1,377 matches
-
aflați chiar în miezul lecțiilor, ambientul exterior al acestui autentic templu al educației, fotografiindu-ne în final cu elevii navetiști (cei considerați proscriși în localitatea lor de domiciliu), abia sosiți la cursurile de după-amiază. Să nu ne vină a crede! Românism sută la sută, în școala de pe malul stâng al Nistrului. Eșantioanele de exerciții de caligrafie cu litere latine, expuse la panourile demonstrative ca mostre de specific românesc, și, mai ales, omniprezența în școală a portretelor lui Ștefan cel Mare și
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Frumoasa_valaha_de_pe_meterez_gheorghe_parlea_1370342301.html [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
în școală a portretelor lui Ștefan cel Mare și Mihai Eminescu m-au surprins și m-au umilit adânc pentru nedreptul meu proces de intenție făcut gazdelor înainte de a păși pragul acestei școli. În plus, acest din urmă indiciu de românism, cu tabloul lui Eminescu în prim plan, mi-a declanșat automat imaginea sălii de clasă din romanul " Tema pentru acasă" al lui Nicolae Dabija, spațiul restrâns care declanșează extinsa și dramatica poveste de dragoste dintre profesorul Mihai Ulmu și fosta
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Frumoasa_valaha_de_pe_meterez_gheorghe_parlea_1370342301.html [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
timp. Și, deși acaparat de pozitivismul indus de acestă vrednică reprezentantă a Neamului nostru - un desăvârșit simbol al rezistenței ființei naționale în fața tăvălugului înstrăinării -, umbra de pe chipul Ilenei Cosânzene de la școala din Doroțcaia îmi sugera că frumoasa valahă de pe meterezele românismului transnistrean mai trăia încă sub spectrul amenințării din partea zmeului de la Răsărit. Iar această suferință subtilă accentua și mai mult frumusețea dăscăliței despre care aflarăm, prin vocea ei plăcută (ca o ripostă a propriei modestii la complimentele mele), că, de fapt
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Frumoasa_valaha_de_pe_meterez_gheorghe_parlea_1370342301.html [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
acestor locuri studiază în cetatea carpatină, nucleul etnogenezei românești, cu membrana exterioară întinsă (spre răsărit) până dincolo de Nistru. O garanție în plus pentru perspectiva ADN-ului românesc în aceste margini zbuciumate de vatră strămoșească. Referință Bibliografică: FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 886, Anul III, 04 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Frumoasa_valaha_de_pe_meterez_gheorghe_parlea_1370342301.html [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
fost un renumit bard cultural și politician abil dar, naționalismul său prea strident i-au știrbit popularitatea greu cucerită prin acțiuni bine cotate la timp oportun. Poate, înainte de candidatura la președinția țării ar fi meritat ridicarea unei statui. Poate! Dar românismul, atât de cântat de ultimul bard, nu ridică statui conaționalilor înainte de a fi recunoscuți ca atare de străini de neam. Statui funerare sunt entități de alt gen. Oricine poate ridica pe mormântul unui predecesor o statuie la propriu sau la
IA-MĂ DOAMNE CA SĂ AJUNG CINEVA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1442745094.html [Corola-blog/BlogPost/366175_a_367504]
-
de profunde și de minunat șlefuite - sunt prilejuite de solicitările celor care îl prețuiau. Firesc și competent, a abordat subiecte și teme dintre cele mai diverse, fermecîndu-și auditoriul. Fără stridențe ditirambice și patetisme ieftine, a știut să releve esențialul în privința românismului și a ortodoxiei. Erudit și cu o inteligență formidabilă, a lămurit chestiuni fundamentale pentru că i s-a cerut și nu din voința clădirii unei opere. Acesta pare a fi motivul principal pentru care, în ciuda notorietății și a respectului de care
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493711479.html [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
foarte tânăr și-a descoperit dexterități de activist social: la 12 ani a devinit cercetaș, iar la 16 s-a înscris în Societatea culturală ”Înfrățirea românească”. Din adolescență a scris poezii și eseuri (” Conștiința națională la români”, ” Cine e poetul românismului”). În anul 1921 s-a înscris la Facultatea de Filosofie și Litere și la Facultatea de Drept din București. A fost un membru remarcabil al Asociației Studenților Creștini din România (ASCR). În anul universitar 1923 - 1924 și-a satisfăcut stagiul
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493711479.html [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
valoare literară. Recomand tuturor celor care vor să se despartă de lumea cotidiană cu tumultul și efervescența sa, o călătorie prin paginile acestei cărți pentru care pot să afirm, fără rezerve, că poate constitui, în esența sa, un episod al românismului. Ion Nălbitoru - membru al Ligii Scriitorilor Români și al Uniunii Scriitorilor Europeni din Republica Moldova Referință Bibliografică: Despre autor si lucrarea sa - de Ion Nălbitoru / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2316, Anul VII, 04 mai 2017. Drepturi de
DE ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1493889297.html [Corola-blog/BlogPost/379422_a_380751]
-
întregii asistențe, din care au făcut parte și câțiva interpreți ce au beneficiat de această caracterizare, oferind publicului crâmpeie muzicale ale talentului lor. În carte sunt multe numele alese după criteriul selectiv al istoricului „copilului minune“,Viorel Cosma lărgind aria românismului dincolo de hotarele țării, mai ales către Moldova. Muzicolog de vocație, savant prin muncă, nonagenar prin destin, semnatarul cărții s-a sărbătorit oferind un dar fără preț celor care știu să-l evalueze. Toți vorbitorii care i-au adresat calde felicitări
VIOREL COSMA – PATRIARHUL MUZICOLOGIEI ROMÂNEŞTI LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_viorel_marin_voican_ghioroiu_1371608009.html [Corola-blog/BlogPost/346101_a_347430]
-
Eminescu a funcționat altfel în Basarabia de-a lungul istoriei sale zbuciumate[2], fiind văzut nu numai sub aspectul de inegalabil poet național ci și de autentic patriot, cu o înaltă conștiință morală, onestitate și sensibilitate, apărător al ideii de românism și al acestei provincii istorice românești greu încercate, deși la moștenirea publicistică eminesciană accesul a fost foarte târziu. În condițiile vitrege în care multă vreme (până spre sfârșitul anilor 50) nu s-a editat nicio carte în limba română, folclorul
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
anexat abuziv în 1812, apoi reanexarea („A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominațiunii rusești”) [3]. Tocmai de la verbul lui neiertător vizând nedreptatea istorică față de aceasta cât și față de Ardeal, de la atenționarea privind „măsurile silnice pentru stârpirea românismului” și argumentarea ideii de unitate națională se trage, de altfel, martiriul său. De aceea a fost receptat ca poet esențial și simbol al românității, ce le-a dat basarabenilor forța în subscrierea fenomenului rezistenței împotriva rusificării și sovietizării forțate, deznaționalizării
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
având ca scop pulverizarea lor ca nație. După 1940, cultul lui Eminescu a reprezentat unica cale de salvare din neantul ce le amenința însăși existența „ființială”. Chiar în faza interzicerii lui, „mitul său lucrător” a produs fenomenul miraculos al relansării „românismului cultural“(A.D.Rachieru) în Basarabia. Literatura și cultura română din acest spațiu au stat astfel dintotdeauna sub semnul lui Eminescu, s-a centrat pe modelul Eminescu ca „măsură a ființei naționale” (Constantin Noica), el exprimând unica soluție de revigorare, de
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
întors în satul de pe valea Moldovei împovărați de îndatorarea (mereu adăugată) față de o distinsă basarabeancă. Cine e doamna cu pricina? E o specială mamă a flămânzilor, despre care distinșii mei prieteni Vasile Șoimaru și Vlad Pohilă spun că trăiește nedisimulat românismul și că, matematiciană fiind, a fost nevoită să se lase convertită, din branșa preparatorilor de hrană pentru minte, în branșa antreprenorilor dedicați hranei trupului. Mai concis, sărut mâna pentru delicioasele plăcinte, generoasă doamnă Ala (Glăvan) “Pugaciova” de la “plăcintăria... de la Operă
CU TOT CU BASARABIA ÎN EA (V) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1431874076.html [Corola-blog/BlogPost/344079_a_345408]
-
în Japonia, buhușeanca Daniela Uchiyama, căsătorită cu Makoto Uchiyama, și mamă a două fiice, Ayame și Shiori, este cunoscută cititorilor ziarului nostru din anterioare prezentări. Prin ceea ce făptuiește atât de departe de țara ei natală, argumentează un real și profund românism izvorât din dorul de acasă. Într-o altă patrie și altă cultură cu inimaginabile neasemănări, Daniela Uchiyama și-a ținut aproape țara sa, reconstruind un colț din ea, peste mările și oceanele lumii, o mică Românie care cuprinde fotografii de
BUHUŞEANCA DANIELA UCHIYAMA RENAŞTE OINA ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Buhuseanca_daniela_uchiyama_r_aurel_v_zgheran_1377415505.html [Corola-blog/BlogPost/346866_a_348195]
-
apologia „Romei universale” a lui Mussolini și să elogieze în George Coșbuc „poetul rasei noastre”. În anul 1935 Gândirea publică „Spațiul mioritic” al lui Lucian Blaga (cum în anul 1931 a publicat Eonul dogmatic) și începe o polemică prelungită cu Românismul lui Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957), în care Nichifor Crainic, secondat fidel de Părintele Dumitru Stăniloae, opune naturalismului filozofului necesitatea spiritualității și Ortodoxiei pentru un naționalism autentic. Lui Constantin Rădulescu-Motru îi este opusă figura Dr. Nicolae Paulescu (1869-1931), „fondatorul naționalismului creștin”. Polemica
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
anul 1936 și Ortodoxie și etnocrație, publicat în anul 1938. (Și aici Nichifor Crainic va fi urmat îndeaproape de Părintele Dumitru Stăniloae care, în anul 1939, își adună eseurile din Gândirea în volumul publicat la Sibiu sub titlul Ortodoxie și românism.) Volumul din anul 1938 reproduce în anexă utopia politică a lui Nichifor Crainic cristalizată - după un periplu dominat de adeziuni și deziluzii care l-au condus de la iorghism și țărănism, trecând prin carlism și gardism (legionarism) - la formula „Programului Statului
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
este doar un simplu mit, conduce nu doar la replica polemică a Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae în Telegraful Român la Sibiu, ci și la excluderea poetului-filozof de la Gândirea, al cărei co-fondator fusese în urmă cu două decenii. În eseul-conferință „Transfigurarea românismului” din anul 1943 Nichifor Crainic îl acuză pe fostul prieten de caricaturizarea și negativizarea lui Dumnezeu ca Mare Anonim și de edificarea unei metafizici românești „din superstițiile folclorice, din miturile indiene și din ereziile creștine, toate elemente antiortodoxe ... o metafizică
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
fusese și ceva mai vârstnicul scriitor Horia Vintilă (1915-1992). În anul 1943 Nichifor Crainic susține, atât în București, cât și în toate provinciile țării, o serie de conferințe pe teme patriotice, despre Octavian Goga, Avram Iancu, George Coșbuc sau „Transfigurarea românismului”, în care exaltă teologic românismul ca „teantropie” realizată. Pe 4 iunie anul 1943 prezintă la Zagreb conferința „Poezia noastră religioasă”, pledând pentru crearea, evident sub auspiciile Reichului, a unei Europe unite național și creștine după formula: „pământ național pentru fiecare
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
scriitor Horia Vintilă (1915-1992). În anul 1943 Nichifor Crainic susține, atât în București, cât și în toate provinciile țării, o serie de conferințe pe teme patriotice, despre Octavian Goga, Avram Iancu, George Coșbuc sau „Transfigurarea românismului”, în care exaltă teologic românismul ca „teantropie” realizată. Pe 4 iunie anul 1943 prezintă la Zagreb conferința „Poezia noastră religioasă”, pledând pentru crearea, evident sub auspiciile Reichului, a unei Europe unite național și creștine după formula: „pământ național pentru fiecare popor și cer creștin pentru
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
devenea previzibilă, susține la Weimar conferința „România în Europa nouă”, o tristă apologie a lui Adolf Hitler și a Reichului german („Eu cred în steaua marelui Reich german”), precum și a comunității de viziune a naționalismului român cu național-socialismul nazist („triumful românismului la el acasă îl datorăm victoriei național-socialiste. Astăzi România se simte un fragment din Europa cea nouă. Integrați astfel în ordinea lumii noi, am putut să ne aliniem în uriașul front al Răsăritului...”). De altfel, în acei ani Crainic devenise
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
de ce stau deoparte?!...” Da, România postdecembristă nu duce lipsă de oameni cinstiți și înzestrați de la natură. Dovadă că aproape patru milioane de compatrioți și-au luat lumea în cap în perioada postdecembristă (cel mai masiv exod din întreaga istorie a românismului!), dintre care mai multe zeci de mii sunt specialiști de mâna-ntâi; dovadă, totodată, că cei mai galonați dintre studenții noștri sunt racolați încă de pe băncile facultăților, în principal ale celor de stat, de către guvernele și companiile occidentale, astfel că
POLITCA-I O NENERNICIE PENTRU TOT OMUL DE OMENIE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1477558793.html [Corola-blog/BlogPost/366383_a_367712]
-
unei nemulțumiri populare îndelung ținută în frâu. Evenimentele de la Timișoara - poate încă nu suficient clarificate - au avut, în principal, meritul de a arăta lumii o altă față a românilor. Că acest lucru s-a întâmplat într-un loc în care românismul este o idee de solidaritate culturală, mai mult decât un dat etnic, mi se pare a fi, de departe, aspectul cel mai încărcat de semnificații. Pentru că sub călcâiul dictaturii au fost strivite și conștiințe ungurești, și săsești sau șvăbești, și
MEMORIA GREU INCERCATĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Memoria_greu_incercata.html [Corola-blog/BlogPost/359545_a_360874]
-
plăcere din scoarță în scoarță lăsând poezia textelor, ideile lor, penumbrele și nuanțele să-mi pătrundă adânc sufletul. Toți autorii publicați în această antologie sunt oameni talentați, cărturari cu dragoste de limba strămoșilor lor, care scriu întorcându-se la matca românismului, regăsind miresma merelor din livada părinților sau a bunicilor, prispa casei, și lumina amurgurilor dulci ale acestui pământ dacic. Antologia aceasta este plină și grea de ceea ce am numi spiritul românesc ... Ne-ar trebui o carte întreagă să analizăm creațiile
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sefan_dumitrescu_scripta_stefan_dumitrescu_1371685913.html [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
special Andrei Vartic a devenit memorie colectivă. Așa se explică implicarea afectivă a celui care, citindu-i carțile, încearcă aici un modest remember, la trei ani de la plecarea eruditului intelectual basarabean la cele veșnice. Comemorarea anuală a regretatului fruntaș al românismului basarabean s-a făcut în primii doi ani la M-rea Diaconești (județul Bacău) - la prima, printr-o conjunctură onorantă fiind invitat și eu. Cu acel prilej, i-am adus modestul meu omagiu de cititor cărturarului dispărut, distinsul redactor șef
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 by http://confluente.ro/Trei_ani_de_la_plecarea_la_ceruri_a_unui_gheorghe_parlea_1338735836.html [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
să-și părăsească țara pentru a supraviețui. Victor Roșca este un erou ca mulți alți români, chiar dacă vocile și chipurile lor sunt acoperite astăzi de zgura nefericirii care ne apasă. Se nasc și astăzi oameni care prin verticalitatea lor țin românismul strâns legat de coloana vertebrală a Carpaților noștri chiar și atunci când trăiesc pe alte meleaguri. Împins de grele suferințe în propria s-a țară, în 1988 a reușit să plece la una dintre fiicele sale căsătorită în Canada și a
PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1463028119.html [Corola-blog/BlogPost/364752_a_366081]