505 matches
-
și în zilele noastre. Dovezi arheologice sau documente istorice permit identificarea unor formațiuni din lumea traco-romană, demult dispărute. Altele se mențin cu denumirea de români, aromâni, vlahi, fărșeroți, cuțovlahi, rumeri, etc. Cucerirea romană (în Dalmația, Macedonia, Tesalia, Achaia) a însemnat romanizarea dar și colonizarea. Istoricii afirmă că la începutul năvălirilor barbare (550-640 d. H.) erau romanizate sau își păstrau fondul daco-trac Dacia, Moesia, Dalmația, Epir dar și Panonia, Istria, Macedonia. Hidronimile, care se schimbă mai greu sunt mărturii ale realităților etnografice
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Hispania Citerior a fost mărită numindu-se acum Hispania Tarraconensis, cu centrul administrativ și și politic în Tarraco. Hispania Ulterior a fost împărțită în Lusitania, cu centrul la Ermita, și Baetica, având centrul la Coedoba. La Tarraco, puternic punct de romanizare ce luase ființă încă din timpul războaielor punice, a creeat o nouă colonie cu numele de Iulia Vetus Triumphalis Tarraco ce se remarca prin marele său apeduct care se întindea pe vreo treizeci de mille. Pe teritoriile cucerite mai târziu
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
mai târziu după înfrângerea asturilor și cantabrilor, au fost create noi colonii ca: Braccara Augusta, Lucus Asturum, Asturica Augusta, Legio Septima. În Lusitania au luat ființă coloniile Ebora, Olisippo, Pax Augusta și altele. Constituirea coloniilor a dus la o rapidă romanizare a Hispaniei. Beatica, cea mai puternic romanizată a primit statutul latin. Cinci legiuni întărite de numeroase trupe auxiliare, ce totalizau un efectiv de vreo partuzeci și cinci de mii de soldați masați în partea de miazănoapte a peninsulei, garantau pacea
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
Europei. Gallia, a fost împărțită de Augustus, în trei regiuni: Aquitania, Gallia Lugdunensis și Belgica. În Aquitania existau mai multe triburi apropiate celor iberice, dar și numeroase triburi celtice. Prin transformarea Galliei în provincie romană s-a efectuat o rapidă romanizare în special a triburilor celtice. Limba latină și obiceiurile romane au fost însușite mai întâi de aristocrația locală. Gallia a fost organizată în șaizeci și patru de civitates, mici districte municipale, organizate după model roman, care răspundeau de orice tulburări
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
și veterani. Situat întrun loc apropiat de patru dintre provinciile romane și foarte aproape de Munții Alpi, Lugdunum, ocupa o poziție care îl favoriza pentru a deveni cea mai mare cetate transalpină. Augustus a mărit această colonie făcând din ea, centru romanizării din Gallia. Printre altele a creat aici mai târziu, un centru monetar pentru emiterea monedelor de aur și argint, ceea ce însemna o mare cinste pentru oraș, dacă ținem seama că această operațiune se desfășura la Roma în palatul imperial și
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
magistraților, a funcționarilor în Langdunum, care devine după Roma, a doua capitală a statului. Cu ajutorul generalului Agrippa au fost amenajate mai multe căi de comunicații, necesare unui asemenea mare centru politic și administrativ. Punctul de sprijin al vastei opere de romanizare întreprinse de Augustus în Gallia, ca și în alte provincii a fost orașul: orașul în care pulsa viața romană. Pe lângă centrele populate existente, centre comerciale și meșteșugărești, prin introducerea administrației romane, romanii au fost permanent preocupați să creeze noi colonii
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
populația locală. Romanii au încercat să transforme orașele în puncte de sprijin ale puterii și autorității lor. În perioada Principatului s-a întărit rolul orașului atât în apus cât și în răsărit fiind considerat un important punct de sprijin al romanizării. Augustus a întemeiat orașul Nicopolis, în apropierea locului unde s-a dat bătălia de la Actium. În componență acestuia intrau o serie de alte orașe precum: Ambracia, Amfipolis, Acarnania, și Leucas. În mai multe locuri au apărut orașe noi, care purtau
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
și a Claudiilor. Asistăm în această perioadă la instituționalizarea noului regim politic, la cristalizarea nucleului administrației centrale a princepsului, în care liberții familiei imperiale dețin un rol important. Pentru provincii începe o perioadă de prosperitate, și se intensifică procesul de romanizare prin ridicarea municipiilor și coloniilor. Pentru sprijinul acordat autorității imperiale, pături ale aristocrației gentilice autohtone și ale celei municipale din provincii sunt răsplătite cu admiterea în Senat. Pe plan extern, este promovată o ploitică de pace, conflictele sunt evitate printr-
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
a continuității poporului român în teritoriile pe care le populează astăzi. În perioada în care Peninsula Balcanică era parte integrantă a Imperiului Roman, asupra populației s-a manifestat influența creștinismului, purtătorii noii credințe reprezentînd și un foarte puternic factor de romanizare. Aderarea la noua credință se făcea prin botez, ritual creștin prin care cel botezat primea un nume, un singur nume, ce mărturisea apartenența purtătorului la creștinism și, ca atare, trebuia să difere de numele agreate de oficialitățile romane, care vor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
atare, trebuia să difere de numele agreate de oficialitățile romane, care vor adera la creștinism abia mai tîrziu. Prinsă între cele două puternice influențe, a onomasticii latine și a celei creștine, populația băștinașă, care de-a lungul întregii perioade de romanizare a fost mai numeroasă decît a noilor veniți, a păstrat practica străveche de a folosi nume cu corespondent în vorbirea uzuală, cărora biserica le-a adăugat, în timp, nume ale martirilor noii credințe. Din bogatul inventar al numelor promovate de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cu două ciocăne încrucișate, suprapuse peste o roată dințata, ambele din același metal. La baza scutului este reprezentat un pod negru, cu două bolte plutind peste valuri naturale. Semnificația elementelor însumate: - legionarul român și podul amintesc de intensul proces de romanizare care s-a desfășurat în antichitate în această zonă; - deviza VIRTUS ROMÂNĂ REDIVIVA amintește de vitejia ostașilor regimentului de graniță din Banat; - albina evocă tradițională activitate a locuitorilor - apicultură; - cele două ciocăne încrucișate sunt un străvechi simbol al mineritului; - roată
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
care, în secolul al VIII-lea, devine, fără îndoială, centrul intelectual cel mai strălucitor al Europei occidentale, în timp ce, în jurul palatului regal de la Monza, se dezvoltă deja un nou centru literar și artistic de seamă. Cuceritorii erau puțin numeroși, de aceea romanizarea lor a fost rapidă, iar limba lor a dispărut rapid în favoarea latinei și a dialectelor sale, regii longobarzi străduindu-se să apere mănăstirile și pe erudiții lor, ca, de exemplu, Paul Diaconul, istoric "național" al longobarzilor, pe care-1 vom regăsi
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
din lume, ca uniĭ ce ne tragem din vechiĭ Romanĭ de la Roma din Italia" (Melidon, 1876, p. 84). Pe aceleași aliniamente se situează și G.G. Tocilescu, pentru care naționalitatea română, incubată în perioada celor 167 de ani cât a durat romanizarea Daciei Traiane, "nu putea fi de altă origină de cât romană" (Tocilescu, 1889, p. 20). Totuși, Tocilescu vorbește despre evacuarea populației dacice în urma cuceririi romane: "un mare numĕr de Dacĭ, cu femeĭ, copiĭ, bĕtrânĭ, cu turmele și cu tot ce
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ci poporul românesc" (Patrașcanu, 1937, p. 48). Situabilă în cadrul paradigmei substrat-strat-adstrat, concepția lui Patrașcanu exprimă teoria bi-stadială a etnogeniei românești, potrivit căreia poporul este rezultatul a două faze succesive: i) coagularea primară a neamului românesc din contopirea elementelor etnice în urma romanizării, urmată de ii) asimilarea slavilor în fondul daco-roman. Versiunea cea mai elaborată a teoriei etnogeniei românești o întâlnim la C.C. Giurescu (1942), care, rezonând cu consensul epocii, admite că "suntem un popor romanic de coloratură slavă" (p. 75). Tocmai prin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 120). Prin instituirea Mitropoliei Ortodoxe în Transilvania, la Alba Iulia, Mihai Viteazul a început procesul de colonizare românească a Ardealulul maghiarizat. Aceasta este interpretarea lui I. Floru (1923), care, în manualul său, semnalează: "odată cu Mihai Viteazul, un început de romanizare a Ardealului înstrăinat" (p. 120). "Instinctul național" care pulsa în Mihai s-a concretizat astfel nu în unificarea politică (vremelnică și sortită eșecului datorită lipsei conștiinței naționale în epocă), ci prin unificarea eclezială. Înființarea Mitropoliei Ortodoxe a reprezentat fundamentul instituțional
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acestui fundal teoretic, autorii invită cititorii să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8), sau "cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10). După relatarea poveștii istorice despre dubla asimilare în urma căreia a rezultat poporul român (prima, prin romanizarea populației autohtone, a doua, prin absorbția migratorilor), concluzia autorilor este că "povestea formării neamului lor [a românilor], rod al căsătoriilor dintre bărbații romani și femeile dace, [ca orice mit al originilor], ascunde, în pofida naivității sale, un sâmbure solid de adevăr
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și dinspre Europa. Iată, schematic, cum se prezintă această istorie sinuoasă a intrărilor și ieșirilor europene ale românilor (Bozgan et al., 2003, pp. 3-4). Prima noastră europenizare" s-a produs odată cu primirea "Sigiliului Romei". Cucerirea romană a Daciei, urmată de romanizarea și integrarea lumii dacice in orbis romanus au asigurat botezul european al poporului român în proces de înjghebare etnogenetică. Reculul, retragerea din Europa, a venit însă cu marile migrații ale popoarelor care au așezat un gros strat de zgură deasupra
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care, în noile condiții apărute, ca urmare a desfășurării marilor migrații, își va organiza structura internă pe baze noi, care la rândul lor vor duce la apariția unor mari transformări în toate domeniile de bază și la extinderea procesului de romanizare. Dezvoltarea social-economică a dus la apariția unor noi raporturi sociale, ceea ce a ridicat pe un plan superior organizarea politică, ducând la formarea unităților statale în cadrul cărora au început să apară organismele politice corespunzătoare cu tendință tot mai mare spre independență
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
fereastră luminată albastru. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - turnul este o aluzie la denumirea localității, Caracale însemnând în limba peceneza "cetate neagră"; - lupoaica capitolina evocă intensul proces de romanizare ce s-a desfășurat în antichitate în această zonă; - spicele de grâu amintesc bogăția solului și cultură cerealelor, tradițională în această zonă; - pălăria înaripata vorbește despre activitatea comercială desfășurată în această localitate. Anexă 5 STEMA MUNICIPIULUI PETROȘANI este publicată în
HOTĂRÂRE nr. 790 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
Galia, instaurarea pax romana a permis dezvoltarea acestei țări, oferindu-ne exemplul unei întreprinderi coloniale reușite, unde atât cel colonizat, cât și colonizatorul 50 au avut beneficii dintre cele mai mari. Este adevărat că și acolo elenismul a pregătit calea romanizării, ceea ce explică de ce galii 51 au devenit repede cetățeni romani. Strămoșii francezilor purtau în latină același nume ca și gallus, cocoș (de aici provine și termenul de "galinaceu", precum și cel de "galicism"). Tot în derâdere, legionarii nu au ezitat să
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
eronate. De abia, odată cu intensificarea cercetărilor arheologice întreprinse pe scară largă, în ultima jumătate de secol mai ales, s-au putut obține și pentru spațiul carpatodunăreano-pontic noi și valoroase informații, evidențiindu-se cu prioritate acelea privitoare la desfășurarea procesului de romanizare, continuitatea autohtonă, natura, durata și consecințele contactelor dintre autohtoni și populațiile migratoare pătrunse temporar aici, cu alte cuvinte la însăși desfășurarea și definitivarea procesului de etnogeneză românească. Cercetările arheologice au oferit de asemenea specialiștilor largi facilități ca, pe temeiul vestigiilor
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
cele de la Budești, Dănceni, Miorcani, Mihălășeni, Bârlad-Valea Seacă, Gherăseni, Târgșor, Mogoșani, Independența, Sântana de Mureș, Alba Iulia sau Bratei. Biritualismul înregistrat în necropolele acestei vremi reflectă probabil profundele schimbări produse în mentalitatea religioasă a populației autohtone care, în procesul de romanizare, a renunțat treptat la ritul incinerației, specific geto-dacilor, acceptând pe cel a inhumației sub influența civilizației romane și desigur și ca urmare a răspândirii aici a creștinismului. În pofida faptului că religia creștină s-a răspândit constant, cuprinzând treptat toate comunitățile
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
creștini; ... f) evreilor care sînt botezați creștini de cel putin 30 de ani; ... g) descendenților celor arătați în alineatele precedente. Îndeplinirea condițiunilor legale pentru a beneficia de excepțiunile mai sus prevăzute, va fi constatată și confirmată, de Centrul Național de Romanizare, secțiunea jurisdicționala, prin deciziune motivată. ... Articolul 6 Evreii care au dat dovezi de devotament excepțional față de țară și care au adus, ei sau ascendenții lor, excepționale servicii țării, vor putea fi scutiți de aplicarea dispozițiunilor prezentului decret-lege, numai prin decret-lege
LEGE nr. 254 din 27 martie 1941 pentru trecerea proprietăţilor urbane evreesti în patrimoniul Statului şi pentru oprirea evreilor de a dobândi proprietăţi imobiliare urbane sau anumite drepturi reale asupra acestor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128904_a_130233]
-
devotament excepțional față de țară și care au adus, ei sau ascendenții lor, excepționale servicii țării, vor putea fi scutiți de aplicarea dispozițiunilor prezentului decret-lege, numai prin decret-lege. Propunerea o va face Consiliul de Miniștri, pe baza referatului Centrului Național de Romanizare, secțiunea jurisdicționala. Articolul 7 În termen de 30 de zile dela dată publicării prezentului decret-lege, toți evreii titulari ai unui drept de proprietate sau de superficie, asupra unui imobil intrand în prevederile decretului-lege de față, sînt obligați să depună la
LEGE nr. 254 din 27 martie 1941 pentru trecerea proprietăţilor urbane evreesti în patrimoniul Statului şi pentru oprirea evreilor de a dobândi proprietăţi imobiliare urbane sau anumite drepturi reale asupra acestor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128904_a_130233]
-
7 În termen de 30 de zile dela dată publicării prezentului decret-lege, toți evreii titulari ai unui drept de proprietate sau de superficie, asupra unui imobil intrand în prevederile decretului-lege de față, sînt obligați să depună la Centrul Național de Romanizare (Ministerul Economiei Naționale), o declarațiune care să cuprindă: a) numele, pronumele și domiciliul declarantului; ... b) individualizarea bunurilor intrand în prevederile prezentului decret-lege, cu arătarea întinderii, limitelor, vecinătăților și așezarea lor, județului, comunei, străzii și numărului, numărului de carte funciară și
LEGE nr. 254 din 27 martie 1941 pentru trecerea proprietăţilor urbane evreesti în patrimoniul Statului şi pentru oprirea evreilor de a dobândi proprietăţi imobiliare urbane sau anumite drepturi reale asupra acestor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128904_a_130233]