856 matches
-
Articolul UNIC Articolul 2 din Hotărârea Guvernului nr. 177/1997 privind numirea președintelui părții române în Comisia mixtă româno-iugoslava și a reprezentanților părții române în Comisia mixtă hidrotehnica româno-ungară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 8 mai 1997, se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 2. - Doamna Mara Liliana, director în Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, se numește supleant al reprezentantului împuternicit
HOTĂRÂRE nr. 12 din 14 ianuarie 1999 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 177/1997 privind numirea preşedintelui părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslava şi a reprezentanţilor părţii române în Comisia mixtă hidrotehnica româno-ungara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122782_a_124111]
-
I, nr. 85 din 8 mai 1997, se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 2. - Doamna Mara Liliana, director în Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, se numește supleant al reprezentantului împuternicit al părții române în Comisia mixtă hidrotehnica româno-ungară pentru aplicarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare pentru reglementarea problemelor hidrotehnice referitoare la apele ce formează frontieră sau sunt întretăiate de frontieră, semnată la București la 25 iunie 1986." PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- Ministrul apelor, pădurilor
HOTĂRÂRE nr. 12 din 14 ianuarie 1999 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 177/1997 privind numirea preşedintelui părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslava şi a reprezentanţilor părţii române în Comisia mixtă hidrotehnica româno-ungara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122782_a_124111]
-
Articolul UNIC Se aprobă Protocolul celei de a IX-a sesiuni a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare, semnat la Tîrgu Mureș la 28 iunie 1996. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, Aurel Constantin Ilie Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu -------------
HOTĂRÎRE Nr. 746 din 3 septembrie 1996 privind aprobarea Protocolului celei de a IX-a sesiuni a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare, semnat la Tirgu Mures la 28 iunie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115853_a_117182]
-
Grupul de Nord, la comanda căruia a fost numit generalul Traian Moșoiu și Grupul de Sud, la conducerea căruia se afla noul comandant al trupelor din Transilvania, generalul Gheorghe Mărdărescu. În noaptea de 15 spre 16 aprilie 1919 începea războiul româno-ungar cu bătăliile din Munții Apuseni, pe Tisa. Ziua de 4 august a adus românilor încoronarea biruinței de la Tisa, cucerirea capitalei Ungariei, Budapesta. În pas ceremonios,de paradă, în cântecul tiumfal al fanfarei militare, soldații români trec prin Budapesta. Constantin Kirițescu
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
timp însă, nu erau adepții frontierelor din 1940. Deși recunoșteau că noile marcaje de frontieră aveau "oarecare valabilitate datorită caracteristicilor lor de compromis", în același timp "le calificau drept artificiale, impuse de Germania, pentru menținerea, pe mai departe a controverselor româno-ungare"141. Respingeau, de asemenea, și ei, ideea predării întregii Transilvanii Ungariei. Dar, din judecata lor, nu a lipsit o notă de înțelegere. Se așteptau la păstrarea sub administrație ungară a unei fâșii de teritoriu - mai mare sau mai mică între
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
lui Tófalvi Zoltán ("Plan pentru transfer de populație de Sabin Mănuilă", în Țara Secuilor, 2009, nr. 1), însă toate acestea merită a fi confruntate și cu o cercetare în context mai amplu (L. Balogh Béni-Olti Ágoston, " Chestiunea transferului de populație româno-ungară între 1940-1947", în Cercetări minoritare, 2006, nr. 4, pp. 597-620). Pe lângă cele scrise în capitolul despre dezvoltarea infrastructurală, foarte util s-a dovedit capitolul (referitor la acest subiect) din cartea Construcții feroviare ungare în Transilvania (Budapesta, 1998) a lui Horváth
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de radio maghiar în Cluj, 1940-1944", în Honismeret, 2000, nr. 6, pp. 49-51). În ceea ce privește contrabanda și alte fapte de acest gen din regiunea Ulieș (Kányád) și Dârju (Székelyderzs), toate datele le-am scos din lucrarea lui Gidó Csaba ("Probleme frontaliere româno-ungare în 1940-1944, îndeosebi asupra liniei de frontieră dintre Dârju și Ulieș", în AREOPOLISZ. Studii de istorie și științe sociale IV, Miercurea Ciuc-Sfântu Gheorghe, 2004, pp. 176-199). Despre politica ungară a naționalităților din Transilvania de Nord avem la dispoziție două lucrări
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
am descoperit printre manuscrisele Bibliotecii Academiei din Budapesta; este un proiect de acord româno-maghiar din 19 septembrie 1865, care prevedea, printre altele, și o acțiune comună Împotriva Austriei. Vezi Lucian Boia, O convenție româno-maghiară din anul 1865, În Studii istorice româno-ungare, ed. Lucian Nastasă, Iași, 1999, pp. 119-130. 13. Bunica pe linie maternă a lui Carol I a fost Stéphanie de Beauharnais, fiică adoptivă a lui Napoleon I, căsătorită cu marele-duce de Baden; și bunica pe linie paternă era franțuzoaică, din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
vorbește de complexul raguzan din evul mediu, amestecul vecin al României sudice, unde se aflau valahi ciobani, seniori slavi în vecinătatea marei civilizații venețiene. Insula Locrim în fața cetății Lapad colț și golf unde am văzut pe Bonar, bătrân de la granița româno-ungară. se află aici de vreo 35 de ani, grădinar, cultivator de flori. Femeile musulmane care nu vor să intre în mănăstiri sau în localuri (farmacii) unde se află semnul crucii. În Bosnia ne-am oprit să vorbim cu un musulman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
român de Externe, Grigore Gafencu -, guvernul ungar este de acum nevoit să ia măsuri corespunzătoare de apărare...”. Budapesta spera ca răspunsul guvernului român să-i motiveze începerea ostilităților. Propunerea venită de la București de a se încheia un pact de neagresiune româno-ungar a fost caracterizată astfel de istoricul polon mai sus menționat: „Replica românilor a fost îndemânatică. Românii i-au ținut în șah pe unguri cărora le-a fost greu să respingă o asemenea propunere”. Ungurii n-au respins propunerea, dar au
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Ungaria de cercurile imperialiste din occident cu sprijinul unor elemente fasciste, reacționare din interiorul țării, când poporul român, alături de celelalte popoare socialiste, solidar cu poporul frate ungar, a sprijinit lupta acestuia pentru zdrobirea forțelor fasciste contrarevoluționare.“ („O sărbătoare a prieteniei româno-ungare“, România liberă, 24 ianuarie 1958) „Cuvântarea rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu la plenara din 3-5 noiembrie 1971 constituie un document de importanță majoră, politică și filozofică, pentru orientarea viitoare a activității multiple a societății noastre socialiste. Este un document care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
eventual conflict armat. Așa se explică atitudinea Germaniei în criza declanșată de revendicătile sovietice, ungare și bulgare față de România din anului 1940. Obiectivul diplomației Reich-ului, în lunile iunie-septembrie 1940, a fost acela de a împiedica izbucnirea unui conflict româno-sovietic sau româno-ungar, pentru că în acest fel s-ar fi putut opri aprovizionarea Wehrmacht-ului cu petrol din România. Atât timp cât dura războiul, Germania nu se putea dispensa de petrolul din România, astfel că, ea trebuia să includă această țara. Omul care putea să
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
La granița cu U.R.S.S., în zona Galati-Braila, s-a semnalat o forță de intervenție sovietică alcătuită din trupe de infanterie și tancuri. La granița cu Bulgaria, la Ruse, se semnalează o concentrare a unităților franceze GIGN. În timp ce la frontiera româno-ungară se aflau, gata de intervenție, unități vest-germane din cadrul cunoscutei forțe GSG 9. Elemente ale AVO ungar și UDB iugoslav sunt semnalate în Banat și Ardeal, în ciuda faptului că Ceaușescu, reîntors la București de la o întâlnire a Pactului de la Varșovia desfășurată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Gafencu, a răspuns tot printr-o telegramă cifrată, prin care îi comunica că sunt în curs de tratative între România și Rusia contra Nemților. Bazat pe aceste telegrame, Statul Major german a cerut lui Hitler să tranșeze de urgență diferendul româno-ungar, căci altminteri se poate ajunge la o situație atât de primejdioasă în estul și sud-estul european încât armata germană nu o mai poate domina. „România trădează, a spus Statul Major german, și noi trebuie să fim pe Carpați în imediata
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
situație atât de primejdioasă în estul și sud-estul european încât armata germană nu o mai poate domina. „România trădează, a spus Statul Major german, și noi trebuie să fim pe Carpați în imediata apropiere a terenurilor petroliere.” După întreruperea Conferinței româno-ungare de la Turnu Severin, un dictat era inevitabil, dar Hitler spre deosebire de Ciano, nu vroia să slăbească prea tare România, gândindu se la aportul ei într-un viitor război cu Rusia. Dictatul de la Viena, în prima lui versiune, elaborată de guvernul german
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
atenție. 20 noiembrie 2006, Bruxelles Inaugurarea Consulatului General al României la Gyula/Julatc "Inaugurarea Consulatului General al României la Gyula/Jula" Sunt aici pentru a-mi ține o promisiune. Am promis acum un an, înaintea primei ședințe comune de guvern româno-ungare, că va fi deschis un consulat general aici, în inima României de la fruntariile de vest. Prezența acestui consulat general aici ne arată că, în fine, România poate fi alături de toți cei care vorbesc limba română și cred în destinul culturii
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
renume de condițional-optativ. Are poate cea mai bună întemeiere în analiza relațiilor internaționale în secolul XX. Domnul Leuștean, pentru cei care îl cunosc mai puțin, este printre foarte puținii îndrăzneți ieșeni care s-au concentrat asupra relațiilor, a conținutului relațiilor româno-ungare la începutul secolului trecut și începutul secolului XX, în imediata urmare a Primului Război Mondial și în plină traumă trianonistă. Cu voia dumneavoastră, mă refer la carte spunând altfel că ceea ce vedeți este o adevărată teză de doctorat. Nu este o teză
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Europene și mă gândesc în primul rând la domeniul energiei, la domeniul infrastructurii și la domeniul afacerilor interne, în care un loc aparte îl ocupă și politica în materie de migrație ilegală. Marius Frățilă: În 2006, ordonanța privind Fundația comună româno-ungară „Gojdu” a provocat o dezbatere aprinsă în Camera Deputaților. În condițiile retragerii de la guvernare a Partidului Conservator, care sunt șansele ca acest act normativ să treacă de Senat în următoarea sesiune parlamentară? Considerați un eșec al Ministerului Afacerilor Externe faptul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
eșec al Ministerului Afacerilor Externe faptul că această ordonanță nu a fost adoptată până în prezent? Mihai-Răzvan Ungureanu: Proiectul de lege privind adoptarea OUG nr. 183/2005 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Fundației Publice Româno-Ungare „Gojdu” se află pe agenda plenului Senatului României, camera decizională. Cel mai probabil, votul final al Senatului va fi dat după ce se ajunge la un punct de vedere comun cu Biserica Ortodoxă Română. Deocamdată, acordul dintre Guvernul României și Guvernul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Senatului României, camera decizională. Cel mai probabil, votul final al Senatului va fi dat după ce se ajunge la un punct de vedere comun cu Biserica Ortodoxă Română. Deocamdată, acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Fundației Publice Româno-Ungare „Gojdu” nu se aplică. Partea ungară cunoaște această situație și mizele dezbaterii din România. Subiectul Fundației publice „Gojdu” se află în continuare pe agenda bilaterală româno-ungară. Dacă proiectele în memoria lui Emanoil Gojdu nu se vor realiza în spațiile din
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Română. Deocamdată, acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Fundației Publice Româno-Ungare „Gojdu” nu se aplică. Partea ungară cunoaște această situație și mizele dezbaterii din România. Subiectul Fundației publice „Gojdu” se află în continuare pe agenda bilaterală româno-ungară. Dacă proiectele în memoria lui Emanoil Gojdu nu se vor realiza în spațiile din Curțile Gojdu, așa cum a propus Ministerul Afacerilor Externe, aceasta este o consecință pe care cei ce au contestat proiectul trebuie să și-o asume. 18 ianuarie
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
dosare pe care într-adevăr merită discutat având hârtiile în față. Tot ceea ce dumneavoastră credeți că este o bulibășeală, de fapt, este până la urmă un singur lucru, nevoia de a avea acest acord ratificat de parlament. Este un acord bilateral româno-ungar, ne face cinste, reușește să ne așeze în rândul statelor civilizate care au asemenea acorduri cu vecinele lor în UE, este eminamente pozitiv, pentru că scopul său este educativ, este singurul acord prin care putem înființa un muzeu exact în locurile
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
dumneavoastră, vă îndemn să mergeți să vedeți ce au făcut înaintașii noștri - la fel de români după acte probabil - în 1953, când au renunțat definitiv. Ceea ce încercăm noi să facem - și vorbiți cu cel care a pus această temă pe agenda bilaterală româno-ungară în anul 1998 -, ceea ce am încercat noi să facem a fost chiar să punem problema Gojdu pe tapet în dialogul cu Budapesta. Numai că în dialogul cu Budapesta există foarte multe acte, unele dintre ele documente, acte guvernamentale, care se
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Aceste seminarii vor fi deosebit de importante în privința unor probleme precum consulatul de la Miercurea-Ciuc sau protecția mediului, domenii pe care eu le abordez fie prea tehnic, fie ca un total neinițiat. Tocmai aceste lucruri trebuie evitate. Anita Orbán: Tratatul de bază româno-ungar semnat în 1996 prevedea înființarea unei comisii mixte bilaterale. Statutul de funcționare a comisiei stipulează că deciziile comisiei pot dobândi putere de lege prin aprobarea lor de către guverne. Partea ungară s-a conformat cu fiecare prilej, Guvernul român niciodată. Ar
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Articolul UNIC Se aprobă hotărârile adoptate în cadrul celei de-a VII-a sesiuni a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare cuprinse în Protocolul semnat la 16 septembrie 1994, în vederea aplicării prevederilor Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare pentru reglementarea problemelor hidrotehnice referitoare la apele ce formează sau sunt întretăiate de frontieră, intrată în vigoare la 20 noiembrie 1986
HOTĂRÎREA nr. 4 din 6 ianuarie 1995 privind aprobarea hotărîrilor cuprinse în Protocolul cele de-a VII-a sesiuni a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111708_a_113037]