poetul român a avut și el totdeauna un acut sentiment al fragilității lumii, versurile lui dintre Pașii profetului (1921) și Nebănuitele trepte (1943) excelând în exprimarea disperării ființei, care nu-și
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
Văcărești au fost ,inițiatorii și întemeietorii unei poezii române, care să nu fie nici viers de psaltire, nici cântec popular". Anton Pann îi apare ca ,un Rabelais autohton", un ,Villon al mahalalei bucureștene", opera sa O șezătoare la țară fiind rodul - deosebit de savuros - al unei arte de a povesti cu ,izuri și dichisuri răsăritene"; ,Sburătorul" lui Eliade e ,actul de naștere al liricii moderne române", iar Amintirile lui Creangă sunt ,primul nostru roman de viață țărănească". Poate cel mai frumos articol
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
-i în stânga pe Koroviev și la dreapta pe Maestru, ambii, la rândul lor, creatori. Întrebarea firească a cititorului aflat în fața tuturor acestor interpretări este dacă Bulgakov însuși a "îngropat" în textul său aceste sensuri sau dacă ele nu sunt decât rodul unor sclipitoare asociații livrești. Convinși de teoria operei aperta, cu multiplele sensuri adăugate unui text de generații succesive de cititori și hermeneuți, înclinăm totuși, alături de Ion Vartic, spre prima variantă, cunoscută fiind ascendența scriitorului rus. (Făcea parte dintr-o familie
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
alt babac în frunte. În perioadele următoare realizările au fost mult mai modeste dacă să nu vorbim despre unele mișcări „înainte” ca racul. Probabil și în cazul nostru a fost valabil aforismul „Revoluțiile le gândesc idealiștii, le înfăptuiesc masele, iar roadele le culeg ticăloșii”. Ce s-a întâmplat totuși cu noi? Cine este de vină pentru dezastrul, în care mai rămânem încă? Greu de răspuns. Au fost mai mulți factori interni și, în special, externi (invadarea Republicii Moldova în raioanele din stânga Nistrului
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
atingerii mult invocatei fericiri. Câteodată, spectrul ultragiant al singurătății determina halouri neliniștitoare. Căutarea posedă nivel apodictic, existând intuitivă certitudine a reușitei. Primordialitatea sentimentului face parte integrantă din esență versurilor propuse de Lăcrimioara Iva. Poeta își făurește un spațiu vital propriu, rodul neîntreruptelor sublimări estetice ce au în centru fioruri pasionale: Viața m-a băgat în nori/ până la genunchi./ Am refuzat/ să accept realitatea. Apoi, m-a băgat în nori/ până la brâu./ Simțeam că plutesc.../ Am refuzat,/ cu o anumită/ doză de
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE LĂCRIMIOARA IVA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380663_a_381992]
-
să nu-ți tulbur amăgirea ascult cum trupul își scutură frunzișul lumina fumegând pe finister în seară au mai rămas în noi himere amiezile de vara anemică ispită cu tinere dogori rotindu-se cărunte pe umerii prea slabi să poarte rodul grădinilor încă necules în sufletul inundat de ceață șoimii își poartă zborul indecis tot mai aproape de pământ amețiți de efigiile anotimpului când puteau săruta soarele eu cred c-ai învățat să te accepți tu taci să nu-mi tulburi zâmbetul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]