1,294 matches
-
creionului visând sângele literelor stafia cuvântului niciodată scris. Momentul zero Poate o geană de-a ta ca o antenă de insectă din cretacic și ciobul pietrificat al lacrimii mele se-nvolburează în clepsidra de beznă până când cu scrâșnet de osii ruginite se urnesc arătătoarele galaxiilor și o nouă moarte începe. Intimitate Mi-ești atât de aproape ca un cuțit într-o rană încât nu mai știu unde începi și unde mă sfârșesc: cine e rana cine cuțitul? Libertate Nu din ură
Poeme by Ruxandra Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4695_a_6020]
-
apoi ca și cum s-ar afla „într-o piuă mică”, în care cineva îl pisa transformîndu-l „într-o pulbere fără sens” (O fabrică de coșmaruri). Mai la zi, se percepe „greoi”, aidoma unui „combinat siderurgic/ din epoca socialismului triumfător,/ o magaoaie ruginită și abandonată” (Unu și cu unu fac unu). Așadar o teroare a unei materialități adverse, teribile prin aspectul ei scăpat din cadrele ordinii, care nu e neapărat o intenționalitate metafizică, ci o absență a unor „legități”, așa cum Răul ar fi
Aventura inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4971_a_6296]
-
bălării, pir și rochița rândunicii, dominate de tulpini înalte de ștevie cu semnițe în vârf. Nelipsita bancă pentru taifasurile duminicale. La fel și în cartierele mărginașe ale orașelor, care însă mai au în plus vecinătățile unor scheletice hale sau fiare ruginite, rămase de pe vremea industriilor ceaușiste. Spre centru, blocuri jerpelite și, în fine, piața cu clasicul centru civic, și el jerpelit, dar garnisit din abundență cu jardiniere și ghivece (în spațiile verzi, tot bălării).” Ce să spunem? Nimic altceva decât că
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4619_a_5944]
-
Helene își continuă drumul, urmată de Peter. Au trecut peste linia ferată. În nas îi izbi o putoare amețitoare. Mirosea a mortăciune, a urină și excremente. La o oarecare distanță, pe linia ferată, se afla un transport de vite. Vagoanele ruginite erau închise până sus. Helene mergea de a lungul șinelor, Peter în urma ei. În depărtare zări un polițist. Poate că locomotiva avea o defecțiune, animalele trebuiau să rabde mult la transporturile lungi. Un câine lătra, iar Helene zise doar: Să
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
artistul spune că totul este un joc, așadar de ce n-am accepta că este așa? Desigur că jocul duce în ironie, așa cum se întâmplă în lucrările mai mari, care pot să fie tălpile lui Iisus. Din ele se ițesc cuiele ruginite, încercuite de ceea ce ar trebui să fie picăturile de sânge ale Răstignitului. Numai că, așa cum sunt lucrările așezate pe simeze, te invită parcă să-ți agăți pălăria ca într-un cuier. Scriam mai înainte că lucrările sunt undeva pe granița
Trei artiști din Vest by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5786_a_7111]
-
a lui Mica, un depozit de fiare vechi, sticle, sîrme, lemne, roți desperecheate, var, gudron, pietriș, pari putrezi, gunoaie. Nu există niciun metru pătrat de iarbă pe care să te poți așeza fără riscul să te rănești într-o tablă ruginită sau să te contaminezi de cine știe ce substanță chimică. Toată grădina arată ca terenul din jurul unei fabrici clandestine de acid, acum dezafectată, cu mațele utilajelor aruncate la ruginit prin colțuri și cu otrăvurile puse în grămezi, la îndemînă, sub cerul liber
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
nu se poate! își zise el. Această față severă, slabă și palidă, îmbătrânită? Nu poate fi ea! Este doar amintirea ei.” Dar atunci, prințesa Maria rosti: „Natașa.” Și fața cu ochi atenți zâmbi cu greu, precum se deschide o ușă ruginită, și prin această ușă deschisă năvăli brusc spre Pierre o adiere din acea fericire de mult uitată, la care în clipa de față el nu se gândea, câtuși de puțin. Această adiere veni spre el, îl învălui și îl absorbi
Lev Tolstoi - Război și pace - o nouă traducere () [Corola-journal/Journalistic/5564_a_6889]
-
unite alcătuiesc linia narativă, povestea, filmul privește discontinuitățile ca părți ale unui întreg nerevelat. Filmul se alcătuiește din fărâme. Ele există și separat, fiecare cu micul său univers insignifiant, însă, reunite, toate aceste infinitezimale, o gumă de mestecat, o cutie ruginită, o mașină, o lesă, o fisură în asfalt etc., generează un story care camuflează astfel invizibilul traseu destinal. Construită de o manieră digresivă, părând că se îndepărtează de subiect cu fiecare nou punct adăugat listei de nimicuri, de fapt, narațiunea
The Best of Next by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5642_a_6967]
-
fost trucate prin metoda 'mâinii moarte', transformatoarele erau vechi de 10-30 de ani și au fost vândute ca noi, iar inculpații nu au dat dovadă de 'căință' pentru faptele comise. Ca o noutate, motivarea cuprinde și fotografii care surprind instalații ruginite, vândute către Electrica și care în acte apar ca fiind noi. '(...) pentru niciuna din cele 46 de acte materiale ce reprezintă tranzacții comerciale realizate între SISEE Electrica Moldova și firmele din grupul Fene, SC La Rocca SRL, SC Fene Grup
De ce a fost condamnat Relu Fenechiu. Vezi motivarea instanței by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34904_a_36229]
-
mai văzut un morman de gunoi așa înalt... - Și cu macaraua asta cât o clopotniță, parcă ar fi o biserică... întări Iadeș, lăsându-și traista de pe umăr, cu un oftat însoțit de un zgomot de oale sparte și de tingiri ruginite. Ce-o fi trebuind să cărăm toate ciobiturile astea? - Dar pe tine de ce trebuie să te cărăm după noi, măzăriche? întrebă Pârnaie, stând, mai departe, cu palma pavăză peste sprâncene și minunându-se. - Păi, ca să duc în spinare sacu’ ăsta
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
frântă, dar nu făcură decât să zgâlțâie puțin cabina. Chisăliță privi neajutorat către Pârnaie, dar nu primi decât încurajări, nefolositoare de altminteri. Iadeș se cocoță pe botul mașinii care, cu tablele clăpăuge una peste alta, lăsa să se vadă țevăria ruginită. Săltându-se cu înverșunare, zgâlțâielile fură ceva mai zdravene, dar, cu șasiul prins sub mormanul uriaș și lipsită de roți care s-o facă să alunece, nu se deplasă nici cu-n milimetru. În schimb, dinlăuntru se auziră niște zgomote
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
la radio postul Trinitas. Îi din acela cu credință și-mi place. Tare multe îs posturi cu Diavolul și alea nu-mi plac și nu le ascult deloc. La mine bumbu de la radio îi fixat de mult. Cred că o ruginit și nici nu-l mai poți mișca din loc. Da nu-i nici un bai. Mai prind o slujbă de la biserică și alte vorbe de credință, zise de oameni mari:protopopi și episcopi. Parcă discut cu radioul, că în curte n-
„La noi în Desiștea…“ by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3632_a_4957]
-
În schimb, birourile avocațiale înstărite distrug, bagă uși din termopane, trântesc ferestre la fel, schimonosesc curtea interioară (...) E greu. E foarte greu. E vremea să pierdem totul, ni se spune de către stucaturi, balustrade, coturi ale coridoarelor interioare cu fierul forjat ruginit, cu burlanele găurite...“ Distingem limpede un azi și un ieri în cartea lui Daniel Vighi, despre Timișoara. Sunt două realități oponente, două lumi mereu în contrast, mereu în luptă, ar fi să spunem, dar iubite amândouă, în fond, de scriitorul
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
desemnarea lui Cristian Diaconescu în cursa pentru alegerile prezidențiale 2014. CRISTIAN DIACONESCU, candidatul PMP pentru alegerile la prezidențiale 2014. "Românii scârbiți de politică. Vor apă rece de izvor. PMP a îmbuteliat pentru prezidențiale o apă lălâie, trecută inițial prin robinetele ruginite ale PSD și UNPR. Îl preferam pe Papahagi", a declarat Mihail Neamțu pentru . La scurt timp după ce a fost contactat de , a revenit cu o completare pe Facebook unde a scris: "Îl preferam de o mie de ori pe Teodor
EXCLUSIV.DIACONESCU, la președinție. "Românii sunt scârbiți" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29643_a_30968]
-
histrion și scamator al cuvintelor îl irită tocmai măștile ce ascund chipurile concetățenilor, onorabilitatea rigid-burgheză, frazele impermeabile, bune de învelit carnea realității. Și atunci el va deveni „un cuțit ascuțit” și se va înfige, iar și iar, „ca un fier ruginit/ în toți și în fiecare”: „Gîștele mari din oraș/ scurmă și scurmă întruna./ Cei care mulg nori de caș/ nu iau în barcă nici una.// Eu stau ca un prost/ într-o vană de fier/ lîngă parcare, în mușețel.// Un zeu
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
pe o mare de țațe.// Gîștele mari în făraș/ Oamenii-porc în canale!/ Să fiu singurul eu din oraș/ găsesc cu cale!// Dar stau ca un prost/ în cîmpul cu maci/ cu gurampletită în bale,/ și mă-nfig ca un fier ruginit/ în toți și în fiecare.” (XV. Cântec de nebun). Ca și în Manifest anarhist..., singura stea de pe cerul poetului „blestemat” este Mama, figura maternă, esențializată într-un principiu al binelui incoruptibil. Acesta e punctul fix, punctul de referință ce introduce
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
opt, cerul rămânea albastru și necruțător de neted ca o placă de oțel polizat. Ieși în grădină unde văzduhul, scrobit încă de soare, împrăștia mirosurile obosite ale zilei. Fără să se gândească, apucă șezlongul agățat pe perete într-un cui ruginit, îl deschise, se întinse în găoacea lui și închise ochii străduindu- se să numere în progresie geometrică - o altă veche obișnuință. Respirați adânc, îi recomandase doctorul, lăsați brațele să vă atârne ca niște șosete puse la uscat, uitați totul, până când
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
Emil Brumaru Transcriere pentru Cecina, personaj care mi-a interzis să-i mai folosesc ,,numele"! Iată cum a fost. Pe linia noastră, vagonul părea pustiu. M-am prins de bara ruginită și, ca-ntotdeauna, am făcut un salt grozav. Pe culoar un iepure c-o tașcă verde după gît m-a privit uluit. Am intrat în compartiment, era cald, se auzeau viespile ce-și agățaseră fagurii în plasele de bagaje rupte
Adio, Robinson Crusoe (6) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15711_a_17036]
-
era cît pe ce să devin balamucalgiu, tratat cu dușuri scoțiene, bătăi în cap, sistematice, cu-o măturică de cimbrișor înmuiată în țuică de mure, bălăcit total (eventual numai picioarele... membrele, vai, inferioare) într-un hîrdău cu doagele îmbătrînite-n cercurile ruginite de plictiseală. Mă dilatasem brusc în casa (îmi plăcea să am una cu patru camere, fix patru, cîte încăperi are și inima, bucata aia ciudată de carne, pompînd viața: sistolă, diastolă etc.), în proprietatea privată a... sufletului meu închis. Și
Proza din poem (I) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16190_a_17515]
-
de lemn. În buzunare Cu fîștigoi și ace de undiță. În burtă și în oase Cu gem de mure, rahat și alte produse zaharoase Mîncate pe ascuns, din Casa Mare. Înglbenite, pe peretele de var din tindă, Fixate-n ochii ruginiți ca două pioneze, Instantanee de demult, pe care paparazzi N-au reușit nicicînd să le surprindă. Iar din tavan, prinse-n hîrtia de muște: Emoții și senzații Pe care nimeni nu va mai putea să le cloneze. Prolog Spui să
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
Dumitru Mureșan Medicamente Casa-triunghi din Cepheu. Piramidă, parașută... Șarpele din ceruri nu îl mănâncă muștele pe care le-a-nghițit Turnul Eiffel în ceruri își pierde scheletul de fier ruginit Serpens, Scorpius, Corona Borealis și Bootes sunt constelațiile acestei veri învrăjbite Din Scorpion se vede doar partea de sus...Antares... Arcturus, anticul bour, astăzi insectă de sticlă Să n-ai în minte decât lumina rece a stelelor. Atotiertătoare. Formele norilor
Poezii by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/16467_a_17792]
-
Emil Brumaru Coapse habotnice ți-a dăruit, Iubito, blîndul nostru Dumnezeu. C-un șold din iad zmulgi raiul ruginit. O, între sfîrcuri prinzi un curcubeu Ce dănțuie cînd sînii ți-i agiți Și peste care îngerii trec doritori Să se prelingă spre buricu-n nori Ca să-i hrănești și să-i adăpi, lihniți. Genunchii crini înșurubează-n vînt. Morișc-a poftelor
Sonetul regăsit sub pat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16433_a_17758]
-
dioptriile? Nu pricep. Mîlul e fin, uniform... abject... degeaba frec c-o batistă, cu spirt... cu cerceaful, cu acid sulfuric... Să-i sparg, îmi gîlgîie ideea... căci posed și idei!... să-i pisez cu satisfacție într-o piuliță de fier ruginit... și gata!! Voi cumpăra o pereche nouă, feerică... Voi străbate pereții cu Privirea! Voi reintra în Dolhasca!!!
Clapele literelor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16734_a_18059]
-
masa De scaunul mereu trase Că nu mai e loc Să umbli nici cu mîinile Încrucișate Nici cu mîinile La spate De oglinda zgîriată Care nu mă arată Zgîriat De tabloul în care culorile Se schimbă Spre margine De cuiul ruginit Pe care atîrnă o șapcă Uitată de cineva De spinarea măgarului Care duce tot calabalîcul Gemînd aprobator De scoarțele acestea Transpirate sub Care bolborosește ceva Într-o limbă Necunoscută Toate astea stau La picioarele mele Și urlă Ne-am săturat
Odă. În metru hip hop by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/2691_a_4016]
-
o ceață îneacă articulațiile frazei cu bere îndeasă vîrtos tropii în rucsac lasă cezurile pe tejghea în locul pourboirului apoi ies afară să-ntoarcă strada în plină amiază spre blocul lor cum o apă motorizată. Statuia lui Tudor în Amarul Tîrg Ruginit vînt (să fie o sabie?) la oblîncul eroului veșnic imobil din scuarul plutind cum o corabie. Ascult Ascult cum samsarii cotrobăie prin aceste ziduri somnambule otrăvite de prea mult stat pe jos să caute infoliile clipelor pline de interdicții savante
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/3346_a_4671]