681 matches
-
2; Ilie Constantin, „Cosmonautul cel trist”, GL, 1968, 3; Magdalena Popescu, „Dumnezeu umbla desculț”, GL, 1968, 31; Magda Ursache, „Dumnezeu umbla desculț”, CRC, 1968, 51; Mircea Iorgulescu, „Țărmul interzis”, LCF, 1972, 45; Valeriu Cristea, Diversitatea stilurilor, RL, 1974, 30; Adrian Rogoz, Pârghia viitorului, VR, 1974, 10; Constantin Cubleșan, „Verde Aixa”, RL, 1977, 13; Alex. Ștefănescu, Un zâmbet amar, VR, 1979, 10; Al. Tănase, „Colecționarul de insule”, RL, 1983, 39; Adrian Rogoz, „Dincolo de paradis”, VR, 1985, 3; Mirodan, Dicționar, I, 66-68; Cornel
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
1972, 45; Valeriu Cristea, Diversitatea stilurilor, RL, 1974, 30; Adrian Rogoz, Pârghia viitorului, VR, 1974, 10; Constantin Cubleșan, „Verde Aixa”, RL, 1977, 13; Alex. Ștefănescu, Un zâmbet amar, VR, 1979, 10; Al. Tănase, „Colecționarul de insule”, RL, 1983, 39; Adrian Rogoz, „Dincolo de paradis”, VR, 1985, 3; Mirodan, Dicționar, I, 66-68; Cornel Robu, Horia Aramă, în Timpul este umbra noastră, Cluj-Napoca, 1991, 161-164; Dicț. scriit. rom., I, 100-102; Cosma, Romanul, II, 229-230; Popa, Ist. lit., II, 1024; Dicț. analitic, IV, 653-656; Opriță, Anticipația
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
obraz, gât, gârb, cârcă, crac, gleznă, trup, nevastă, mașteră (mamă vitregă), ca ocupații, grădinar, precupeț, vraci, zidar, zlătar. În agricultură, terminologia esențială este latină, dar avem (întâlnim) și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
VTRA, 1978, 11; Sultana Craia, Timpul ficțiunii, LCF, 1979, 18; Titus Moraru, Istorie și adevăr romanesc, ST, 1979, 5; Radu Călin Cristea, „Timp cu călăreț și corb”, RL, 1979, 23; Vasile Andru, Sensuri ale retrăirii duratei, VR, 1979, 10; Adrian Rogoz, Un senior al fantasticului, RL, 1981, 21; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 259-267; Dumitru Toma, „Xele, motanul din stele”, O, 1984, 15; Ion Bogdan Lefter, „Imposibila oază”, RL, 1984, 33; Florin Mugur, „Imposibila oază”, FLC, 1984, 36; Florența Albu, „Imposibila oază”, VR
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
satului, a naturii, niciodată uitată, rămâne de domeniul reveriei compensatoare și al unei chemări/întrebări fără răspuns: „Veniți cu mine pe câmp să privim de aproape spicul de grâu și să tragem adânc / în piepturi mirosuri de iasomie și de rogoz. Veniți / să dormiți într-o păstaie răcoroasă de mazăre. / De când nu ați mai stat de vorbă cu sturzul? / De când nu ați mai înnoptat, lângă foc, într-o luncă?” B. este și un aplicat comentator al poeziei. Cronicile din „Calende” (dedicate
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
, Dan (26.IX.1947, Rogoz, j. Maramureș), poet. Este fiul Victoriei (n. Cosma) și al lui Ioan Bodea, țărani. A urmat școala primară la Rogoz, liceul la Târgu Lăpuș (absolvent în 1965), ulterior înscriindu-se la Facultatea de Istorie a Universității din București (1973-1977). A
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
, Dan (26.IX.1947, Rogoz, j. Maramureș), poet. Este fiul Victoriei (n. Cosma) și al lui Ioan Bodea, țărani. A urmat școala primară la Rogoz, liceul la Târgu Lăpuș (absolvent în 1965), ulterior înscriindu-se la Facultatea de Istorie a Universității din București (1973-1977). A lucrat ca profesor de istorie (1977- 1990), apoi ca muzeograf la Muzeul Satului din București și, din 1995, ca expert
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
Matriarhat, București, 1975, În depărtare, București, 1989; Slav Hr. Karaslavov, Arme pentru cei vii, București, 1977; Pavel Vejinov, Noaptea cu cai albi, București, 1979, Bariera, București, 1982, Balanța, postfață Sanda Anghelescu, București, 1985; Liuben Dilov, Drumul lui Icar, postfață Adrian Rogoz, București, 1983; Andrei Guleașki, Casa cu scară de mahon, București, 1984; Anastas Nakovski, Lumea seara, lumea dimineața. Accidentul, București 1984; Diko Fucedjiev, Râul, București, 1987; Bogumil Rainov, Nu mă face să râd. Domnul Nimeni, București, 1988; Fani Țurkanova, Vânzătorul de
IOVAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287613_a_288942]
-
structură stilistică, REF, 1965, 5; Gh. Vrabie, Din limbajul poetic al cimiliturii, RITL, 1966, 2; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 231-344; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 285-297; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 267-283; Adrian Rogoz, Cimiliturile și rădăcinile invariantelor grafematice, în Semiotica folclorului, îngr. Solomon Marcus, București, 1975, 181-232; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 44-248; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 345-382; Sergiu G. Moraru, Introducere la Ghicitori, Chișinău, 1980
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
comisar” al „rectitudinii” ideologice comuniste. Ca scriitor însă abandonează destul de curând temele politice și gazetărești ori virulența pamfletară și se specializează în literatura științifico-fantastică și de aventuri, domeniu în care se impune prin câteva realizări notabile. Alături de Vladimir Colin, Adrian Rogoz și Ion Hobana, se numără printre inițiatorii și promotorii SF-ului românesc postbelic. Obține, în 1972, prestigiosul premiu al Societății Europene de Science-Fiction (ESFS Award), pentru romanul Vă caută un taur. Totuși, F. nu este în mod exclusiv un autor
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
Don Eulert și se rezervă un loc aparte autorilor români, ale căror grupaje de haikuuri sunt însoțite de scurte prezentări și de versiuni în limbile engleză și franceză: Al. T. Stamatiad, Ștefan Baciu și Aurel Rău, Marin Sorescu și Adrian Rogoz (1990), Toma George Maiorescu și Romulus Bucur (1991), Titus Andronic (1992). Din sumarul revistei nu lipsește nici proza: fragmente din romanul Admirabilul nebun de Shusaku Endo, capitole din Călătorie spre miazănoapte de Matsuo Bashô, basmele japoneze Farsa lui Matazei și
HAIKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287397_a_288726]
-
Ion l-a impresionat nu drama protagonistului, ci a învățătorului Herdelea, exclus din învățământ pentru că își apăra limba strămoșească. În diverse periodice și antologii a publicat traduceri din scrierile lui D. R. Popescu, Gib I. Mihăescu, Urmuz, Ruxandra Niculescu, Adrian Rogoz, Horia Aramă, Vladimir Colin, Gheorghe Săsărman. Traduceri: Rumania no minwa [Antologie de basme românești], Tokio, 1978; Mircea Eliade, Honigberger hakushi no himitsu [Secretul doctorului Honigberger], Kyoto, 1982, Jukyuhon no bara [Nouăsprezece trandafiri], Tokio, 1993, Reijo Christina [Domnișoara Christina], Tokio, 1995
HARUIYA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287416_a_288745]
-
ROGOZ, Georgina Viorica (5.IV.1927, Timișoara), prozatoare. Este fiica Stelinei Ionescu-Sadova, autoare a trei cărți (publicate abia după 1990), și a lui George Paul Huber, procuror al Curții de Conturi înainte de 1947. Urmează la București cursurile Liceului „Ion Heliade-Rădulescu”, apoi
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
va păzi clopoțeii?, 1967, Nepoții lui Făt-Frumos, 1980), multe premiate în țară și peste hotare (Zagreb, 1976), alcătuiește ediții școlare, face traduceri. În 1985 se stabilește în Germania, la Bad Nauheim (Hessen), urmată, în 1989, de soțul ei, scriitorul Adrian Rogoz. Proza din prima perioadă este centrată aproape exclusiv pe valorificarea, cu sensibilitate și talent, a valențelor basmului cult (Vălurea, 1953, Ulcicuța cu vrăji, 1957, De ce nu mai are puricele potcoave de argint, 1958, Ghil-Thagár, 1959, premiat la Festivalul Tineretului de la
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
Bad Nauheim, Germania), prozator, poet și dramaturg. Este fiul Madeleinei (n. Daniel) și al lui Raoul Sommer, inginer, autor (sub pseudonimul Raoul Vera) al broșurii Problema comunicării cu Marte și enigma marțiană (1924); a fost căsătorit cu scriitoarea Georgina Viorica Rogoz. Urmează cursurile liceale până în 1939, obținând bacalaureatul în 1944, când se înscrie la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Termină facultatea în 1948, susținându-și examenul de licență în 1971, cu lucrarea Epistemologia genetică a lui Jean Piaget. Va
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
în colaborare cu T. Roll). Repere bibliografice: Mircea Opriță, „Prețul secant al genunii”, TR, 1966, 21; Ion Bălu, Viitorul enigmatic, VR, 1966, 7; Popa, Dicț. lit. (1977), 475; Manolescu, Literatura SF, passim; Paul Miclău, Pluralitatea poetică în caligramele lui Adrian Rogoz, VR, 1982, 10; Cosma, Romanul, II, 226-227; Dicț. scriit. rom., IV, 76-79; Dicț. analitic, III, 549-552; Opriță, Anticipația, 112-120, 480-484. Il.M.
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
ficțional. Romanul Sud contra Nord (2001) împinge asemănările cu Numele trandafirului al lui Umberto Eco până la forțarea impresiei de pastișă stângace. SCRIERI: Cătălina, București, 1962; Proba tăcerii, București, 1965; Cursă în vid, I-II, București, 1969 (în colaborare cu Adrian Rogoz); Oracolul, București, 1969; Cuadratura cercului. Fals tratat de urbogonie, Cluj-Napoca, 1975; ed. Cluj-Napoca, 2001; Himera, București, 1979; 2000, București, 1982; Cupa de cucută, Timișoara, 1994; ed. Cluj-Napoca, 2002; Sud contra Nord, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Virgil Stanciu, „Oracolul”, ST, 1969
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
frunte înscriși/ versete din Palii și psalmi din Coran.// Eu nu căutam nicăierea nimic,/ Se auzea de prin crânguri de roze/ cântarea ciudată a lui Laostic,/ pierdut în adâncă și blândă hipnoză.// Desculț și purtând o cunună de pai/ de rogoz m-au chemat musafir/ (era chiar în ziua de Sfântu’ Mihai)/ la prânzul cel mare de după turnir.// dar eu am tăcut și-am plecat mai departe,/ și fără să trec pe sub porțile vechi,/ eu însumi, pe vechi încifrata mea carte
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
facem viața/Cum Îi dimineața Traiul să-l trăim/ Nu În țintirim Care-i pentru voi/ Dacă vreți război Ani na-vi-s-ar/Funia-n stejar!». (Ben CORLACIU. - Doină) Radu Boureanu ( În Sângele popoarelor), Aurel Baranga (În Vocea Americii), Veronica Porumbacu, Adrian Rogoz, George Dan, A.E. Baconsky și foarte mulți alții au aflat un izvor fertil de inspirație În lupta lagărului antiimperialist și democratic În frunte cu Uniunea Sovietică Împotriva imperialiștilor anglo-americani neguțători de războaie. (Ă) «Pacea lumii e-aicea: e În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nr. 144, 8 iul.: Aurel Baranga. - La moartea lui Gh.M. Dimitrov; - nr. 146, 22 iul.: A.Ciurunga. - Năpârca; - nr. 149, 12 aug.: Dragoș Vicol. - Un țapinar Închină un poem lui 11 Iunie; - nr. 150, 19 aug.: Dumitru Corbea. - Eliberare; Adrian Rogoz. - Cele două Georgii; - nr. 156, 30 sept.: Vasile Nicorovici. - Cuvântul „Scânteii”; - nr. 157, 7 oct.: Petru Vintilă. - De ce e vulpea bearcăl (fabule); Ștefan Druia. - Luptăm pentru pace; Suzana Delciu. - Balada pământului de oțel; - nr. 161, 7 nov.: A.Ciurunga - Zidim
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
susțin răspunsurile afirmative ale lui Stalin la aceste Întrebări. Menționăm În note84 câteva intervenții ale unora dintre aceștia, pentru ca aici să reținem o sinteză În versuri a „genialei Învățături staliniste despre limbă”, intitulată Examenul: „A doua zi - Încep autorii A. ROGOZ și Horia BRATU 85 - după publicarea articolului Cu privire la marxism În lingvistică de I.V. Stalin - la examenul de materialism istoric de la Facultatea de Filosofie, o studentă a expus În cadrul răspunsului său o seamă de teze ale articolului tovarășului Stalin. Studenta a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nr. 195, 30 iun. - Emil Petrovici. - O genială descoperire a științei marxist-leniniste. În: Alamanahul literar, Cluj, nr. 8, aug. 1950 - J. Popper. - Învățătura stalinistă despre limbă și problemele limbii noastre literare. În: Flacăra, nr. 50 (154), 16 dec. 85. A. Rogoz; H. Bratu. - Examenul. În: Contemporanul, nr. 195, 30 iun. 1950 86. Eugen Campus. - Pentru o limbă literară cu adevărat populară (sic!). În: Viața românească, nr. 5, mai 1951 87. Valentin Silvestru. - Unele probleme ale artei actorului În lumina tezelor staliniste
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
222 Radu, Costin 300 Raicu, Al. 188 Raicu, Mihail 142 Rațiu, Iuliu 222 Răsvan, Păuna 217 Rău, Aurel 191, 267, 285; 302 Răutu, Leonte 193 Rebreanu, Liviu 102 Regman, Cornel: 180, 189, 243, 343 Roaită, Vasile 307 Rodan, Eugen 350 Rogoz, Adrian 61, 241 Rohan, H. 73 Roller, Mihail 308 Roman, Gh. 93, 96 Rosetti, Al. 9, 240 Roșea, Aurora 307 Rovan, Maria 313, 323 Rudașcu, Lelia 93 Rusu, Liviu 303 Russo, Alecu 281 Russu, Victor 15 S Sadoveanu, Mihail 9
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu văduvi imaginea acesteia prin lipsa informațiilor sau dezbaterilor din 1952, enumerăm mai jos aparițiile editoriale din acest an, întregind astfel peisajul dramaturgiei realist-socialiste: Cântecul libertății și Teatru de Aurel Baranga, Martin Rogers descoperă America de C. Constantin și A. Rogoz, Capul răutăților de Radu Costăchescu, De trei ori ca la brigadă de M. Davidoglu, În vizită de același autor, Scrisoarea de Lucia Demetrius, Dulapul cu oglindă de Al. Kirițescu, Brigada lui Cont de Mihail Leonard, Undeva sub pământ, de același
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Podină, Silviu Poiană, I.C. Popper, J. Porumbacu, Veronica Postelnicu, Ioana Preda, Marin Predescu, Ana Purcaru, Ilie Pușkin, Al. R Raicu, Lucian Rangheț, Iosif Răcăciuni, Isaiia Răchițeanu, Irina Rădină, Mircea Răducan, Constantin Rău, Aurel Răutu, Leonte Râbacov, A. Rebreanu, Liviu Rembrandt Rogoz, A. Rosetti, Al. Rovan, Maria S Sadoveanu, Mihail Sadoveanu, Ion Marin Sahia, Alexandru Sauciuc, Georgeta Saveliev, I. Sălăjan, Doina Săndulescu, Al. Săraru, Dinu Sârbu, Cristian Sârbu, I. Sebastian, Lascăr Sebastian, Mihail Serebreanu, Ion Serghi, Cella Shakespeare, W. Sidelnicov, M.V. Sidorovici
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]