335 matches
-
Pristița, Krycimos, Tzepaena, Achrides, Ustra, Perperakion, Krybus și Ephaim, cari, afară de cetatea Mniakon, ce se ținu statornică, căzură cu toate în mâna romîno-bulgarilor. Adecă apusul Împărăției romeice era presărat cu precumpănire de bulgari cari ca mai deunăzi se ridicaseră contra romeilor, fură siliți să se supună împăratului Ioan (Vatatzes), dar nu erau atât de dăscăliți în supunere până întru a-și înfrînge ura lor națională contra romeilor, ură care răsufla la orice ocazie favorabilă. Campania și biruința împăratului Theodoros Laskaris II
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
romeice era presărat cu precumpănire de bulgari cari ca mai deunăzi se ridicaseră contra romeilor, fură siliți să se supună împăratului Ioan (Vatatzes), dar nu erau atât de dăscăliți în supunere până întru a-și înfrînge ura lor națională contra romeilor, ură care răsufla la orice ocazie favorabilă. Campania și biruința împăratului Theodoros Laskaris II în anul 1256. Uimit de năvala și progresele bulgarilor, împăratul Theodoros Laskaris II ținu în anul1256 sfat serios cu miniștrii și mai marii împărăției sale și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numeroasă, împăratul trece cu dânsa Elespontul, lasă-n răsărit ca alter ego al său pe marele domestic Muzalon și înaintează repede spre Adrianopol în contra vrăjmașului. Mihail Asan înaintase din parte-i până la râul Hebrus, stătu pe loc auzind de venirea romeilor și-și concentră tare puterile sale. Atunci se ciocniră avangardele amîndoror părților, și cea bulgară fu biruită în ciocnirea aceasta, trecu sau sub ascuțișul sabiei sau în prinsoare, iar rămășițele ce scăpară luară lumea-n cap, care-ncotro. Speriată de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și care nu-l mai lăsa să înainteze mai departe în munții Emului, apucă drumul îndărăt spre Adrianopol. Totodată rândui o parte aleasă a oștirii sale în ținutul Archridei să biruie cetățile de acolo, cari și trecură curând în mînile romeilor cu ajutorul mașinelor și a altor unelte de împresurare. Tot în feliul acesta procede împăratul cu partea sa de trupe contra orașelor și tăriilor câte se rezemau de munții Rhodope și birui în scurt timp însemnatele cetăți Peristitza, Stenimachos și Krytzimos
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dominau intrarea în munți și erau lucrări întărite înaintate pentru apărarea localităților de dindărătul lor. Numai cetatea Tzepaena, contra căreia înaintară în primăvara următoare (1257) strategii împărătești Strategopulos și Tornikes, rezistă cu succes atacurilor lor și, fiindcă trupa năvălitoare de romei se sperie de marele zgomot și amăgitoarea larmă războinică ridicată într-adins de cei împresurați și fugi mișelește din câmp, lăsând în urmă tot materialul de război și de asediu împreună cu caii, lucrul se schimbă așa încît ciobanii și porcarii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fugi mișelește din câmp, lăsând în urmă tot materialul de război și de asediu împreună cu caii, lucrul se schimbă așa încît ciobanii și porcarii români, cărora le lipsiseră și arme și cai, se prefăcură acuma în năvălitori și, alungând pe romeii puși pe fugă, recuceriră lesne orașul Serrae. Aprins de mânie, împăratul probozi rău pe cei doi strategi mișei și pe ostașii lor, poruncindu-le să năvălească din nou, dar și acest atac nu izbuti la nimic. {EminescuOpXIV 125} Progresele și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe fugă, recuceriră lesne orașul Serrae. Aprins de mânie, împăratul probozi rău pe cei doi strategi mișei și pe ostașii lor, poruncindu-le să năvălească din nou, dar și acest atac nu izbuti la nimic. {EminescuOpXIV 125} Progresele și cuceririle romeilor în anii 1257 și 1258. Dificultate și mai mare a fost pentru romei lepădarea de dânșii a unui trădător ce l-au fost câștigat. Mai sus-pomenitul bulgar Dragota, poruncitor părții de oaste din ținutul Melenik, împins de ură națională contra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cei doi strategi mișei și pe ostașii lor, poruncindu-le să năvălească din nou, dar și acest atac nu izbuti la nimic. {EminescuOpXIV 125} Progresele și cuceririle romeilor în anii 1257 și 1258. Dificultate și mai mare a fost pentru romei lepădarea de dânșii a unui trădător ce l-au fost câștigat. Mai sus-pomenitul bulgar Dragota, poruncitor părții de oaste din ținutul Melenik, împins de ură națională contra romeilor și având antipatie contra împăratului, pentru că socotea a nu fi răsplătit îndeajuns
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în anii 1257 și 1258. Dificultate și mai mare a fost pentru romei lepădarea de dânșii a unui trădător ce l-au fost câștigat. Mai sus-pomenitul bulgar Dragota, poruncitor părții de oaste din ținutul Melenik, împins de ură națională contra romeilor și având antipatie contra împăratului, pentru că socotea a nu fi răsplătit îndeajuns din partea acestuia pentru meritele sale, uneltea în gândul său trădare, strânse oști pe sama sa, câștigă pe mulți luptători dintre cei ce erau cu simbrie la-mpăratul, încunjură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
persoană. La strâmtoarea de ape Ropelion, unde râul Strymon, înghesuit între doi munți înalți, nu lasă alături cu el un drum mai mare de un stînjin, bulgarii închiseră prin lucrări meșteșugite orice intrare și se puseră îndărătnic pe apărare în contra romeilor năvălitori. Atunci împăratul puse să ocupe înălțimile de dindărătul lor, carile îi dominau, pentru a apuca pe bulgari din spate, așa încît ei se văzură siliți să fugă, de vreme ce nu voiau a se espune la o bătălie la larg. Năvala
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
orașul, căpătând liberă retragere cu arme și bagaje. Drumul înapoi al împăratului îl ducea peste Neustapolis și Melenikos la Serrae, apoi peste Didymotichos la Adrianopol. Astfel romîno-bulgarii trebuiră să deșerteze toate orașele și castelele răpite în vremea din urmă de la romei, afară de două, căci nu se mai ținu decât Patmos, cetatea dinlăuntrul munților Achridei, precum și bine întăritul oraș Tzepaena, zidit în punctul unde se ating două puternice șiruri de munți, Emul și Rhodope, prin mijlocul cărora curge Hebrus, numit îndeobște Marița
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nici el, nici tatăl său Vatatzes, trecu Elespontul, având de gând a-și spori încă puterile prin partea de trupe ce o lăsase la Didymotichos. Dar, din cauza nedibăciei și neascultării celor doi strategi împărătești, lucrurile luaseră aci o față nepriitoare romeilor. Principele bulgaro-romîn Mihail se folosi de absența prelungită a împăratului și, parte pentru a câștiga țări, parte pentru a-și asigura teritoriul propriu, în fine pentru intimidarea generală a romeilor, lucru pe care toți îl socoteau neapărat, el căută cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
celor doi strategi împărătești, lucrurile luaseră aci o față nepriitoare romeilor. Principele bulgaro-romîn Mihail se folosi de absența prelungită a împăratului și, parte pentru a câștiga țări, parte pentru a-și asigura teritoriul propriu, în fine pentru intimidarea generală a romeilor, lucru pe care toți îl socoteau neapărat, el căută cu succes alianța cumanilor, cari-i și trimiseră un numeros contingent în ajutor. Aliații năvăliră în Macedonia și Tracia totodată, iar cumanii rânduiți în această din urmă provincie pustiiră și jefuiră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
espresa instrucție a împăratului, potrivit căreia nu aveau voie decât a se ține în atitudine defensivă în contra inamicului, cei doi strategi porniră la atac deschis în contra cumanilor. Acești sălbateci luptători, ușor înarmați și mișcîndu-se sprinten, aveau asupra greu-înarmaților și anevoie-înaintătorilor romei un avantaj de care se folosiră într-un mod escelent. Ei revărsară o ploaie de săgeți asupra năvălitorilor, le omorâră caii, siliră pe călăreți la lupta nepotrivită a unei pedestrimi involuntare și puseră în fine pe fugă întreaga oaste năvălitoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
avantaj de care se folosiră într-un mod escelent. Ei revărsară o ploaie de săgeți asupra năvălitorilor, le omorâră caii, siliră pe călăreți la lupta nepotrivită a unei pedestrimi involuntare și puseră în fine pe fugă întreaga oaste năvălitoare a romeilor. Dintre cei doi strategi, unul, Manoil Laskaris, scăpă la Adrianopol prin ușurința calului său de bătălie, căruia de atunci înainte îi puse numele "picior de aur", [... ], pe când cel de al doilea, Constantin Margarites, căzu, ca multe căpetenii inferioare, prizonier în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împăratul zbură pe teatrul de război și sosi întîi în ținutul Bulgarophygos, avid după o ciocnire cu cumanii, cari roiau desfăcuți prin țară după pradă. La știrea grabnicei apropieri a împăratului ei fugiră cu pripă înapoi și pierdură prin spada romeilor ce înaintau pe mulți dintre semenii și din însemnatele lor căpetenii naționale. Lipsit de nădejdea unei bătălii, împăratul își concentră o astea sa numeroasă și așeză cartierul său general lângă râul Rigina, de unde făcu cu toate puterile preparative pentru realizarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unei bătălii, împăratul își concentră o astea sa numeroasă și așeză cartierul său general lângă râul Rigina, de unde făcu cu toate puterile preparative pentru realizarea scopului propriu al campaniei, luarea cetății Tzepaena. Principele sârbilor Uroș mijlocește pacea între romîno-bulgari și romei. Covârșitoarea putere a romeilor bătea la ochi și neliniștea încît principele bulgar Mihail, având grija unei așa de primejdioase vecinătăți, stătu totuși pe gânduri de pace, de rugă și mișcă pe socru-său, principele sârbesc Uroș, ce era-nsurat cu Anna
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
concentră o astea sa numeroasă și așeză cartierul său general lângă râul Rigina, de unde făcu cu toate puterile preparative pentru realizarea scopului propriu al campaniei, luarea cetății Tzepaena. Principele sârbilor Uroș mijlocește pacea între romîno-bulgari și romei. Covârșitoarea putere a romeilor bătea la ochi și neliniștea încît principele bulgar Mihail, având grija unei așa de primejdioase vecinătăți, stătu totuși pe gânduri de pace, de rugă și mișcă pe socru-său, principele sârbesc Uroș, ce era-nsurat cu Anna, fiica regelui maghiar Bela
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca să ia asupră-i rolul de mijlocitor în această operă a împăcării. Primit de împăratul cu bunăvoință, prietenie și onori, Uroș alcătui cu dânsul condițiile de pace, între cari cea dentîi și cea mai însemnată era ca bulgarii să cedeze romeilor cetatea Tzepaena, drept care Uroș dete și primi făgăduința că se vor mănținea reciproc vechile granițe între amândouă țările, și fiindcă amândouă părțile întăriră tratatul de pace cu jurământ solemn, împăcarea era în faptă făcută și potrivită cu dorința și trebuințele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dorința și trebuințele amândurora. Când Uroș, îndeplinindu-și opera păcii, își luă rămas bun de la tabăra împărătească, împăratul îl încărcă cu scumpe daruri de onoare, a căror valoare se suia la 20000 de hyperpyre (monete de aur de pe atunci ale romeilor). Totuși împăratul se-ngrijea, nu fără cuvânt, că tratatul de pace nu va avea parte să se realizeze pe deplin, căci rolul de căpetenie îl jucase aci Uroș, principele sârbesc, adecă domnitorul unui popor "care - după cum susțineau bizantinii - a fost
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a slăbi toate scrupulele ce le-ar fi avut contra propunerii lor. Împăratul se și-nvoi într-adevăr, predete pe fiica sa Irina pentru a se face căsătoria propusă și de atunci încoace fu pace si liniște între bulgaro-romîni și romei, mai cu seamă pentru că amândoi regenții litiganți solicitau în mod egal favoarea romeilor. Se-ntîmplă într-adevăr că Constantin Tichus, bătut într-o ciocnire de rivalul său, fu ținut locului împresurat în cetatea Stenimachos și căpătă de la împărătescul său socru ajutor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se și-nvoi într-adevăr, predete pe fiica sa Irina pentru a se face căsătoria propusă și de atunci încoace fu pace si liniște între bulgaro-romîni și romei, mai cu seamă pentru că amândoi regenții litiganți solicitau în mod egal favoarea romeilor. Se-ntîmplă într-adevăr că Constantin Tichus, bătut într-o ciocnire de rivalul său, fu ținut locului împresurat în cetatea Stenimachos și căpătă de la împărătescul său socru ajutor, de scăpă de învingere deplină și de prinsoare; curând însă norocul armelor și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sfârșit convocă un sinod spre a-l judeca pe patriarh și, fiindcă acesta nu voi să se prezinte înaintea sinodului ca acuzat, fu osândit pentru absența sa, dezbrăcat de demnitate și exilat la Priconesos. {EminescuOpXIV 129} Războiul lui Constantin cu romeii și unirea lui cu cumanii. Vestea despre orbirea și închiderea moștenitorului legitim al tronului, Ioan, umplu de durere și turbare inima mamii sale Irina, soția regelui româno- bulgar Constantin, și mânia ei fu atât de intensivă și de adâncă încît
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se folosi de ocazia priitoare când împăratul întreprinsese o campanie în Tessalia contra lui Mihail Angelos din Anatolia. Prin unchiul său, care trăia pe țărmul nordic al Pontului, el puse să zădărască pe Constantin, principele româno-bulgar, să irumpă în țara romeilor și-i făgădui acestuia o sumă mare de bani daca va lua parte activă la eliberarea persoanei sale. În aceeași vreme el fățărnici o înclinare și o simpatie adânc înrădăcinată pentru împăratul, îl rugă cu multă stăruință ca să-i dea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în aceste corăbii de război și după două zile ajunse cu bine în rezidența sa. Înșelat amar în așteptările sale și contrariat în silințele de-a prinde pe împăratul, Constantin hotărî să smulgă cel puțin pe sultanul Azatin din mînile romeilor. El se întoarse cu toată turbarea asupra orașului Aenos, în care se refugiase o parte a urmăritei suite împărătești împreună cu sultanul Azatin, și puse condiția de căpetenie că să i se estradeze acest prinț; căci la din contra amenința orașul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]