601 matches
-
cei aproape 90 de ani de existență, la 20 de campanii militare în care au desfășurat 133 de bătălii unde și-au pierdut viața peste 3000 de ostași. Dintre episoadele cele mai dramatice care ilustrează istoria militara a regimentului II românesc de graniță sunt: lupta de la Troppau din 1799 cu prusacii, luptele cu turcii din 1788, cu armatele franceze în mai multe campanii purtate în anii 1792-1814. Memorabilă a rămas în istoria regimentului, cât și în istoria militară a Franței, lupta
Districtul Grăniceresc Năsăud () [Corola-website/Science/307629_a_308958]
-
cu care se poate mândri astăzi. Cu greu se poate găsi astăzi un cotidian sau o revistă săptămânală care să nu aibă inserate în paginile sale interviuri. Se poate spune că interviul de presă a ajuns să cunoască în publicistica românească un loc de primă însemnătate. În ziare, în reviste de cultură, literatură și artă, interviurile au devenit nu numai depozite de informație inedită, mijloace de vehiculare a unor idei și experiențe, dar și-au cucerit și unele calități literare, cu
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
literare românești) și a tradus din Walter Scott. După 1990 a mai semnat sporadic Juvenal Popescu sau Sever Arieșanu. Proza fantastică românească reprezintă prima sinteză consacrată acestui gen în literatura română, fiind elaborată cu intenția mărturisită „de a oferi fantasticului românesc o perspectivă categorială unitară”. În secțiunea teoretică, extinsă la „amploarea unei adevărate introduceri în literatura fantastică”, după o necesară disociere între gândirea fantastică și literatura fantastică, autorul își focalizează investigațiile asupra Conceptului de literatură fantastică și asupra Frontierelor literaturii fantastice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
lung și, ca o consecință firească, acordarea creditelor cu buletinul, consumul irațional al unor produse de import și rostogolirea în viitor pe umerii generațiilor viitoare a unei datorii publice din ce în ce mai mari, ștrangularea inițiativei private românești și trimiterea firavului capital 4 românesc pe meleaguri apusene pentru a susține acolo inițiativa privată, încurajarea lipsirii de ocupație prin ajutoare de stat, asigurarea complicității muncitorilor prin mituirea cu salarii compensatorii, incapacitatea de a construi o infrastructură absolut necesară transportului, un sistem de administrație publică greoi
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ansamblu de gesturi amicale - ați declarat, de curând, într-un interviu - nu reprezintă premisele unei concluzii de bunăvoință. Noi nu suntem binevoitori față de Republica Moldova, ci foarte interesați ca Moldovei să-i fie bine”. O mare parte dintre cititorii noștri sunt români de peste Prut și ar fi foarte interesați să vă cunoască opinia, cu atât mai mult cu cât sunteți ieșean și sufletul moldav vă este bine-cunoscut. În ce direcții credeți că nu am reușit să sprijinim mai mult și mai eficient
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
tuturor liberalilor la un loc acela sau sufere de boala din născare ce nici un leac nu are sau [î]și închide ochii cu de-a sila și nu vrea să vadă. Când d-lor ne zic nouă că nu sîntem români râde lumea care știe că ne ținem grapă de părinți ce neam de neamul lor au fost români; dar când le zicem noi d-nealor că sânt rămășițe si pui de fanarioți atunci îi ustură rău, pentru că e adevărat și se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
toate ramurile ci de chiar clasele muncitoare organizate în bresle. Astfel teoriile liberale își găsesc astăzi cea mai amară ducere ad absurdum prin chiar puterea lor. Li s-a părut prea greu demagogilor noștri dominațiunea acelor oropsiți boieri cari erau români înainte de toate? Ei bine, - vor avea de de-acuma dominația banului internațional, o domnie străină impusă de străini. Li s-a părut grele si jignitoare demagogilor noștri îngrădirile cu care munca națională se încunjurase față cu concurența străină? Vor avea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țara c-o poziție nedefinită în cestiunea Orientului, nici dependentă, nici independentă, cu cestiunea evreilor mai arzătoare decât oricând, cu un război făcut în zadar, cu Basarabia pierdută, c-un cuvânt c-o mulțime de bunătăți pe cari numai noi românii cei târzii la minte nu le știm prețui cum se cuvine, dar cari fac multe parale. Să mai ție guvernul liberal încă vrun an-doi și apoi n-avem s-avem încotro de multele bunătăți revărsate asupră-ne, încît nu ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Lemnaru, cel mai în vârstă dintre Lemnari, și sânt inginer agronom, conduc o fermă de stat (toate bunătățile de-aici, arătă el masa plină cu fripturi de curcan, sânt de la ferma mea). Petrică (aveți dreptate, ce e aia Petea, sîntem români toți, dar așa ne-a spus mama când eram mici, cu toate că era și ea româncă; oamenii nu prea își dau seama de semnificația unor lucruri), Petrică e contabil la (și spuse un nume lung de direcție, aperecea sau așa ceva pe lângă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de vârf ale dezbaterii despre rasismul, sexismul și "abuzul tâlhăresc" al Președintelui care a furat telefonul mobil al unei ziariste, după ce îi repetase de mai multe ori rugămintea de a nu-l mai folosi, au avut loc în peisajul mediatic românesc abuzuri la fel de gogonate, trecute nonșalant cu vederea. De pildă, televiziunile au reprodus iar și iar, fără să pară câtuși de puțin că o fac a mustrare, declarația parlamentarei Buruiană de la PRM, cum că "s-a întors Dementul la Cotroceni". Niciun
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de a dispera și de a ne rușina că suntem români, Vadim Tudor (cu propria noastră atitudine de îngăduință și disponibilitate la dialog, în ce-l privește) și motivul nostru de a spera și de a fi mândri că suntem români: hotărât și clar, abia trădându-și tulburarea stăpânită, președintele tuturor românilor, și al celor care-l înjurau și al celor care-l ascultau cu emoție, stimându-ne pe noi și onorând instituția unde se afla, a rostit cel mai important
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
a fi una europeană. Dacă cei mai importanți lideri din Europa se întrunesc pentru a lua măsuri împotriva migrației românești, politica românească decade total din demnitatea ei. PSD a defilat în campania europeană cu un slogan interesant: „Mândri că suntem români". În ciuda a ceea ce s-a spus mereu cu superficialitate, acest slogan a părut să fie un fel de a spune Europei că românii vor înfrunta oprobriul european și vor continua această migrație iresponsabilă. În realitate a spune că sunt „mândri
Liderii europeni pregătesc alungarea românilor. Victor Ponta tace mâlc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54049_a_55374]
-
Covrig Un lider din PSD răspunde partidului lui Mihai Răzvan Ungureanu, care vrea să distrugă și bannerele care au mai rămas din campania pentru europarlamentare a Alianței PSD-UNPR-PC. Partidul Forța Civică a depus o contestație împotriva sloganului "Mândri că suntem români". "Am fost acuzați în fel și chip pe tema sloganului nostru electoral. PSD și aliații săi UNPR și PC au prevăzut în platforma electorală cele mai bune și sigure soluții- un proiect pentru o Românie demnă între celelalte state, cu
PSD îi traduce lui MRU sloganul "Mândri că suntem români" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30397_a_31722]
-
care s-a calificat în semifinala Eurovision 2013. "Astăzi a cântat Ouatu. Nu a mai cântat nimeni la Eurovision, nu a avut niciunul curajul să cânte în română. Fir-ați ai nabii de patrioți, de ce vă lăudați atâta că sunteți români, că nu trebuie să ne ironizeze alții? Cum ne ironizează unii ne facem foc și pară", a spus Banciu. "De ce nu cântă în română castratul ăsta? Du-te mă și te culcă că să-ți dai tu palme în timp ce cânți
Banciu despre Ouatu: Castratul ăsta! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/79405_a_80730]
-
cu mult. Nu există în momentul de față un stil rusesc și asta e o catastrofă. Nu ne-a ferit de ea nici Zaițev, cu stilul lui exagerat rusesc, nici patrioții cu rubăștile lor, nici cinematografia națională. Noi nu suntem români și nici măcar ucraineni; noi ne-am pierdut toate ritualurile folclorice. N-avem putere să ne întoarcem la ele, și nici nu-i nevoie. în afară de o lingură-două de argint, străbunicii și străbunicele noastre anterevoluționare nu ne-au lăsat nici o moștenire. Noi
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
Câteva s-au întors în satele de proveniență (Sebeșul de Jos, Sadu etc.). Satul a fost ajutat la construcția caselor de către Banca Albina, de unde și numele așezării. În acea perioada, ca și în prezent, majoritatea locuitorilor au fost și sunt români de religie ortodoxă. Albina figurează ca sat aparținând comunei Bucovăț până în anul 1950. Din anul 1950 a devenit localitate aparținătoare comunei Moșnița Nouă din județul Timiș. Prima vatră a satului a fost stabilită cam la 4 km. de drumul județean
Albina, Timiș () [Corola-website/Science/301334_a_302663]
-
predat cheile bisericii unei comisii speciale numite de Arhiepiscopia Bucureștilor. Arhiepiscopia Bucureștilor a explicat din nou membrilor comunității bulgare motivele invocate de patriarhul român Daniel pentru preluarea bisericii pe motiv că „biserica are nevoie de reparații urgente; mulți enoriași erau români care doreau să rămână aici să se închine, dar nu înțelegeau limba bulgară, iar comunitatea bulgară era inferioară numeric”. Ulterior, Petăr Totev a fost numit cel de-al cincilea preot la fosta biserică rusă „Sf. Nicolae”, ce fusese luată într-
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
un nume mereu viu, un erou-martir a cărui făptură luminoasă colindă toate pământurile românești, chiar dacă în pământul acesta pentru care a trăit, a luptat și s-a jertfit, nu și-a aflat locul pentru odihna cea veșnică, în fața căruia, noi românii să îngenunchem cu smerenie. După reocuparea Basarabiei, fiara bolșevică a dezlănțuit teroare și nenorocirile asupra românilor basarabeni, au început deportările către gulagurile siberiene, în care mii de oameni și-au pierdut viața, membrii familiilor au fost despărțiți unii de alții
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
a-nceput trimestrul unu. Reușiseră aici, la școală, și copii de muncitori de la Nicolina, care erau, ziceau ei, că-s orășeni - ei, pân' la urmă, știți, cum îi românu’, dacă nu suntem noi oleacă cu coada pe sus, nu suntem români. El cum o trecut de gara de acolo ș-o intrat în oraș, îi orășean, ca și ăștia, cum ajung în București, îs bucureșteni, da’ el îi străin de București [râde], nu cunoaște decât gara și o început să ne
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ca d-voastră, cari faceți politică pentru a face avere, d-voastră, pentru cari manoperele demagogice sunt un mijloc de trai, să determinați soarta acestei țări, să fiți elementele ei hotărâtoare. Au căzut boierii? Vie alți români în locul lor. Dar români get - beget, de coada vacii cum se zice. Vie Ion Frunte Lată, ori Terinte Țără - lungă să puie trebile la cale, iar nu Giani, Cariagdi, Carada, Flevs, Chirițopol, C. A. Rosetti și alții de soiul acesta. [9 august 1881] O
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oameni au fost pururea dușmanii domniilor române. CONVIVII D-LUI C. A. ROSETTI 2264 Dintre convivii, în număr de vro trei sute, cari au serbat aniversara a douăzeci și cincea a activității "Romînului" vom cita numai majoritatea numelor, lăsând afară numele în adevăr românești sau acele ca Ghica, Cantacuzino ș. a., cari sunt de două - trei sute de ani în țară, din vremea celor din urmă Basarabi sau Mușatini, ca să se vază în adevăr cari sunt elementele determinante ale României. La un banchet dat în onoarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
este, tale quale. {EminescuOpXI 311} Din nefericire însă știrile unor asemenea măgulitoare distincții nu ne vin fără înțeles politic. Din contra, deodată cu ele ni se vorbește de-o alianță austro-germano-romînă ș. a. m. d. Dacă s-ar întîmpla ca noi românii să locuim în Peninsula Pireneilor sau în Insulele Britanice poate că am striga mai mult, dar ne-ar păsa mai puțin. În poziția geografică în care sîntem însă, ne pasă mult, deși vorbim puțin. Conservatori și în opoziție fiind, nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici neam de neamul lui n-a fost ardelean! Ce gratuite sânt toate gingășiile adresate Maioreștilor și Laurianilor, precum și bietului liceu din Blaj, față cu adevărul net că adversarul "Presei" e născut în România, din părinți născuți asemenea în România, români get-beget cum ar zice turcul! Nu se face "Presa" ridicolă c-un asemenea quiproquo? Dar vom esplica noi acest fenomen. E destul ca cineva să scrie românește așa cum scriau strămoșii noștri, cumpănit și cu rost, pentru ca în ochii veniturilor liberale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a bătut oștirea austriacă de sub generalul Haissler, sânt chiar numai 190 de ani. E prea adevărat însă că imediat după Constantin Vodă vine epoca d-lor C. A. Rosetti, Cariagdi, Bosnagi etc. și aceea în adevăr a fost pentru noi românii o epocă de dezarmare, de robie și de rușine și a ținut 120 de ani până ce i-a pus capăt Domnul Tudor. Dar ce mai zice "Romînul" despre rezbel? Acest mare act aduse firește independența statului român. Firește, da! Firește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Întâmplat lucrul acesta? O intervenit Securitatea și m-o arestat. Și la anchetă prima Întrebare o fost: „Cum de am ajuns eu inginer?”. „Nu are importanță, Întrebați pe șefi!” Norocul a fost că amândoi directorii erau ovrei, că dacă erau români nu știu ce făceau, ce scoteau... Pe mine Securitatea m-a făcut pur și simplu că-s legionar, că am luat parte la Buitur, la nu știu ce..., că aș fi cântat. Da’ eu n-am cunoscut Buiturul, n-am fost niciodată acolo. Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]