1,376 matches
-
uniți ci, de multe ori, și de același năravuri. Așa că, luminoase sau umbrite, laudative sau degradante, de glorie sau de rușine, atâta vreme cât ele demonstrează identitatea, similitudinile trebuie înregistrate cu grijă. Încurajatoare sau întristătoare în privința destinului unic, ele sunt argumente în privința românismului, așa cum îl analiza realist Constantin Rădulescu Motru: fără edulcorări patriotarde și fără nici o agresivitate la adresa altora, fără tendințe expansioniste ci tocmai ca o circumscriere a locului meritat și istoric și geografic dar și psihologic de un popor. Însă, când aceste
SIMILITUDINI, SINCRONISME SAU SINARHIA ACELORAŞI NĂRAVURI? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367808_a_369137]
-
uniți ci, de multe ori, și de același năravuri. Așa că, luminoase sau umbrite, laudative sau degradante, de glorie sau de rușine, atâta vreme cât ele demonstrează identitatea, similitudinile trebuie înregistrate cu grijă. Încurajatoare sau întristătoare în privința destinului unic, ele sunt argumente în privința românismului, așa cum îl analiza realist Constantin Rădulescu Motru: fără edulcorări patriotarde și fără nici o agresivitate la adresa altora, fără tendințe expansioniste ci tocmai ca o circumscriere a locului meritat și istoric și geografic dar și psihologic de un popor. ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
uniți ci, de multe ori, și de același năravuri. Așa că, luminoase sau umbrite, laudative sau degradante, de glorie sau de rușine, atâta vreme cât ele demonstrează identitatea, similitudinile trebuie înregistrate cu grijă. Încurajatoare sau întristătoare în privința destinului unic, ele sunt argumente în privința românismului, așa cum îl analiza realist Constantin Rădulescu Motru: fără edulcorări patriotarde și fără nici o agresivitate la adresa altora, fără tendințe expansioniste ci tocmai ca o circumscriere a locului meritat și istoric și geografic dar și psihologic de un popor. ... II. CORNELIU LEU
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
neutralitate în timpul primului război mondial: România nu-și poate prelungi neutralitatea peste limitele trebuințelor sale și mai ales peste limitele demnității sale. [ ... ] Ardealul nu e numai inima României politice, priviți harta: Ardealul e inima României Geografice ![ ... ] Nu, nu va pieri românismul pe urma acestui război: vor pieri numai aceia care nu s-au arătat vrednici de dânsul ! . 2. În concepția lui Nicolae Titulescu privind desfășurarea relațiilor internaționale și rolul dreptului internațional în viața națiunilor, pacea reprezintă elementul central de referință, premisa
NICOLAE TITULESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366945_a_368274]
-
din mănunchiul fulgerat al națiunii noastre au străpuns negrele umbre ale întunericului, strălucind în alte părți ale lumii mult mai puternice decât la noi. Ei au creat neobosit și s-au lăsat purtați de mâinile îngerilor protectori ca purtători ai românismului, a vremurilor când nestingheriți și apreciați pentru bunele lor fapte, românii erau primiți cu brațele deschise de Occident. Profanii de acolo sunt rupți de misterul și de taina științei, ai creației pentru creație și viață, ai luptei pentru un ideal
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
mulți nu numai că l-au cunoscut, ba chiar l-au condamnat, mulți au aruncat cu pietre asupra sa. Aceștia rămân acum rușinați, și trebuie să se închine cu pietate naintea faptei sale fără esemplu, naintea primului factor pentru promovarea românismului...” “Familia”,nr. 4 din 25 ian/3 febr. 1870 anunța cititorii săi : “ Chiar când eram să punem foaia sub presă primim scirea că Emanuilu Gozsdu, fost comite suprem al prefecturei Carașiu, mai apoi deputat și jude la tabla septemvrială, unul
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
Acasa > Cultural > Traditii > FELII DE ROMÂNISM LA COVĂSÂNȚ ARAD Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2067 din 28 august 2016 Toate Articolele Autorului A șaptea ediție a Festivalului Minorităților a înscris Felii de Poveste sub deal de Covăsânț, legând legământ țări precum România Ungaria
FELII DE ROMÂNISM LA COVĂSÂNŢ ARAD de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368688_a_370017]
-
de la trei la optezi și trei de ani când torțele de felinar au astins dor înstrăinare de țara mumă în dangăt de clopot și răsunet de folclor prin Ovidiu Homorodean Tudor Furdui Iancu. O Poveste de un arămiu aparte de românism. Referință Bibliografică: FELII DE ROMÂNISM LA COVĂSÂNȚ ARAD / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2067, Anul VI, 28 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
FELII DE ROMÂNISM LA COVĂSÂNŢ ARAD de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368688_a_370017]
-
trei de ani când torțele de felinar au astins dor înstrăinare de țara mumă în dangăt de clopot și răsunet de folclor prin Ovidiu Homorodean Tudor Furdui Iancu. O Poveste de un arămiu aparte de românism. Referință Bibliografică: FELII DE ROMÂNISM LA COVĂSÂNȚ ARAD / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2067, Anul VI, 28 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
FELII DE ROMÂNISM LA COVĂSÂNŢ ARAD de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368688_a_370017]
-
strălucire, la vremi eroice visează însinguratul mioritic trup înfiorat cândva de-a buciumului arcuire și de-a cavalului șoptire, dar făr' a ști ce-i bucuria înveșnicirii sufletești, până ce țara nu născu Eminul nostru-n chip de Crist, pe crucea românismului suit de preadivina lui chemare spre-nalturi hyperionare ca sumă lirică de voievozi. Bianca Buta - Eminescu Eminescu este cântul Care`mi doare `nsingurarea Când aud în sălcii vântul Și în ochi îmi plânge marea ... Eminescu`i bucuria Care îmi alungă doruri
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
să-și părăsească țara pentru a supraviețui. Victor Roșca este un erou ca mulți alți români, chiar dacă vocile și chipurile lor sunt acoperite astăzi de zgura nefericirii care ne apasă. Se nasc și astăzi oameni care prin verticalitatea lor țin românismul strâns legat de coloana vertebrală a Carpaților noștri chiar și atunci când trăiesc pe alte meleaguri. Împins de grele suferințe în propria s-a țară, în 1988 a reușit să plece la una dintre fiicele sale căsătorită în Canada și a
PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364752_a_366081]
-
până la autoare), doamna Mariana recunoaște că... «Personal, nu am cunoscut-o niciodată pe scriitoarea Eleonora Schipor, profesoară în satul drag mie, Cupca»... «Pentru mine Eleonora Schipor este și va rămâne o «doină», un dor, o mângâiere dând dovadă de un românism autentic. O bucovineancă vrednică de care sunt mândră»... În afară de cărțile proprii doamna Mariana Gurza a mai prezentat și câteva din cele 20 la care sunt îngrijitoare de ediție. Nu-mi rămâne decât să-i spun sincer și simplu, dar din
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
Louvain) *** Oricât s-ar scrie și s-ar vorbi despre Biblioteca din Freiburg, totuși nu se va putea evidenția îndeajuns în acest fel valoarea ei pentru cultura românească. Numai cine va vizita amănunțit și cu răbdare această neprețuită afirmare a românismului în străinătate, numai acela va înțelege meritul și rolul important ce revine atât operei realizate în acest fel, cât și oamenilor de un neprețuit entuziasm care au muncit pentru înfăptuirea ei. (1951) Dr. Constantin Sporea (München) *** Baza de lucru a
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
străinătate, numai acela va înțelege meritul și rolul important ce revine atât operei realizate în acest fel, cât și oamenilor de un neprețuit entuziasm care au muncit pentru înfăptuirea ei. (1951) Dr. Constantin Sporea (München) *** Baza de lucru a Bibliotecii, Românismul, este punctul care ar trebui să polarizeze toate energiile constructive ale refugiului nostru. Lucrând astfel toți, unitatea și colaborarea ar veni de la sine (1952) Dr. D.C. Amzăr (Wiesbaden) *** Biblioteca Română rămâne, pentru mine, modelul suprem al voinței, stăruinței și continuității
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
pentru Ștefan cel Mare, mai târziu, Mihai Eminescu și alți tineri de nădejde pentru neamul românesc au organizat festivitățile de la Putna din 1871. Organizatorii memorabilei ceremonii de la Putna scriau despre Ștefan Vodă că a fost „cel mai mare apărător al românismului în Orient și al civilizației creștine în secolul al XV-lea. El a înfrânt incursiuni barbare nu numai spre gloria și fericirea națiunii române, ci și spre binele Europei întregi”. Trebuie să se înțeleagă că atunci când o țară este prost
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
basarabene. El „a auzit cum cugetă istoria”! Cred că de-aici începe miracolul ce s-a petrecut în sufletul lui, în întreaga lui ființă, dezvăluind lumii o personalitate puternică, cu o forță creatoare uluitoare - și toate astea puse în slujba românismului. Sau, am putea spune și altfel - românismul din el a trezit la viață această energie, aceste forțe mirifice, îndemnându-l să se realizeze plenar în dimensiunile întregului spațiu românesc. Mergând pe urmele lui Eminescu, pornit desculț din Cernăuți spre Chișinău
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
Cred că de-aici începe miracolul ce s-a petrecut în sufletul lui, în întreaga lui ființă, dezvăluind lumii o personalitate puternică, cu o forță creatoare uluitoare - și toate astea puse în slujba românismului. Sau, am putea spune și altfel - românismul din el a trezit la viață această energie, aceste forțe mirifice, îndemnându-l să se realizeze plenar în dimensiunile întregului spațiu românesc. Mergând pe urmele lui Eminescu, pornit desculț din Cernăuți spre Chișinău, el, cum scriam mai sus, a auzit
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
de partea obștească a conaționalilor noștri stabiliți în Germania. Sunteți vicepreședinte al Asociației culturale „Ars Longa” din Nürnberg și membru al Comitetului de conducere al „Ligii Asociațiilor Româno-Germane”. Care sunt obiectivele acestor organizații și care este rolul dumneavoastră în promovarea românismului peste hotarele perimetrului național? Viorel BAETU: Asociația interculturală „Ars Longa” are ca obiectiv propagarea și promovarea interactivă a culturii românești în Germania. L.A.R.G. (Liga Asociațiilor Româno-Germane) și și-a propus ca obiectv păstrarea identității culturale (Heimatpflege), promovarea culturii, precum și a
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL BAETU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348989_a_350318]
-
propus ca obiectv păstrarea identității culturale (Heimatpflege), promovarea culturii, precum și a bunei înțelegeri între națiuni. Despre rolul meu, nu pot să spun decât că mă străduiesc să fac ceva în sensul realizării obiectivelor propuse, iar dacă asta ajută la promovarea românismului peste hotarele perimetrului național... asta știe doar bunul Dumnezeu. A consemnat, George ROCA Sydney- Nürnberg 15 februarie 2011 Referință Bibliografică: INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL BAETU / George Roca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 46, Anul I, 15 februarie 2011. Drepturi
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL BAETU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348989_a_350318]
-
au mai cochetat cu radioul, având o pasiune pentru așa ceva. Spre exemplu, doamna Livia Popescu a fost reporter la postul „Radio Vacanța Copiilor” și eu realizator de emisiuni în cadrul Radiodifuziunii Române. Tot ceea ce facem este din pasiune pentru cultură și românism. George ROCA: De ce „Zidul”? Cristian BODNĂRESCU: La asta m-am gândit acum un an, când lua ființă ziarul „Zidul”. Ideea metaforică de „zid” are conotație bipolară pentru mine. Analizând „zidul” dintr-o parte, el poate simboliza tot ce s-a
DIALOG PRIN „ZID” CU CRISTIAN BODNĂRESCU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349056_a_350385]
-
acest colț al Transilvaniei: „Asistăm neputincioși la dezrădăcinarea noastră în propria țară. O poveste halucinantă, la care asistăm fără a spune nimic. Pentru că autoritățile tac, iar cei care vorbesc nu se aud, parcă ar fi în deșert. După secole de românism asistăm la dispariția acestuia. Plânge istoria, plâng Carpații, Mureșul, Târnavele și Oltul. Am fost prea buni cu străinul care a cerut adăpost și acum noi suntem cei care avem de suferit. Dispare sămânța lui Traian și Decebal, dispare o lume
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
Valer Brudașcu (care, în prezent, locuiește, cu familia, în Germania, după o îndelungă și bogată carieră artistică și didactică la Arad). Personalitate marcantă a Transilvaniei, Dr. Dan Brudașcu poartă în piept o inimă tricoloră, iar întreaga sa ființă emană esența românismului. În fiecare zi, de-a lungul vieții, ne-a demonstrat că „omul sfințește locul”. S-a remarcat în toate domeniile în care a activat, pe scena politică și culturală; în mass-media locală, națională și internațională; ca jurnalist, traducător și scriitor
DAN BRUDAŞCU, LA ANIVERSAREA CELOR ŞAIZECI DE ANI DE VIAŢĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349157_a_350486]
-
Ar¬hi¬e¬pis¬cop Ioan, de cele mai mul¬te ori auzim, fie în bise-ri¬că, fie la școală, acolo ce e drept mai puțin, că trebuie să ne păstrăm identitatea și demnitatea. Există vreo le¬g㬬tură între românism și orto¬doxie? - Cred că în spațiul nostru tran¬¬silvan iese cu totul bine în re¬¬lief și a marcat viața și cul¬tu¬¬ra din Transilvania elementul a¬cesta creștin de sorginte or¬to¬do¬¬xă. În Transilvania, a
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
un jubileu, dar eu cred că orice zi din viața celui la care mă refer e un motiv de sărbătoare. De ce? Fiindcă fiecare zi din viața Domniei Sale echivalează, prin distincta și distinsa personalitate pe care o reprezintă, cu adevărul întru românism, cu înalțimea curajului și a demnității civice, cu puterea vindecătoare a dăruirii de sine. Toate acestea având ca vehicul de exprimare - Cuvântul. Desigur e vorba de cuvântul omului, al Omului însă aflat în grațiile Domnului, căci puțini sunt cei care
OMAGIATUL DE AZI DIN INIMA MEA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349280_a_350609]
-
fiind unul din cei mai prolifici autori interbelici. Scriitor cu înclinații sămănătoriste, exprimând legile nescrise ale satului în care s-a născut, Nichifor Crainic trece ulterior spre un alt nivel al înțelepciunii culturale prin gândirism, realizând o măreață unire dintre românismul sămănătorist și spiritul legii gândiriste, pornind de la zămislire la împlinire, de la gând la faptă, realizând o pătrundere în tainele profunde ale culturii românești cum numai el singur a știut-o. Prin înzestrarea lui specială, avea să producă mutații nu doar
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]