1,087 matches
-
greu în tipografiile din oraș, totuși în condiții grafice bune414. Autoritățile politice comuniste instalate la putere au îngreunat apariția publicațiilor catolice iar în final le-au interzis definitiv 415. II.3.1.2. Publicațiile în limba germană În spațiul românesc, romano-catolicii au reprezentat o minoritate confesională formată din diverse etnii: română, maghiară, germană etc. Problema confesională, considerată după Marea Unire "o chestiune mare și delicată de a cărei rezolvare atârna, în parte, liniștea și viitorul țării"416, a reprezentat un subiect
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să poarte numele Foaia catolică;aceasta însă nu a apărut niciodată, deoarece foarte puțini s-au implicat în proiectul propus. În perioada 1903-1911această inițiativă s-a materializat prin tipărirea, de către preotul Paul Mosel la Bacău, a anuarului intitulat Calendarul pentru romano-catolicii de ritul latin în Moldova după stil vechi. Pe lângă publicarea calendarului anual al sfinților, anuarul mai conținea și biografii detaliate ale unor sfinți, prezenta semnificația unor sărbători religioase importante, publica informații de interes major din viața diecezei, necrologuri, anunțuri și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
diecezelor, fără o colaborare strânsă și o viziune unitară și fără să existe o ierarhie națională bine definită; în al doilea rând, a mai demonstrat că până la începutul anilor treizeci, nu s-a concretizat un proiect comun al uniților cu romano-catolicii referitor la presă. Inițiativa a aparținut clerului greco-catolic, sensibil la realitățile societății românești și a venit într-un moment în care tendințele revizioniste maghiare erau în creștere, sesizându-se pericolul extern care putea afecta în primul rând comunitatea greco-catolică și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolicismului românesc și se referea la unitatea catolicismului românesc și la importanța laturii naționale a acestuia 916. Așadar, acest punct a exprimat concepția și viziunea clerului unit asupra direcției de dezvoltare a presei catolice românești în deplină unitate cu a romano-catolicilor din Vechiul Regat și în context național 917. Ideea de a promova în exteriorul țării o opinie unitară a catolicilor despre realitățile din România (mai ales din punct de vedere politic) vizavi de evenimentele contemporane, a fost considerată esențială. Concepția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ideea de a promova în exteriorul țării o opinie unitară a catolicilor despre realitățile din România (mai ales din punct de vedere politic) vizavi de evenimentele contemporane, a fost considerată esențială. Concepția greco-catolicilor nu a fost însă împărtășită total de romano-catolici. S-a observat o coordonare mai puțin coerentă și anumite diferențe între viziunea celor din diecezele de Iași și București și clerul unit, explicabile prin multiple motive (printre care faptul că nu puteau expune deschis ideea unui catolicism național cât
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
clerul catolic. În ciuda faptului că necesitatea și importanța sa au fost recunoscute, nu s-a reușit să se depășească bariera confesională astfel încât presa să capete o unitate de expresie și de manifestare. . Bibliografie I. Izvoare A. Documente inedite Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice București (AARC București), dosar 115/1927-1928, dosar 117/1928-1929, dosar 118/1928, dosar 129/1928-1929, dosar 130/1929-1930, dosar 126/1925, dosar 127/1926-1927, dosar 131/1930-1932, dosar 132/1932-1933, dosar 134/1934-1936, dosar 113/1924-1926, dosar 138/1940-1942, dosar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
24 (1932-1939), volumul 19 bis (1920-1931), volumul 20 (1932-1939), volumul 6 (1935-1944), volumul 21 (1940-1944). ADMAE, Fond 71/1920-1944.Vatican. Relații cu România. 10 Convenții R2, volumul 1(1920-1924), volumul 2 (1925-1928). ADMAE, Fond Italia, volumul 60 (1930). Arhiva Episcopiei Romano-Catolice Iași (AERC Iași), dosar 1/1885, dosar 1/1861, dosar 3/1904, dosar 2/1908, dosar 4/1909, dosar 1/1917, dosar 1/1919, dosar 1, 2, 3/1920, dosar 2, 3, 4/1921, dosar 1, 4/1922, dosar 1
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1908, dosar 19/1897-1916, dosar 3/1920, 2/1947. Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC), Fond Președinția Consiliului de Miniștri, 1928, 1932, 1936. ANIC, Fond Casa Regală Ferdinand, 1920-1921. ANIC, Fond Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, dosar 176/1860. Arhiva Parohiei Romano-Catolice Iași (APRC Iași), dosar Corespondență/1862-1939. Arhiva Parohiei Romano-Catolice Izvoarele (APRC Izvoarele), dosar 1/1895-1950. Arhiva Parohiei Romano-Catolice Răchiteni (APRC Răchiteni), dosar 1/1890-1945, dosar 2/1945-1967. Arhiva Congregației De Propaganda Fide (APF), Roma, Prima Serie, Fond Moldavia, volumul 12
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Miniștri, 1928, 1932, 1936. ANIC, Fond Casa Regală Ferdinand, 1920-1921. ANIC, Fond Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, dosar 176/1860. Arhiva Parohiei Romano-Catolice Iași (APRC Iași), dosar Corespondență/1862-1939. Arhiva Parohiei Romano-Catolice Izvoarele (APRC Izvoarele), dosar 1/1895-1950. Arhiva Parohiei Romano-Catolice Răchiteni (APRC Răchiteni), dosar 1/1890-1945, dosar 2/1945-1967. Arhiva Congregației De Propaganda Fide (APF), Roma, Prima Serie, Fond Moldavia, volumul 12 și 13. APF, Seconda Serie, Fond Stamperia, volumul 8. APF, Seconda Serie, Fond Collezione di istruzioni, circolarie, decretia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Miscellanea Historiae Pontificiae, 51, pp. 209-211). 256 Inițial, Biserica Română Unită cu Roma a fost pusă sub jurisdicția arhiepiscopului romano- catolic de Esztergom, care îndeplinea funcția de Principe-Primat al Ungariei. Astfel, episcopul greco-catolic din Blaj se afla subordonat canonic celui romano-catolic din Strigoniu (Esztergom). În anul 1777 a fost înființată ce-a de-a doua episcopie unită românească: Episcopia de Oradea Mare, subordonată inițial tot Arhiepiscopiei de Esztergom. Situația s-a schimbat la 26 noiembrie 1853, când prin bula Ecclesiam Christi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o apariție neîntreruptă până la finele celui de-al Doilea Război Mondial, (Bukarester Tagblatt, nr. 1, București, 1882). 423 Daniel Banner, "Presa parohială: Bukarester Katholisches Sonntagsblatt (1913-1942)", în Dănuț Doboș, Eugen Bartoș (editori), Parohia catedralei "Sf. Iosif" din București, Editura Arhivelor Romano-Catolice București, București, 2005, pp. 173-185. 424 R. Netzhammer, Rumänien, I, p. 402. 425 Cele mai multe informații despre această publicație provin din jurnalul episcopului Raymund Netzhammer Episcop în România, volumul I și II, traducere de George Guțu, Editura Academiei Române, București, 2005. 426
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cer" (Bukarester katholisches sonntagsblatt, an I, nr. 1, 16 martie 1913, p. 1.). 428 Damel Banner, op. cit., p. 175. 429 Dănuț Doboș, "Administrația Carol Auner (1913-1931)", în Dănuț Doboș, Eugen Bartoș (editori), Parohia catedralei "Sf. Ioan" din București, editura Arhivelor Romano-Catolice București, București, 2005, p. 57. 430 Ibidem. 431 Ibidem. 432 R. Netzhammer, Bischof in ..., p. 412. 433 Ibidem, p. 428. 434 În timpul vizitei s-a ținut și o liturghie solemnă la Catedrala "Sf. Iosif" din București, cu predică în limba
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
împușcare. 782 Jean Georgesco, op. cit., p. 169. 783 Ibidem. 784 Ibidem, p. 170. 785 Emil Dumea, op. cit., p. 169. 786 Dănuț Doboș, "Administrația Carol Auner(1913-1931)", în Dănuț Doboș, Eugen Bartoș (editori), Parohia catedralei "Sf. Ioan" din București, editura Arhivelor Romano-Catolice București, București, 2005, p. 57. 787 Viața, nr. 2, 1913, p. 20. 788 Lumina creștinului, decembrie 1923, p. 5. 789 Idem, septembrie 1943, p. 4. 790 Curierul parohiei catolice din Galați, nr. 12, 1930, p. 149. 791 Aurora franciscană, nr.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
însărcinat cu colectarea și pregătirea întregului material ce va fi expus în standul român" (Ibidem). 849 Ibidem. 850 Ibidem, f. 9. 851 Ibidem, f. 10. 852 Iată ce remarcau organizatorii referitor la intârzierea începerii pregătirilor pentru participarea la expoziție a romano-catolicilor: "Însă România va trebui să aibă locul său și în a 2-a sesiune, să-și organizeze așadar un stand teritorial propriu care să cuprindă toată presa ei catolică de orice rit și naționalitate. Cum să fie organizat un astfel
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dezvolta bunele relații cu statul român” (sublinierea ne aparține). Se cuvin aduse o serie de clarificări. în timpul vizitei, Luigi Poggi a revenit asupra acestei chestiuni, precizând că, anterior, „Sfântul Scaun a separat problema romano-catolică de cea greco-catolică, cu toate că, pentru Vatican, romano-catolici și greco-catolici reprezintă o singură problemă; în consecință, delegația a fost împuternicită să ducă tratative numai cu privire la cultul romano-catolic”. Aceste fraze permit mai multe interpretări. Pe de o parte, se poate afirma că Vaticanul a „abandonat” problema greco-catolică pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că îi reprezintă pe cei superiori și că restul lumii este inferioară; trebuie să îi ataci pe inferiori, să menții coeziunea și unitatea superiorilor. Cetatea lui Dumnezeu față în față cu cetatea omului. Nu pretind că Stalin a fost un romano-catolic sau augustinian, dar în termeni analogi, erau la fel. Imediat ce dizolvi tensiunea dintre grupul superior și societate, dacă grupul nu consimte să permită membrilor societății să fie egali ca indivizi, un singur lucru se poate întâmpla acelui grup: devine corupt
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
noi conjuncturi favorabile, care să treacă cu vederea incompatibilitățile mai mult sau mai puțin vizibile, ca în cazul aderării la NATO, este astăzi singura speranță la București. UE nu s-a făcut cu lupa. Nu în toate țările, cu toate că sunt romano-catolice /protestante, corespunde acquisul 100%, totuși toate vor merge pe drumul cel bun al UE. Faptul că la toamnă va fi ales un nou președinte semnul lui Dumnezeu pe pământ pentru ortodocși influențează aderarea. Adică, ori va începe dialogul cu Roma
România după UE 25. In: Curierul „Ginta latină” by Viorel Roman () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2230]
-
penticostale în viața lor comunitară" în Kiss Tamas, Foszto, Laszlo, Fleck Gabor (editori), 2009, "Incluziune și excluziune. Studii de caz asupra comunităților de romi din România", Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca. *19) Ortodocși: aproape 475 de mii, romano-catolici: peste 20 de mii, musulmani: peste 3.300 etc. ────────── Datele prezentate arată existența unor diferențe intercorelate în toate componentele sociale esențiale care definesc calitatea vieții între grupul cetățenilor români aparținând minorității rome și restul populației. Acumularea educațională și calitatea educației
STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
nemetropolitană în 1981 ca și rămâne subordonată direct Sfântului Scaun. Sfânta protectoare este . Creștinii alcătuiesc un total de 83.2% din populația din Monaco. Potrivit Raportului pentru Libertate Religioasă Internațională din 2012, protestanții sunt al doilea grup ca mărime după romano-catolici. Există diverse comunităti care se adună periodic. Raportul afirmă că există două biserici protestante, inclusiv cele locale: una anglicană și una . Există o biserică (biserica Sf. Paul), situată în Avenue de Grande Bretagne din Monte Carlo. În 2007, aceasta avea
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
82,98%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (7,21%) și romi (1,24%). Pentru 7,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,5%), dar există și minorități de romano-catolici (6,46%), penticostali (2,68%), reformați (2,34%), baptiști (1,38%) și greco-catolici (1,14%). Pentru 8,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. S-a presupus că numele "Deva" este în legătură cu anticul cuvânt dac "dava", care însemna „cetate
Deva () [Corola-website/Science/296946_a_298275]
-
orașului Brașov. Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din 2002, o "populație" de 284.596 locuitori. Structura etnică a acesteia este următoarea: Recensământul din anul 2002 a relevat că în Brașov există următoarele confesiuni: Ortodocși - 244.220, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 273 persoane s-au declarat fără religie și 238 atei. Împreună cu regiunea metropolitană, creată în 2007, Brașovul ar avea, estimativ 400.000 de locuitori ("2007"). Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
77,67%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (10,3%) și romi (2,51%). Pentru 9,04% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,19%), dar există și minorități de romano-catolici (7,19%), reformați (5,18%), greco-catolici (4,52%), penticostali (3,59%) și martori ai lui Iehova (1,14%). Pentru 9,54% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. Primarul ales în data de 8 mai 2011 este Cătălin Cherecheș, din partea
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
evrei (18,8%), 328 țigani (6,0%) ș.a. De-a lungul timpului populația orașului a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional în anul 2002 populația era formată din 61,06% ortodocși, 30,19% reformați, 3,5% penticostali, 1,89% romano-catolici, 1,37% greco-catolici, 0,93% baptiști ș.a. De-a lungul timpului structura confesională demografică a orașului a evoluat astfel: În anul 2016 a fost ales din nou Primar domnul Mircea Moroșan, candidat din partea PNL, care a obținut 79,15% de
Huedin () [Corola-website/Science/296964_a_298293]
-
Vineri", construită sub îndrumarea parintelui Ioan Ghiurco, biserica ortodoxă "Sf. Treime", biserica ortodoxă "Sf. Ștefan", construită sub îndrumarea părintelui protopop Ștefan Lucaciu, și biserica ortodoxă "Pogorârea Sf. Duh". În Zalău mai sunt două biserici greco-catolice, două biserici reformate și una romano-catolică. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost ridicată de comunitatea greco-catolică în perioada interbelică și sfințită la 8 septembrie 1934 de episcopul Valeriu Traian Frențiu. Lăcașul este disputat de ortodocși și de greco-catolici. Mai sunt cinci biserici baptiste (una de limba
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
cea a lui Gabriel Bethlen și cea a lui Gheorghe I Rákóczi a adus epoca de aur în Transilvania. Principatul a devenit centrul culturii ungare și al umanismului, principalul bastion al Protestantismului în Europa de Est și singura țară europeană în care romano-catolicii, calviniștii, luteranii și unitarienii se bucurau de libertate religioasă totală. Statutul creștinilor ortodocși și al credincioșilor mozaici din Transilvania era acela de "tolerați", adică neavând una din cele patru religii oficiale ("recepte") ale principatului, aveau totuși dreptul să-și practice
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]