490 matches
-
o altă înfățișare. Intrați în orbita sovietică, eram acum aliații lor, frații lor, eram copiii lui Stalin. În paralel cu entuziasmul revoluționar de comandă, fusese impusă românilor învinși o intimitate contra naturii cu dușmanul învingător. A fost epoca marii prietenii româno-sovietice, proclamată și întreținută de organele de propagandă și prin legătura cu organizațiile de masă. ARLUS-ul* lucra din plin. În amintirile sale, Jean Mouton, ultimul director al Institutului Francez, înainte ca acesta să fie închis în 1948, povestește o ședință
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pușcărie pentru faptul de a fi criticat regimul, și nici măcar în public, ci doar între prieteni. M-am întrebat întotdeauna de ce trupele sovietice au părăsit România în vara anului 1958. Ceva mai înainte, renunțaseră și la faimoasele sovromuri - societăți mixte româno-sovietice care exploatau țara - așa cum, sub Hrușciov, sumele uriașe pe care le cereau ca despăgubiri au scăzut un pic. Cu ocazia plecării trupelor, Gheorghiu-Dej a dat banchetul de care am mai pomenit și - după ce a făcut elogiul URSS-ului, mulțumindu-i
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Dobrogei. Prin această rezoluție, PCR era plasat pe poziții antinaționale, deoarece i se impunea să militeze pentru destrămarea statului național unitar român (venind ca o contramăsură pentru adoptarea Constituției democratice a României din 1923). După puțin timp, cu prilejul conferinței româno-sovietice desfășurată la Viena între 27 martie - 2 aprilie 1924, PCR a lansat lozinca autodeterminării Basarabiei - prin organizarea unui plebiscit în acest teritoriu - situându-se, de fapt, de partea Moscovei. În acest context, guvernul a trecut la scoaterea PCR în afara legii
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ce îndrumau și, în fapt, controlau întreaga activitate economică în sectoarele de stat ori particular; Reforma monetară din 15 august 1947; Încheierea unor acorduri înrobitoare de colaborare economică, tehnică, științifică și culturală cu URSS; Constituirea unor societăți mixte de cooperare româno-sovietice; Excluderea din guvern a reprezentanților ultimei grupări burgheze (PNL - Gh. Tătărescu) admise de comuniști (6 noiembrie 1947). Despre reforma agrară, trebuie spus: „Chiar dacă printre beneficiarii reformei agrare s-au aflat 400.000 de familii de țărani fără pământ, era în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
toate manifestările ei; popularizarea succeselor obținute de Uniunea Sovietică; publicarea și prelucrarea materialelor sovietice și aplicarea lor în toate aspectele sociale. Totodată, „a început o vastă campanie de rusificare, întemeindu-se editura și librăria «Cartea Rusă» (1946), Institutul de Studii Româno-Sovietic (1947), Muzeul Româno-Rus (1948), Institutul de învățământ superior în limba rusă «Maxim Gorki». Limba rusă a devenit obligatorie în învățământ începând cu clasa a IV-a primară. Accentul era pus pe vechimea și profunzimea prieteniei româno-ruse, pe popularizarea valorilor culturale
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
politică ? etc. Viorica Moisuc dezvăluie documentat ce motive - reale sau închipuite - a găsit guvernul sovietic în a nu retroceda Tezaurul României, deținătoarea de drept a acestuia. Sovietele au subsumat-o așa-numitei "probleme a Basarabiei" sau falsificând adevărul istoric. Negocierile româno-sovietice, din anii 1919-1924, desfășurate în diverse orașe europene, au scos în evidență refuzul Moscovei de a retroceda Tezaurul sau - ceea ce era atunci practic imposibil de realizat - de a se proceda la troc: Basarabia contra Tezaur. Recunoașterea de jure și de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
se semnase Pactul Briand-Kellog, continuat prin Protocolul de la Moscova (1929). România este de acord cu definiția formulată de Maxim Litvinov, aceea a agresiunii și a agresorului, de la Londra; s-au dus tratative pentru realizarea și semnarea unui tratat de neagresiune româno-sovietic; guvernul sovietic acceptă ideea trimiterii Tezaurului și a osemintelor domnitorului Dimitrie Cantemir; în număr limitat, ziarele oficiale sovietice, "Izvestia" și "Journal de Moscou" puteau fi trimise și consultate la București; între ministrul român la Moscova, Edmond Ciuntu, și David Stern
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
găsit lenjerie de "cocotă" din anul 1916. El consemna și observațiile directorului vămii din Constanța, care insista să spună că "după deschiderea unei jumătăți din toate lăzile, până în prezent s-au găsit numai câteva acte mănăstirești mai valoroase". (Vezi Relațiile româno-sovietice. Documente, vol. II, București, 2005, p. 21-22.) Peste decenii, preluând conducerea României, regimul comunist, prin Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu, a căutat să determine guvernul sovietic să restituie Tezaurul aflat - cum bine scrie Viorica Moisuc - „în păstrare” la Moscova. În
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
guvernul sovietic să restituie Tezaurul aflat - cum bine scrie Viorica Moisuc - „în păstrare” la Moscova. În anul 1956, problema Tezaurului a constituit subiectul unui schimb de scrisori între Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nichita S. Hrusciov, acesta din urmă dorind ca relațiile româno-sovietice să nu mai fie afectate de acest subiect. Într-o scrisoare, recent publicată, adresată de N. Hrusciov lui Gheorghe Gheorghiu-Dej („Cultura”, S. N., an. VIII, nr. 26 și 27, iulie-august 2013), expeditorul consemna că trimite în România valorile istorice și artistice
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cele două țări sunt probleme mult mai actuale ce trebuie rezolvate. Ceaușescu s-a opus, acceptând să întrerupă pe moment discuțiile, dar „problema să rămână deschisă”. Datorită acestei poziții a liderului român, chestiunea restituirii Tezaurului a rămas prezentă în convorbirile româno-sovietice și apoi româno-ruse până în ziua de azi. Dezbaterile de atunci, de la Moscova, sunt relatate cu lux de amănunte în lucrările sale memorialistice de Paul Niculescu-Mizil, lider al P.C.R., membru al delegației române la tratativele de la Moscova. * În condițiile căderii regimului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și de a alcătui o documentație solidă, care să fie pusă la dispoziția Ministerului, în vederea reluării discuțiilor cu partea sovietică. Această comisie a funcționat cu întreruperi până în 2005. Baza documentară deja existentă a fost completată cu informații noi privind raporturile româno-sovietice după ruperea unilaterală a relațiilor diplomatice, la 13 ianuarie 1918, privind locul chestiunii Tezaurului în aceste negocieri, inventare cuprinzând evidența obiectelor de artă bisericească adunate în 1916, de la mănăstirile și bisericile din Oltenia, Muntenia și Moldova, evidența valorilor arheologice și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și că obținerea aprobării pentru „declasificare”, în vederea cercetării lor de către specialiștii ruși, ar fi o operațiune dificilă și de lungă durată. 2.Pe baza unor astfel de motive, care amintesc de escamotarea problemei de fond - restituirea - în cursul negocierilor diplomatice româno-sovietice, din anii `20, din anii `60 - `80, istoricii ruși au refuzat, la rândul lor, în anii din urmă, discutarea chestiunilor legate de obligațiile contractuale asumate de Rusia față de România în 1916-1917 privitor la păstrarea Tezaurului și restituirea lui integrală proprietarului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și suveran cuprinzând toate provinciile sale istorice. Reanexarea Basarabiei, confiscarea Tezaurului, destabilizarea statului român unitar prin toate miloacele, erau tot atâția pași bine calculați în strategia și tactica politicii externe a noului regim din Rusia. Modul cum au evoluat relațiile româno-sovietice în următoarele două decenii, dar și ulterior, confirmă deplin concluziile mai sus formulate. Geniului lui Nicolae Iorga îi datorăm cea mai elocventă definiție a noțiunii de imperialism. Era la Cernăuți, în august 1919, la aniversarea a trei ani de la intrarea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pacea între aceste țări". Cu același prilej, Litvinov a tăgăduit zvonul ce s-a răspîndit în Italia că „aurul românesc ar fi fost pus în circulație de guvernul rusesc pentru nevoile lui comerciale". La 11 ianuarie 1921, în cursul negocierilor româno-sovietice de la Londra, delegații sovietici îl asigurau pe Ciotori „pe cuvîntul lor“ că „Tezaurul nostru se găsește intact la Moscova și că, într-o eventuală conferință cu noi, chestiunea va fi reglementată în mod satisfăcător". În septembrie același an, în lista
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
România, având la punctul întâi „recunoașterea sub o formă oarecare de către Soviete a alipirii Basarabiei la România contra Tezaurului și bijuteriilor Coroanei, făcând o totală lichidare a datoriilor reciproce“ - fiind vorba deci de același principiu al „tocmelii". În fine, Conferința româno-sovietică ținută la Viena, între 27 martie și 2 aprilie 1924, a pus din nou, tranșant, problema restituirii Tezaurului. În instrucțiunile date de I. I. C. Brătianu delegației române figura la primul punct „despărțirea chestiunii Basarabiei de aceea a Tezaurului”. Tratativele de la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
figura la primul punct „despărțirea chestiunii Basarabiei de aceea a Tezaurului”. Tratativele de la Viena, lungi și anevoioase, n-au dus la vreun rezultat care să permită măcar o perspectivă de îmbunătățire a situației. După 1924, deși convorbiri oficiale sau neoficiale româno-sovietice au mai fost, chestiunea recuperării Tezaurului nu s-a mai pus de sine stătător. După stabilirea relațiilor diplomatice între București și Moscova, în 1934, s-a ajuns la o înțelegere privind restituirea manuscriselor Academiei Române și a unor valori aparținând unor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai pus de sine stătător. După stabilirea relațiilor diplomatice între București și Moscova, în 1934, s-a ajuns la o înțelegere privind restituirea manuscriselor Academiei Române și a unor valori aparținând unor instituții particulare. Această înțelegere a fost înscrisă în protocolul româno-sovietic semnat la 1 mai 1935. Documentul nu a fost găsit de noi în arhiva Ministerului de Externe și nici în cea a Băncii Naționale. După informațiile ce le avem, Biblioteca Academiei Române a constituit o comisie, care cercetează și confruntă inventarele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și a Franței nu reprezentau acțiuni ale unor adevărați membri ai sistemului de securitate colectivă din care făcea parte și România 21. La 2 februarie 1932, la Geneva, sub auspiciile Societății Națiunilor, și-a deschis lucrările Conferința Dezarmării. 20 Relațiile româno-sovietice . Documente , vol.1, 1917 - 1934 , (colectivul de redacție : Mihai Răzvan Ungureanu , Dumitru Preda , Mioara Porojan, Vitalie Văratec Ă, București , Editura Enciclopedică , 1999, p. 354. 21 Viorica Moisuc, Premisele izolării politice a României. 1919-1940, București, Editura Humanitas, 1991,p.326-328. 17
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
la 3 iulie 1933, de către România, Uniunea Sovietică, Polonia, Estonia, Letonia, Turcia, Iran și Afganistan. În discursul rostit cu acestă ocazie, diplomatul român preciza că: “Tratatul ce am semnat azi are o 30 Nicolae Titulescu, op. cit., p.492. 31 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol 1, 1917-1934 , p.411413. 24 21 importanță considerabilă, deoarece instituie obligația absolută și perpetuă de neagresiune“32. A doua Convenție a fost semnată, în aceeași localitate, la 4 iulie 1933 de către Mica Înțelegere, Uniunea Sovietică și Turcia 33
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
în lupta pentru păstrarea păcii generale. În semn de recunoaștere a acestor eforturi, Uniunea Sovietică a fost invitată sa adere la Societatea Națiunilor, fapt petrecut la 18 septembrie 1934. Semnarea Convențiilor pentru definirea agresiunii a determinat facilitarea reluarii relațiilor diplomatice româno-sovietice. În documentul final adoptat în cadrul sesiunii Consiliului Permanent al Micii Înțelegeri desfășurată la Zagreb între 22 și 23 ianuarie 1934 se stipula: “Cei trei miniștri ai Afacerilor Străine au hotărât între ei, și sub condiția ca hotărârea să nu fie
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
și Jeftic, miniștrii de externe ai Cehoslovaciei și Iugoslaviei, Titulescu a avut mai multe întrevederi cu ministul de externe sovietic Litvinov. În mai 1934 s-a ajuns la un acord între cei doi miniștri de externe privind restabilirea relațiilor diplomatice româno-sovietice. La 7 mai 1934 comunică autorităților românești că guvernul sovietic dorește restabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări. La 7 iunie 1934, Titulescu a primit din partea guvernului Tătărăscu, autorizarea de a restabili legăturile diplomatice dintre cele două țări 49. Astfel
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
iunie 1934, Titulescu a primit din partea guvernului Tătărăscu, autorizarea de a restabili legăturile diplomatice dintre cele două țări 49. Astfel la 9 iunie 1934 la Geneva, în urma unui schimb de scrisori între cei doi miniștri de externe, se 48 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol 1, 1917-1934, p.416. 49 Lidia Pădureac, op. cit., p.92. 36 33 reluau relațiile diplomatice între cele două state, relații care fuseseră întrerupte în ianuarie 1918, printr-o decizie unilaterală a regimului bolșevic 50. În acest context cele
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
51. Facem observația potrivit căreia, nu era precizat teritoriul asupra căruia cele două state își exercitau suveranitatea. Nu suntem de acord cu unii autori 52 care consideră că din momentul restabilirii relațiilor diplomatice româno - sovietice, între Titulescu și 50 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol 1, 1917-1934 , p.428 - 430. 51 A.N.I.C., fond Statele Unite ale Americii (colecția microfilmeă, rola 627, cadrele 1206 - 1210. 52 A se vedea , de exemplu Ion Grecescu , Nicolae Titulescu. Concepție juridică și diplomatică , Ediția a II-a, revăzută
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Momentul hotărâtor este reprezentat de intransigența lui Titulescu cu privire la impunerea unor sancțiuni Italiei , în urma atacării de către aceasta a Etiopiei , la 3 octombrie 1935 , și violența limbajului folosit de către Titulescu la adresa ziariștilor italieni în ședința Adunării Generale a Societății Națiunilor. Negocierile româno-sovietice au reînceput la 5 noiembrie 1935. Mai întâi Titulescu a discutat cu Mihail Ostrovski, ministrul sovietic la București și apoi cu Litvinov la Montreaux. Ostrovski a informat Moscova că pe diplomatul român îl interesa în mod deosebit obținerea recunoașterii indirecte
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
1993, p. 56 - 66. 88 Ion Grecescu, Nicolae Titulescu. Concepție juridică și diplomatică, Ediția a II-a , revăzută și adăugită, p. 302. 89 Ibidem, p. 319. 90 Nicolae Titulescu, Documente diplomatice, p. 801. 58 55 viitor tratat de asistență mutuală româno-sovietic. Rămâne întrebarea de ce Titulescu nu a transmis la București prevederile viitorului tratat de asistență mutuală ? Considerăm că răspunsul poate fi desprins chiar din conținutul acestor prevederi. Articolul 1 prevedea „Asistența mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]