277 matches
-
amintirile Craiovei, Lumini de amurg, Dramă la mânăstire", 3 aprilie 2005; · Florea Dumitrescu: "Prin China milenară și misterioasă" - Cuvânt înainte, 2005; · Marian Barbu, "Originalitatea, dincolo de asimilare", "Sub sabia timpului", rev. Rațiunea, septembrie 2005; · Maria Ionică, dr. în științe: “"Culisele Diplomației româno-franceză"”(Din însemnările unui ambasador român la Paris, 2 vol.) Rațiunea, pg. 116-118 (2006); · Marian Barbu, “"Trăind printre cărți"”, vol. IV (2006); · Emil Lăzărescu: “"Respectul față de tradiții și înaintași dau forță viitorului"”, Rațiunea pg. 122-124 (2006); · Nicolae Dragoș: “"Monografia comunei Goicea
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
1938 și până la 1 septembrie 1939, când a fost chemat în țară (și în locul lui a fost trimis de la Varșovia Richard Franasovici). La Muzeul Olteniei se află expus stiloul din aur cu care Tătărăscu a semnat tratatul de asistență mutuală româno-francez ce garanta siguranța unității naționale române după Primul Război Mondial. A fost căsătorit cu Arethia Tătărescu, președinta Asociației Femeilor din Gorj, implicată în ridicarea monumentelor lui Constantin Brâncuși la Târgu-Jiu. era fiul generalului Nicolae Tătărescu (1850-1916) din satul Vlăduleni, comuna
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
pleacă în țară și solicită o audiență la Carol al II-lea, căruia îi prezintă exact situația. Presa a lansat o campanie orchestrată de cele două mari partide, contra lui Lecca, arătând că prin acțiunea sa, a "tulburat tradiționala prietenie româno-franceză", iar ambasadorul Gabriel Puaux a fost rechemat din post. După întoarcerea în Franța, Radu Lecca este arestat, fiind acuzat pe baza articolelor din presa bucureșteană, că și-a procurat acte confidențiale pe care le-a predat unei "puteri străine". Deși
Radu Lecca () [Corola-website/Science/315902_a_317231]
-
Pâslaru (Nazarie), Irina Petrescu (dna Moscu), Mariana Buruiană (Christina), George Constantin (doctorul), Raluca Penu (Sanda), Medeea Marinescu (Simina) etc. Filmul a fost produs de Televiziunea Română (Departamentul Film Teatru) în colaborare cu Editions de L'Herne - Paris, fiind deci o coproducție româno-franceză. Filmările au fost realizate cu sprijinul Academiei Române la Muzeul Țăranului Român. Filmul lui Sergovici respectă cu fidelitate textul original al operei literare, prezentând o încleștare între viață și moarte într-o atmosferă apăsătoare „de așteptare și angoasă”. Personajele devin prizoniere
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
Jurnalului său din perioada 1935-1944), se redeșteaptă interesul cititorilor pentru tot ce a scris Mihail Sebastian. Piesele sale "Steaua fără nume", "Ultima oră" și "Jocul de-a vacanța" au fost chiar ecranizate, prima dintre ele transformându-se într-o coproducție româno-franceză ("Mona, l'étoile sans nom" [Mona, steaua fără nume]- 1967), în care rolul principal feminin a fost interpretat de Marina Vlady. Jurnalul său intim, ținut în anii unei sălbatice resurecții a antisemitismului, adică în perioada 1935-1944, a fost publicat postum
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
de la Чобручь) sau la "Frumoasa" (rămasă Cahul, de la Кагул : denumire tătară de fapt, dar, ori de câteori Imperiul Rusesc a avut de ales între o denumire moldovenească și alta, o alesese sistematic pe cea de-a doua). În 2006, "Școala Româno-Franceză Gheorghe Asachi" din Chișinău a fost forțată să își schimbe numele în "Școala Moldo-Franceză Gheorghe Asachi". Guvernul a fost acuzat că modifică doar denumirile care se referă la limba română, acesta întrucât altor școli ca "Școala Ruso-Ucraineană Necui-Levițki" li s-
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
(n. 1929, Iași, România - d. 29 iunie 2015, Boulogne-Billancourt) a fost un fizician româno-francez, membru al Academiei Franceze de Știință, șef de cercetare al CNRS și profesor la Institutul Politehnic ("l'E'cole Polytechnique") din Paris. Cercetătorul și-a dat doctoratul în știință în 1951 la École Polytechnique din Paris, după care a făcut
Ionel Solomon () [Corola-website/Science/321519_a_322848]
-
Șerban la Teatrul Național din Cluj. În bieniul 2010-2012 devine "Ruxandra", o soție cu probleme în căsnicie, în cele două sezoane din serialul „În derivă”, primul realizat de HBO în România despre psihoterapie. Filmul comedie „Despre oameni și melci”, coproducție româno-franceză ambientată în 1992 la Câmpulung-Muscel și produs de Tudor Giurgiu în 2012, obține premii speciale la Festivalurile Internaționale de Film de la Napoli, Varșovia, Valladolid, Los Angeles și Sankt Petersburg. În distribuție Andreea Bibiri este din nou partenera lui Andi Vasluianu
Andreea Bibiri () [Corola-website/Science/321508_a_322837]
-
Rareș”. Funcționează sub această denumire până în anul 1980, când devine Liceul de Chimie Industrială „Petru Rareș”. După Revoluție, în anul 1990, unitatea redevine Liceul Teoretic „Petru Rareș”. Un an mai târziu se înființează prima clasă cu predare bilingvă, cea de româno-franceză. În 1995, apare prima clasă cu predare bilingvă româno-engleză având profil umanist, iar în 1999 apare prima clasă bilingvă româno-engleză cu specializarea matematică-informatică. Tot în 1999, se înființează primele clase de gimnaziu. Anul 2000 marchează o nouă schimbare a titulaturii
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
cazat gratis echipa de filmare și le-au gătit actorilor și personalului tehnic, cu aprobarea Patriarhiei Române). Regizorul a afirmat că toți caii de care dispunea Studioul Cinematografic București fuseseră repartizați lui Sergiu Nicolaescu pentru a fi folosiți în coproducția româno-franceză "Dacii" (1967). Caii din filmul "Haiducii" au fost obținuți cu sprijinul șefului Securității din regiunea Ploiești. Acestuia îi plăcea să bea, iar regizorul l-a îmbătat și a obținut acordul lui pentru a folosi timp de câteva zile caii de
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
regizorul Sergiu Nicolaescu a discutat cu Henry Deutschmeister, producător de film din Franța. Auzind că Nicolaescu vrea să realizeze un film istoric, producătorul evreu născut la Brăila, un "„mare și adevărat patriot”", a acceptat să facă filmul "Dacii" în coproducție româno-franceză. Pe tot parcursul anului 1965 s-au purtat negocieri între partea română și partea franceză, care au fost finalizate printr-un acord semnat la 9 martie 1966, prin care partea română avea o participare majoritară de 60%, iar filmările urmau
Henry Deutschmeister () [Corola-website/Science/327565_a_328894]
-
Robert d'Estouteville), Ion Marinescu (Marele Coțcar), George Paul Avram (Philippe Sermoise), Ion Besoiu (Fredet), Olga Tudorache (Frumoasa coifăreasă) ș.a. După afirmațiile regizorului, au fost folosiți cel puțin 1.000 de figuranți. Echipa tehnică a filmului a fost una mixtă, româno-franceză; echipă românească era una numeroasă, fiind formată din directoarea de film Georgeta Vîlcu-Săvescu, operatorii Nicolae Girardi și Alexandru Groza, scenografii Adriana Păun și Ștefan Antonescu, creatoarele de costume Hortensia Georgescu și Gabriela Nicolaescu (soția regizorului), compozitorul Adrian Enescu, inginerul de
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
precum și profesor invitat la Universitatea Cluj (1997-2002) și la Școala norvegiană de film (cu rang academic) (1998-2002). De asemenea, Florin Mihăilescu a fost director general al R.A. CINEROM (1993-1994) și directorul departamentului de producție de film și televiziune al companiei româno-franceză PAN-OCEANIC (1994-1996). Este membru al Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) din 1990, îndeplinind funcțiile de membru în Comitetul director (din 1990), secretar al secției „Imagine” (1990-1997) și vicepreședinte (din 1995). A fost membru în juriile mai multor festivaluri de
Florin Mihăilescu (operator de film) () [Corola-website/Science/329057_a_330386]
-
documente însoțite de panouri explicative, București, Muzeul de artă al Republicii, 1982-1983, deschisă cu prilejul comemmorării a 100 de ani de la moartea pictorului, cu un catalog amplu cuprinzând ilustrații și importante studii. Burse de studii și schimburi de experiență • Bursă româno-franceză, în 1957-58, pentru Franța, beneficiind de prelungiri soldate cu vizitarea Olandei și Italiei, în total patru luni și jumătate. Premii și distincții • Ordinul Meritul Cultural în gradul de Mare Ofițer, categoria Arte Plastice; • Medalia de aur, Expoziția internațională de artă
Radu Bogdan () [Corola-website/Science/334895_a_336224]
-
a Verei Proca, apoi la tehnica vorbirii, catedra Sandinei Stan. Din 1992, este conferențiar la Universitatea "Hyperion", catedra „Actorie", mai apoi la „Tehnica vorbirii". În film a debutat în 1965 în „Serbările galante" în regia lui René Clair, o coproducție româno-franceză. Au urmat 25 filme și colaborarea cu regizorii: Mircea Veroiu, Nicolae Corjos, Dinu Cocea, Gh. Turcu, Ion Popescu Gopo, Iulian Mihu, Mihai Constantinescu, Gustavo Graef Marino, Geo Saizescu. Este cetățean de onoare al orașelor București și Aiud. În 2004 a
Nume mari ale teatrului românesc, omagiate pe Aleea Celebrităților by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101356_a_102648]
-
un colaj care însoțit de material vizual este apoi editat și publicat în format digital pe net. În acest fel putem accesa un public larg aflat departe de Israel. În ultimul timp am realizat câteva publicații bilingve ca de ex: româno-franceze sau româno-ebraice care oferă o idee despre literatura noastră, nevorbitorilor de limbă română. Trebuie menționat și efortul special de a scrie Românește în Israel. Tastatura calculatoarelor în uz este adaptată la limba ebraică și nu conține diacritice. Finanțarea este și
Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română () [Corola-website/Science/331500_a_332829]
-
coproducția franco-română „La Femme De L’Ombre” ,scenariul Anne Landois, regia Gérard Cuq. 2001 - "Hoțul" în filmul artistic de lung metraj „În fiecare zi Dumnezeu ne săruta pe gură”- scenariul și regia Sinisa Dragin; 1998 - "Cedric" în filmul artistic co-producție româno-franceză „Rendez-vous avec la mort”- scenariul Philippe Isard & Christian Francois, regia Christian Francois; 1998 - "căpitanul Emil" în filmul artistic „ Triunghiul Morții”, scenariul și regia Sergiu Nicolaescu; 1998 - "Vlathos" în filmul artistic co-producție româno-canadiană „Space Vampires”-scenariul Mark Collier, regia Martin Wood
Cosmin Șofron () [Corola-website/Science/331187_a_332516]
-
mari realizări ale aviației române. Raidul lui Bănciulescu la Cairo a fost relatat de ziarul "Universul" în articolul "Un raid aviatic de propagandă". Raidul lui Bănciulescu împreună cu Bibescu a fost menționat în ziare ca , și , care subliniau reușita explorărilor echipajului româno-francez în contrast cu accidentul unei misiuni asemănătoare întreprinsă de Édouard Renard (1883-1935), guvernatorul general al , care la 15 martie 1935 s-a prăbușit în jungla din Congo împreună cu soția sa și cinci însoțitori. Ziarele menționează că traseul spre Juba a fost parcurs
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
(n. 14 iunie 1925, Brăila ca Srul Herș Moscovici, d. 16 noiembrie 2014) a fost un psiholog evreu, româno-francez, istoric al științei și unul dintre principalii teoreticieni ai ecologiei politice și ai psihologiei sociale. Moscovici provine dintr-o familie de evrei români. În anul 1938 a fost exclus de la liceul pe care îl frecventa în București, din cauza legilor anti-semite
Serge Moscovici () [Corola-website/Science/333224_a_334553]
-
cât și economic, cultural și academic. Acest angajament reprezintă un pilon consistent al acțiunii de politică externă a României”, spune Iohannis, potrivit Agerpres, adăugând că Francofonia are o veche tradiție în țara noastră, ce își are originile în interacțiunea intelectuală româno-franceză din secolul al XIX-lea, fiind continuată și întărită, în prezent, de valorile Organizației Internaționale a Francofoniei - toleranță, dialog, solidaritate. Ana Birchall, mesaj pe Facebook „Astăzi sărbătorim o zi specială, Ziua internațională a Francofoniei și a limbii franceze. Prezența în
Ziua Francofoniei. Mesajul președintelui: „România va continua demersurile pentru sprijinirea Francofoniei” by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/102356_a_103648]
-
angajamentul Președintelui Franței, domnului François Hollande, pentru materializarea proiectului cultural comun de anvergură care va marca, în 2018 și 2019, Centenarul Marii Uniri. Țin, de asemenea, să amintesc un alt reper al istoriei noastre comune și, totodată, al prieteniei tradiționale româno-franceze - apropiata împlinire a 100 de ani de la sosirea la Iași, în octombrie 1916, a misiunii militare conduse de generalul Henri Berthelot. Un rol determinant în dezvoltarea continuă a relațiilor noastre l-au jucat afinitățile culturale profunde și atașamentul autentic pe
Klaus Iohannis, mesaj pentru Franța: Premise pentru o colaborare economică mai strânsă () [Corola-website/Journalistic/102912_a_104204]
-
și la interesul tot mai pronunțat al IMM-urilor franceze față de oportunitățile oferite de piața românească. Cercetarea, inovarea și noile tehnologii sunt alte domenii de mare potențial în relația dintre România și Franța. În acest sens, amintesc proiecte de succes româno-franceze, precum Airbus Helicopters sau Laserul de la Măgurele, care va fi cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume axată pe studiul fizicii fotonucleare și pe aplicațiile acesteia. De altfel, „Franța creativă" constituie în acest an tema principală a zilei de
Klaus Iohannis, mesaj pentru Franța: Premise pentru o colaborare economică mai strânsă () [Corola-website/Journalistic/102912_a_104204]
-
interesul direct al Franței. Mă bucur că voi avea prilejul să aprofundez toate aceste subiecte cu domnul Președinte Hollande în luna septembrie, când va vizita România. Sunt convins că acesta va fi un moment de referință în consolidarea Parteneriatului Strategic româno-francez și că vom conveni noi acțiuni și proiecte, atât în plan bilateral, cât și în direcția coordonării noastre în cadrul Uniunii Europene. Doamnelor și domnilor, Nu pot încheia fără un gând aparte pentru cel mai important fundament al relației dintre România
Klaus Iohannis, mesaj pentru Franța: Premise pentru o colaborare economică mai strânsă () [Corola-website/Journalistic/102912_a_104204]
-
legată de meseria asta, deoarece am simțit că atinsesem apogeul și trebuia să fac altceva. Gazetăria, se știe, te arde intens, simțeam nevoia să schimb ceva. Am ales cariera de PR&Comunicare, m-am specializat, am făcut si un MBA româno-francez, mi-a oferit alte oportunități", ne-a spus Corina Ozon. Întrebată dacă vrea să se întoarcă în presă, jurnalista ne-a spus: "M-am gândit cu nostalgie în toți anii să mă întorc. Microbul e microb. Dacă mi s-ar
Corina Ozon, răspunsuri după plecarea din presă. "Gazetăria, se știe, te arde intens" EXCLUSIV by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101899_a_103191]
-
îndrumător spiritual», un «guru», cum îl numesc indienii, «Bătrânul», cum îi zic călugării de la Sfântul Munte, cu siguranță că pe Zorbas l-aș alege fără a sta pe gânduri”". Figura personajului Zorbas a fost parțial inspirată de cea a scriitorului româno-francez Panait Istrati (prieten al marelui romancier grec), după cum scrie însuși Kazantzakis în romanul său: "„fața îi era plină de zbârcituri, măcinată, roasă parcă de vijelii și ploi. O altă față, câtiva ani mai târziu, mi-a făcut aceeași impresie de
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]