484 matches
-
constată că lățimea benzii de inscripționare este de circa 85µm, iar parametrul Rk poate fi aproximat la o valoare de circa 3,5µm. Și în acest caz, ca și pentru situația oarecum similară a paletelor din aliaj de aluminiu, valoarea rugozității stabilite pe baza morfologiei rezultate din analiza SEM este cu mult mai mare decât aceea rezultată din profilograma trasată pentru paletă. Fig. 5.19 conține imaginea SEM cu determinarea dimensională a caracteristicilor de inscripționate a paletei la o putere a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pentru paletă. Fig. 5.19 conține imaginea SEM cu determinarea dimensională a caracteristicilor de inscripționate a paletei la o putere a fasciculului de 800W. Creșterea puterii fasciculului conduce la obținerea unei inscripționări de adâncime precum și la o creștere considerabilă a rugozității zonei. Lățimea benzii de inscripționare crește la circa 90 95µm. Parametrii de rugozitate față de situația precedentă au tendința de a crește de peste 10 ori. La depășirea valorii de 800W și la suprapunerea traseelor de inscripționare, apar importante depuneri de oxizi
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de inscripționate a paletei la o putere a fasciculului de 800W. Creșterea puterii fasciculului conduce la obținerea unei inscripționări de adâncime precum și la o creștere considerabilă a rugozității zonei. Lățimea benzii de inscripționare crește la circa 90 95µm. Parametrii de rugozitate față de situația precedentă au tendința de a crește de peste 10 ori. La depășirea valorii de 800W și la suprapunerea traseelor de inscripționare, apar importante depuneri de oxizi, rezultați din topirea superficială a exteriorului paletei. Contururile de inscripționare nu se mai
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
rezultate prin formarea unor porțiuni foarte mici de material topit. Mărire X200 144 Fig. 5.28 prezintă imaginea SEM pentru liniile de inscripționare cu lungimi de ordinul milimetrilor obținute cu fasciculul laser pentru paleta din Nimonic 86. Se observă caracteristica rugozității generale a suprafeței paletei din superaliaj comparativ cu zona ce prezintă rugozitate accentuată și care se evidențiază pe linia de inscripționare. În Fig. 5.29 se poate observa caracterul discontinuu și pulsatoriu al inscripționării rezultate prin formarea unor porțiuni foarte
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
144 Fig. 5.28 prezintă imaginea SEM pentru liniile de inscripționare cu lungimi de ordinul milimetrilor obținute cu fasciculul laser pentru paleta din Nimonic 86. Se observă caracteristica rugozității generale a suprafeței paletei din superaliaj comparativ cu zona ce prezintă rugozitate accentuată și care se evidențiază pe linia de inscripționare. În Fig. 5.29 se poate observa caracterul discontinuu și pulsatoriu al inscripționării rezultate prin formarea unor porțiuni foarte mici de material topit. Topiri locale și de formă circulară au solidificat
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
vizualizare a efectului pulsatoriu al fasciculului. Marcajul prezintă o bună direcționalitate și copierea exactă a suprafeței aerofoliei. Fig. 5.30. Caracteristica de material topit în fascicul laser pulsatoriu. Mărire X 400 La inscripționarea în fascicul laser a paletelor, factorul de rugozitate Rk ce se regăsește pe curbele Abbott-Firestone deja prezentate anterior (conform Fig. 4.9), are o valoare Rk = 2µm pentru o valoare generală a Ra= 0,65µm. Prin comparație cu valorile obținute prin trasarea curbei AbbottFirestone, din imaginile de microscopie
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Imagine SEM ce redă modul de inscripționare prin suprapunere. În Fig. 5.35 se prezintă imaginea SEM ce redă inscripționarea cu fascicule suprapuse, dar având puteri diferite, respectiv 400 și 500W. Se poate observa suprapunerea imperfectă și caracterul diferit al rugozității scrierii. În continuare, Fig. 5.36 conține imaginea SEM ce redă inscripționarea cu fascicule suprapuse, dar având puteri diferite, respectiv 500 și 700W, și parametri diferiți de impuls. Aducerea fasciculului la valoarea optimă corectează inscripționarea și modifică substanțial caracteristicile rugozității
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
rugozității scrierii. În continuare, Fig. 5.36 conține imaginea SEM ce redă inscripționarea cu fascicule suprapuse, dar având puteri diferite, respectiv 500 și 700W, și parametri diferiți de impuls. Aducerea fasciculului la valoarea optimă corectează inscripționarea și modifică substanțial caracteristicile rugozității zonei. Fig. 5.35. Imagine SEM ce redă inscripționarea cu fascicule suprapuse, dar cu puteri diferite: 400 și 500W. Mărire X 800 147 Fig. 5.36. Imagine SEM ce redă inscripționarea cu fascicule suprapuse, cu puteri diferite (500 și 700W
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
inscripționarea cu fascicule suprapuse, dar având puteri și parametri diferiți de impuls, respectiv peste valoarea de 800W. Creșterea puterii fasciculului peste valoarea optimă introduce în inscripționare o creștere volumică ce nu mai poate fi corectată și care modifică substanțial caracteristicile rugozității zonei. Fig. 5.38 surprinde modul de suprapunere a volumelor de aliaj topit în fasciculul laser, cu solidificarea rapidă a picăturilor formate și în curs de desprindere. Continuând majorarea magnificării, în Fig. 5.39 se prezintă un detaliu ce surprinde
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a tensiunilor termice formate la solidificarea aliajului. Prin urmare, nu apar defecte de material ca urmare a realizării marcajului prin fascicul laser. 151 Rezultatele experimentale obținute pe paleta fabricată din aliaj de titan În Fig. 5.46 se observă caracteristica rugozității generale a suprafeței probei din aliaj de titan, comparativ cu rugozitatea relativă ce se regăsește pe linia de inscripționare. În Fig. 5.47 se observă caracteristica rugozității generale a suprafeței probei comparativ cu textura zonei inscripționate, ce prezintă o rugozitate
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
defecte de material ca urmare a realizării marcajului prin fascicul laser. 151 Rezultatele experimentale obținute pe paleta fabricată din aliaj de titan În Fig. 5.46 se observă caracteristica rugozității generale a suprafeței probei din aliaj de titan, comparativ cu rugozitatea relativă ce se regăsește pe linia de inscripționare. În Fig. 5.47 se observă caracteristica rugozității generale a suprafeței probei comparativ cu textura zonei inscripționate, ce prezintă o rugozitate mai accentuată și care se evidențiază la un unghi de 450
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
paleta fabricată din aliaj de titan În Fig. 5.46 se observă caracteristica rugozității generale a suprafeței probei din aliaj de titan, comparativ cu rugozitatea relativă ce se regăsește pe linia de inscripționare. În Fig. 5.47 se observă caracteristica rugozității generale a suprafeței probei comparativ cu textura zonei inscripționate, ce prezintă o rugozitate mai accentuată și care se evidențiază la un unghi de 450 față de direcția generală de prelucrare mecanică a suprafeței probei. Fig. 5.49. Vizualizarea unui detaliu aferent
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
rugozității generale a suprafeței probei din aliaj de titan, comparativ cu rugozitatea relativă ce se regăsește pe linia de inscripționare. În Fig. 5.47 se observă caracteristica rugozității generale a suprafeței probei comparativ cu textura zonei inscripționate, ce prezintă o rugozitate mai accentuată și care se evidențiază la un unghi de 450 față de direcția generală de prelucrare mecanică a suprafeței probei. Fig. 5.49. Vizualizarea unui detaliu aferent caracteristicii pulsatorii a fasciculului. Mărire X 5000 În Fig. 5.48 se poate
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
rezultat ca urmare a topirii materialului. Mărire X 2.000 Se observă întreaga zonă de degajarea a materialului metalic topit în adâncime ca urmare a interacțiunii cu fasciculul femtolaser. Pe suprafața de inscripționare a paletei nu apar modificări importante de rugozitate. Rezultă o mică zonă de circa 5-8 microni pe care se află depuneri, ele fiind localizate de o parte și de alta a ”șanțului” de inscripționare. Nu se regăsesc fisuri sau alte tipuri de defecte induse. Rezultatele experimentale obținute pe
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Fig. 5.78. Imagine a uneia dintre secțiunile din zona de marcaj a paletei. Mărire X 500 161 Imagistica SEM a secțiunii transversale a marcajelor femtolaser a evidențiat că pe suprafața de inscripționare a paletei nu apar modificări importante de rugozitate. Rezultă o mică zona de circa 2-5 microni pe care se află depuneri, acestea fiind localizate de o parte și de alta a ”șanțului” de inscripționare. Se observă întreaga zonă de degajarea a materialului metalic topit în adâncime, ca urmare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
s-au desprins din stratul de aliaj amorfizat superficial. Fig. 5.93. Imagine SEM ce redă zona inscripționată și superficial acoperită cu fragmente de oxizi. Mărire X 8.000 Pe suprafața de inscripționare a paletei nu apar modificări importante de rugozitate, situație vizibilă din secțiunea profilului și a zonei de fund a marcajului; totodată, nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Fig. 5.94. Imagine SEM a zonei de inscripționare a paletei prin utilizarea fasciculului femtolaser. Mărire X 500
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
zona de inscripționare, cu vizionarea profilului de secționare, precum și a depunerilor de oxizi rezultate. Mărire X 500 Fig. 5.108. Imagine a uneia dintre secțiunile din zona de marcaj a probei. Pe suprafața de inscripționare nu apar modificări importante de rugozitate. Mărire X 1.000 Fig. 5.109. Detaliu din secționarea profilului și a zonei de fund a marcajului. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Mărire X 2.000 170 Pe suprafața de inscripționare nu apar modificări importante
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
X 1.000 Fig. 5.109. Detaliu din secționarea profilului și a zonei de fund a marcajului. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Mărire X 2.000 170 Pe suprafața de inscripționare nu apar modificări importante de rugozitate. Rezultă o mică zonă de circa 2-5 microni, pe care se află depuneri, ce se regăsesc de-o parte și de alta a ”șanțului” de inscripționare. În Figura 5.110, se observă întreaga zonă de degajare a materialului metalic topit
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
De asemenea, deformațiile omogene pot fi măsurate și cu ajutorul mărcilor tensometrice, dar nu putem considera acest fapt ca fiind o bună alternativă la utilizarea difracției de raze X. O caracterizare completă și o înțelegere a materialelor necesită cunoașterea precisă a rugozității și compoziției interfețelor, precum și poziția planelor atomice. Acest fapt este dificil, deoarece implică analize atente ale configurației maximelor și un set complet de intensități integrate. Este importantă și structura stratului de suprafață iar aceasta se poate realiza prin GIXD. Tehnici
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
sau fazelor, precum și pentru măsurătorile de dimensiuni ale cristalitelor, se utilizează datele comparative aflate în tabelele de caracterizare ale compușilor. O caracterizare completă și o înțelegere a fenomenelor de apariție a tensiunilor interne din eșantioanele studiate necesită cunoașterea precisă a rugozității, a compoziției interfețelor, dar și poziția planelor atomice. Acest fapt este laborios și implică analize atente ale configurației maximelor picurilor de difracție și un set complet de intensități integrate. Fig. 6.11. Prezentarea datelor și resurselor bibliografice pe baza cărora
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
fețe (una superioară și cealaltă inferioară) și două margini (anterioară și posterioară). Se articulează medial cu manubriul sternal, iar lateral cu acromionul de pe omoplat, fiind parte a centurii scapulo-humerale. Atât pe suprafața ei superioară, cât și pe cea inferioară prezintă rugozități, puncte de origine sau inserție a unor mase musculare. Superior se inseră sternocleiodomastoidianul, deltoidul și trapezul, iar inferior subclavicularul și marele pectoral. Clavicula este importantă în chirurgia toracică, mai ales prin raporturile 1/2 ei mediale. Omoplatul Are câteva elemente
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Criteriile de comparație urmărite în cadrul acestor studii sunt: * costul - se referă la costul echipamentului, a instalării, costurile de exploatare și costurile de mentenanță; * acuratețea semnalelor măsurate, conform cerințelor standardelor în vigoare; * sensibilitatea - se referă la răspunsul senzorului la diverși factori: rugozitatea pavimentului, temperatură, suspensia vehiculului și viteza de deplasare; * siguranța - abilitatea sistemului de a funcționa la parametrii ceruți în condiții nefavorabile, sau în condițiile funcționării normale, dar depinzând în primul rând de performanțele senzorului însuși pe întreaga durată de viață a
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
43 familii botanice. Preferă culturile de morcov, pătrunjel, păstârnac, țelină. De asemenea, atacă sfecla, cartoful, mazărea, lucerna, trifoiul, salata, tomatele, varza, căpșunul etc. Nu sunt atacate cerealele și sparanghelul. Datorită atacului se produce o îngroșare anormală și ramificarea rădăcinilor principale, rugozitatea tegumentului. De asemenea, radicelele proliferează și pe ele apar gale ovale, cu dimensiuni de 0,5 - 0,7 mm în diametru, dispuse uniaxial. În interiorul unei gale se dezvoltă o singură femelă. Plantele atacate au aparatul foliar slab-dezvoltat, cu nuanță roșietică
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
scaun sau niște cursuri de yoga în spate), poziția de statuetă sau de ornament pentru fântâni; modul inimitabil de a trece peste obstacole, de a escalada pereții cei mai netezi, de a se folosi până și de lipsa totală de rugozitate. Talentul ei de contorsionistă, alpinistă, echilibristă, felul ei de a cădea mereu în picioare... Perfect încadrat în natură, totul forma un întreg, la fel ca în opera de artă (Diderot, Scrisoare către Sophie Volland : "Un tot e frumos atunci când e
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
zone cu peri cenușiu-albicioși. Petele negre sunt situate în același plan cu pubescența de fond. Scutelul prezintă o punctuație extrem de deasă. Elitrele mate, rugoase, fin punctate, marginile lor laterale au carene accentuate. Unghiul bazal al elitrelor denticulat. Suprafața elitrelor cu rugozități accentuate și cu o pubescență scurtă, tuberculii humerali sunt acoperiți cu peri lungi, galben-aurii. Marginile laterale ale elitrelor prezintă o bordură accentuată. Specie răspândită în întreaga regiune Palearctică. l=9-12 mm. ♂ Unghiul sutural al elitrelor trunchiat. ♀ Elitrele cu unghiul sutural
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]