605 matches
-
numiți de Guvernământ, iar primăriile municipiilor reședință de județ, trebuiau să numească pentru toate imobilele intrate în patrimoniul statului, administratori cu răspunderea unei bune conduceri, a conservării bunurilor și a controlului administratorilor și locatarilor imobilelor statului. Chiar dacă în domeniul agricol, românizarea era întruchipată ca o reformă agrară, care trebuia să țină seama de elementul etnic românesc, terenurile agricole au fost în mare parte arendate. Hectarul era arendat cu 1500-2500 lei, pe o perioadă de un an, însă au fost constatate situații
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
era arendat cu 1500-2500 lei, pe o perioadă de un an, însă au fost constatate situații în care pământul rămânea nelucrat. Pădurile și fabricile de cherestea, în mare parte proprietăți evreiești, au trecut din administrarea Ocoalelor Silvice sau a Directoratului Românizării, Colonizării și Inventarului, iar la începutul anului 1943, au fost arendate prin licitație. Procesul de românizare a economiei a fost însoțit de multe abuzuri, care au început chiar de la preluarea bunurilor de către stat. Cazurile de atribuire ilicită a bunurilor au
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în care pământul rămânea nelucrat. Pădurile și fabricile de cherestea, în mare parte proprietăți evreiești, au trecut din administrarea Ocoalelor Silvice sau a Directoratului Românizării, Colonizării și Inventarului, iar la începutul anului 1943, au fost arendate prin licitație. Procesul de românizare a economiei a fost însoțit de multe abuzuri, care au început chiar de la preluarea bunurilor de către stat. Cazurile de atribuire ilicită a bunurilor au făcut ca, populația românească să manifeste „profunde nemulțumiri din cauza ignorării drepturilor și aspirațiunilor sale”. Agricultorii se
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
însoțit de multe abuzuri, care au început chiar de la preluarea bunurilor de către stat. Cazurile de atribuire ilicită a bunurilor au făcut ca, populația românească să manifeste „profunde nemulțumiri din cauza ignorării drepturilor și aspirațiunilor sale”. Agricultorii se considerau înlăturați abuziv de la românizarea moșiilor evreiești expropriate, considerând că, încredințarea custodiilor asupra proprietăților agricole unor elemente neromâne, constituie primul pas pentru împiedicarea consolidării agricultorilor români. Inspectoratul Regional de Poliție Cernăuți, pe baza notelor informative ale Poliției Dorohoi, raporta Ministerului de Interne despre starea de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
se îmbogăți. Locuitorii județului Dorohoi erau nemulțumiți și de modul în care, prefectul județului a administrat bunurile rămase de la evreii deportați; prefectul județului a fost criticat pentru că a tolerat abuzurile unor subalterni, realizând avantaje personale, a păgubit Centrul Național de Românizare împreună cu comisia de administrare a bunurilor evreiești, prin nevinderea unor bunuri ce puteau fi lichidate prin licitații sau prin dispariția unei cantități de aur și bijuterii luate de la evrei. Abia în septembrie 1943 s-a trecut la inspectarea și verificarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
întreprinderi și cumpărări de mărfuri, inventarieri necorecte, vădite subevaluări făcute cu rea credință. Inspectorul special I.Stan a propus sancționarea funcționarii compromiși și recuperarea veniturilor irosite, chiar suspendarea din serviciu și trimiterea în judecată. Și împotriva prof. Pavelescu, șeful Directoratului Românizării, Colonizării și Inventarului, mareșalul Antonescu a aprobat trimiterea în justiție, reproșându-i-se lipsa energiei de muncă”. Analiza documentelor de arhivă, referitoare cu deosebire, la activitatea instituțiilor speciale ale românizării, în cuprinsul județului și orașului Dorohoi, ne îngăduie să arătăm
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și trimiterea în judecată. Și împotriva prof. Pavelescu, șeful Directoratului Românizării, Colonizării și Inventarului, mareșalul Antonescu a aprobat trimiterea în justiție, reproșându-i-se lipsa energiei de muncă”. Analiza documentelor de arhivă, referitoare cu deosebire, la activitatea instituțiilor speciale ale românizării, în cuprinsul județului și orașului Dorohoi, ne îngăduie să arătăm câteva aspecte legate de amploarea și efectele pe care, aplicarea decretelor legi privind exproprierea bunurilor rurale și urbane evreiești, precum și legile privind excluderea evreilor din diferite domenii de activitate, le
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
îngăduie să arătăm câteva aspecte legate de amploarea și efectele pe care, aplicarea decretelor legi privind exproprierea bunurilor rurale și urbane evreiești, precum și legile privind excluderea evreilor din diferite domenii de activitate, le au avut în Dorohoi. Instituția comisarilor de românizare s-a făcut prin decret lege din 4 octombrie 1940. Ministerul Economiei Naționale putea numi fără motivare, pe lângă orice întreprindere, un comisar de românizare, iar toate actele de dispoziție ale întreprinderilor erau supuse aprobării comisarului, care exercita controlul și supravegherea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
privind excluderea evreilor din diferite domenii de activitate, le au avut în Dorohoi. Instituția comisarilor de românizare s-a făcut prin decret lege din 4 octombrie 1940. Ministerul Economiei Naționale putea numi fără motivare, pe lângă orice întreprindere, un comisar de românizare, iar toate actele de dispoziție ale întreprinderilor erau supuse aprobării comisarului, care exercita controlul și supravegherea tuturor actelor de administrație. Comisarii trebuiau să asigure subordonarea activității întreprinderilor respective politicii economice a statului. Numiți dintre legionari, având puteri nelimitate, comisarii de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
iar toate actele de dispoziție ale întreprinderilor erau supuse aprobării comisarului, care exercita controlul și supravegherea tuturor actelor de administrație. Comisarii trebuiau să asigure subordonarea activității întreprinderilor respective politicii economice a statului. Numiți dintre legionari, având puteri nelimitate, comisarii de românizare au comis nenumărate abuzuri, periclitând chiar desfășurarea normală a românizării. Însă, la 18 ianuarie 1941 s-a desființat instituția comisarilor, iar controlul asupra întreprinderilor evreiești a trecut în atribuția unei Comisii Centrale din cadrul Ministerului Economiei Naționale. În raportul asupra legii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
comisarului, care exercita controlul și supravegherea tuturor actelor de administrație. Comisarii trebuiau să asigure subordonarea activității întreprinderilor respective politicii economice a statului. Numiți dintre legionari, având puteri nelimitate, comisarii de românizare au comis nenumărate abuzuri, periclitând chiar desfășurarea normală a românizării. Însă, la 18 ianuarie 1941 s-a desființat instituția comisarilor, iar controlul asupra întreprinderilor evreiești a trecut în atribuția unei Comisii Centrale din cadrul Ministerului Economiei Naționale. În raportul asupra legii, Mircea Cancicov, ministrul economiei naționale, motiva că: „statul trebuie să
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
central de cenzură a tuturor faptelor și actelor în legătură cu activitatea normală a întreprinderilor de comerț și industrie evreiești, toate acestea fiind privite în perspectiva viitoarei reforme de reconstrucție a vieții economice. În mai 1941 a fost înființat Centrul Național de Românizare, ca un organism special pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri, având ca principală atribuție, să facă din exproprierea bunurilor evreiești „o mare reformă constructivă educatoare și întăritoare a elementului românesc”, prin „românizarea progresivă a vieții economice”. Această instituție a centralizat întreaga
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
În mai 1941 a fost înființat Centrul Național de Românizare, ca un organism special pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri, având ca principală atribuție, să facă din exproprierea bunurilor evreiești „o mare reformă constructivă educatoare și întăritoare a elementului românesc”, prin „românizarea progresivă a vieții economice”. Această instituție a centralizat întreaga activitate de românizare, a organizat, condus și supravegheat lucrările pentru luarea în primire a bunurilor trecute în patrimoniul statului, a administrat provizoriu aceste bunuri, a distribuit și lichidat bunurile evreiești, după
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
organism special pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri, având ca principală atribuție, să facă din exproprierea bunurilor evreiești „o mare reformă constructivă educatoare și întăritoare a elementului românesc”, prin „românizarea progresivă a vieții economice”. Această instituție a centralizat întreaga activitate de românizare, a organizat, condus și supravegheat lucrările pentru luarea în primire a bunurilor trecute în patrimoniul statului, a administrat provizoriu aceste bunuri, a distribuit și lichidat bunurile evreiești, după normele stabilite de lege. În relațiile cu populația evreiască, Centrul Național de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a organizat, condus și supravegheat lucrările pentru luarea în primire a bunurilor trecute în patrimoniul statului, a administrat provizoriu aceste bunuri, a distribuit și lichidat bunurile evreiești, după normele stabilite de lege. În relațiile cu populația evreiască, Centrul Național de Românizare s-a afirmat ca un organism represiv, cu drepturi discreționare, asupra proprietăților evreiești. Centrul Național de Românizare își întemeia activitatea pe administratori și giranți și recurgea masiv la serviciile unor denunțători plătiți. În ședința Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
administrat provizoriu aceste bunuri, a distribuit și lichidat bunurile evreiești, după normele stabilite de lege. În relațiile cu populația evreiască, Centrul Național de Românizare s-a afirmat ca un organism represiv, cu drepturi discreționare, asupra proprietăților evreiești. Centrul Național de Românizare își întemeia activitatea pe administratori și giranți și recurgea masiv la serviciile unor denunțători plătiți. În ședința Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie 1941 s-a hotărât ca bunurile evreilor expropriați aflate în partea de sud a Bucovinei, cu județele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
unor denunțători plătiți. În ședința Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie 1941 s-a hotărât ca bunurile evreilor expropriați aflate în partea de sud a Bucovinei, cu județele Suceava, Câmpulung, Rădăuți și Dorohoi, să rămână în administrarea Centrului Național de Românizare. Administratorul Centrului Național de Românizare pentru județul Dorohoi a fost numit avocatul Marcel Adam, cunoscut fiind pentru atitudinea sa antievreiască. Avocatul Marcel Adam a fost șeful organizației județene a Ligii Apărării Național Creștine, apoi a fost șeful organizației județene a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie 1941 s-a hotărât ca bunurile evreilor expropriați aflate în partea de sud a Bucovinei, cu județele Suceava, Câmpulung, Rădăuți și Dorohoi, să rămână în administrarea Centrului Național de Românizare. Administratorul Centrului Național de Românizare pentru județul Dorohoi a fost numit avocatul Marcel Adam, cunoscut fiind pentru atitudinea sa antievreiască. Avocatul Marcel Adam a fost șeful organizației județene a Ligii Apărării Național Creștine, apoi a fost șeful organizației județene a Partidului Național Creștin; în timpul guvernului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
firme comerciale înmatriculate la Camera de comerț și industrie Cernăuți. La această ședință au mai participat: C.Marinescu, ministrul Justiției; gen.Vasiliu, subsecretar de stat în MAI; amiral Păiș, subsecretar de stat în marină; Titus Dragoș subsecretar de stat al românizării; gen.Arhip subșef MSM, col.Dumitrescu, MSM S.I. 235 Împuternicitul guvernului pentru reglementarea regimului evreilor, solicitând acordarea carnetelor de scutire de munca obligatorie și exercitarea profesiei pentru anumiți evrei ce erau indispensabili desfășurării activității firmelor respective. În documentarea noastră, pentru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
populației românești era profund ostilă evreilor, pe de o parte, din cauza atitudinii pe care, evreii din teritoriile cedate în anul 1940 au avut-o față de soldații și civilii români, pe de altă parte, din cauza promisiunilor că românii vor fi beneficiarii românizării. Este adevărat că și autoritățile au încurajat atitudinea de ostilitate a românilor față de evrei și au impus o izolare a evreilor pentru că, erau convinși că evreii sunt elemente periculoase pentru siguranța statului. În acest context trebuie înțelese măsurile excepționale, privind
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
activității culturale și a școlilor evreilor, organizarea asistenței evreiești, organizarea participării evreilor la munci conform legii pentru organizarea muncii naționale, organizarea exercitării profesiunilor evreilor în condițiile stabilite de guvern, furnizarea tuturor datelor și informațiilor cerute de autorități în legătură cu problemele de românizare, primirea cererilor pe care evreii le adresează diferitelor autorități și înaintare. Art.2 al Regulamentului pentru organizarea și funcționarea Centralei evreilor din România prevedea că toate comunitățile evreiești și societățile de binefacere, culturale, sportive, trec sub controlul și conducerea Centralei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nr.97 din 8 martie 1941, să fie anulate contractele de ucenicie a evreilor și de asemenea, să fie anulate și cărțile de capacitate eliberate lucrătorilor și meșterilor evrei. Salariații evrei urmau să fie concediați din întreprinderi, conform decretului-lege pentru românizarea personalului din întreprinderi din 16 noiembrie 1940. Conducerea Comunității evreilor din Dorohoi a înțeles că, rezolvarea multor probleme legate de funcționarea instituțiilor evreiești depindea de raporturile pe care le stabilea cu autoritățile locale și județene. Președintele dr.Isac Axler, era
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din 1941 înregistrat la Tribunalul Dorohoi). Terenul viran în proprietatea comunității era în str.Subl.Poplinger, avea o suprafață de 695 mp, era prevăzut pentru construcția unui templu. 250 Tribunalului Dorohoi, s-a dat somația nr.13186 a Centrului Național de Românizare, pentru predarea imobilului nostru din str.Al.I.Cuza, care cuprinde sediul Comunității și două școli primare” și solicită să depună contestație în numele comunității din Dorohoi. Nu cunoaștem care a fost atitudinea Centralei evreilor față de solicitarea președintelui Comunității, dar, dintr-
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Cuza, care cuprinde sediul Comunității și două școli primare” și solicită să depună contestație în numele comunității din Dorohoi. Nu cunoaștem care a fost atitudinea Centralei evreilor față de solicitarea președintelui Comunității, dar, dintr-o comunicare ulterioară, a administratorului Centrului Național de Românizare din Dorohoi, știm că imobilul Comunității a fost preluat de un reprezentant al Centrului Național de Românizare și a fost utilizat pentru internatul liceului de băieți Grigore Ghica. De altfel, în 3 iulie 1943, Administrația financiară trimite o somație Comunității
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Dorohoi. Nu cunoaștem care a fost atitudinea Centralei evreilor față de solicitarea președintelui Comunității, dar, dintr-o comunicare ulterioară, a administratorului Centrului Național de Românizare din Dorohoi, știm că imobilul Comunității a fost preluat de un reprezentant al Centrului Național de Românizare și a fost utilizat pentru internatul liceului de băieți Grigore Ghica. De altfel, în 3 iulie 1943, Administrația financiară trimite o somație Comunității evreilor, prin care cere plata unui impozit pe imobilul școlii primare evreiești din str.Al.I.Cuza
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]