472 matches
-
evocări dau Horia Roman Patapievici, Adriana Babeți, Smaranda Vultur, Simion Mioc, Corina Ciocârlie, Dorian Branea, Paul Eugen Banciu, Marcel Tolcea, Daniel Vighi, Mircea Pora ș.a. Prezențe constante rămân Cornel Ungureanu, Vasile Popovici, Viorel Marineasa, Mircea Mihăieș, G. I. Tohăneanu, Alexandru Ruja. Interesul pentru documente inedite nu dispare, în virtutea aceleiași tendințe recuperatorii (câteva scrisori ale lui Radu Petrescu, un epistolar I. D. Sârbu - Deliu Petroiu, o scrisoare a lui Florin Mugur către Vasile Popovici). Sunt găzduite, de asemenea, interviuri cu Nicolae Manolescu, Dorin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
Alexandru Pantea, Ion Măduță, Gheorghe Banciu, Ion Crișan, Septimiu Râmboiu, Oprea, Budar, Păzitoru, Ion Pușcaș, Gheorghe Brânda... De la Sibiu: Dumitru Daina, Ilie Popa, Ion Fulea (care se va preoți după eliberare), Octavian Balaban, Mircea Mârza... De la Arad: Fredolin Nădăban, Gheorghe Ruja... De la Deva: Ion Rațiu, Ciprian Stoica... De la Blaj: Alexandru Munteanu, Sandru, Dipșe... De la Iași: Titi Stoica... De la Suceava: Traian și Vasile Coriciuc, Marcel Cazacu... De la Tulcea: Constantin Iorgulescu, Vanghele, Stamu, Gândea... De la Brașov: Neagu, Luca Călvărăsan, Roșca... De la Focșani: Bandrabur
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
1969 (în colaborare cu Maria-Alice Botez); Jan Potocki, Manuscrisul de la Saragosa, pref. trad., București, 1971. Repere bibliografice: B. Elvin, „Boieri și țărani”, GL, 1955, 28; Z. Ornea, „Cezar Dragoman”, GL, 1958, 5; Mircea Braga, „Cezar Dragoman”, ST, 1958, 3; Al. Ruja, „Uciderea pruncilor”, O, 1966, 7; Magdalena Popescu, „Cercul”, RL, 1968, 11; Georgeta Horodincă, Cercul infinit, RL, 1969, 11, 12; Mircea Iorgulescu, „Noaptea speranțelor”, LCF, 1974, 3; Ștefan Borbély, „Impostorul”, VTRA, 1978, 5; Elena Tacciu, Puterea dialogului, RL, 1979, 41; Marius
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
batem joc de copii făcîndu-i apți de sexualitate înaintea sexualizării, oricum, tu ești prima, îți jur! următoarele minute condamnate să fie consumate în cremă, na! că am scăpat pe pantalon, îndepărtăm grabnic, sala turbinelor peste Bistrița, apa dedesubt, ne și rujăm, mai avem resurse, destul! vine Bacăul, dar mai înainte șterge cu mîneca scurtei de piele pătratul telefonului mobil, mai e ceva: rimelul, și ne trecem pe după urechi părul, îți dai seama, ești sincer maimuțărindu-mi maimuțăreala, rămîneai gol pe locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Ungaria. Nefiind coregraf și nici muzicolog, el tratează jocul din perspectiva obiceiurilor, și de aceea culege și publică strigăturile de joc din satul său natal în volumul Floricele. Strigături din Micherechi (1975), realizat în colaborare cu György Martin și Ioan Ruja. În A magyarországi románok folklórjáról (1986) prezintă cititorilor maghiari unele aspecte ale folclorului românilor din Ungaria, precum și repertoriul bibliografic al acestui folclor. Culegeri: Proverbe și zicători din Micherechi-Méhkeréki szólások és közmondások, Gyula, 1974; Floricele. Strigături din Micherechi, Gyula, 1975 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
prezintă cititorilor maghiari unele aspecte ale folclorului românilor din Ungaria, precum și repertoriul bibliografic al acestui folclor. Culegeri: Proverbe și zicători din Micherechi-Méhkeréki szólások és közmondások, Gyula, 1974; Floricele. Strigături din Micherechi, Gyula, 1975 (în colaborare cu György Martin și Ioan Ruja); Poveștile lui Mihai Purdi, Budapesta, 1977; Florian. Poveștile lui Teodor Șimonca - Simonca Tivadar meséi, Békéscsaba, 1981; Világ Szépe és Világ Gyönyörüje [Frumoasa Lumii și Mândra Lumii], Budapesta, 1982; Împăratu roșu și împăratu alb. Poveștile lui Teodor Șimonca, Budapesta, 1982; A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
unul, ceilalți merg înainte. N-ai încotro, nu? Hartley ședea cu mâinile încrucișate în poală. Nu se uita la mine în timp ce-mi vorbea. Se foia pe scaun, stingherită, și-și netezea părul des și îngrijit coafat. Nu-și rujase buzele, iar fața arsă de soare nu purta nici o urmă de fard. Își descheiase nasturele de la gulerul bluzei în dungi, și i se vedea gâtul bronzat. Arăta mai zveltă, mai curată, mai bine îngrijită decât o văzusem vreodată de la reîntâlnirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mizantropie, este o compoziție remarcabilă. O altă nuvelă, cu solid suport dramatic, e Nucul lui Odobac; frapează aici personaje dârze, de o energie aproape neverosimilă la delicatul G. Ilarie Chendi vorbea de „trăsături de bronz”, văzând în vânjoasa și înfocata Ruja „un soi de amazoană de la țară”. În optica bătrânului Toader Odobac, centenar, un nuc enorm de pe pământul său simbolizează ordinea moștenită. Natură posesivă, Ruja lui Cazacu, măritată cu Mitru Odobac, nepotul bătrânului, exprimă vederile ultimei generații, refractară rânduielilor date. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
neverosimilă la delicatul G. Ilarie Chendi vorbea de „trăsături de bronz”, văzând în vânjoasa și înfocata Ruja „un soi de amazoană de la țară”. În optica bătrânului Toader Odobac, centenar, un nuc enorm de pe pământul său simbolizează ordinea moștenită. Natură posesivă, Ruja lui Cazacu, măritată cu Mitru Odobac, nepotul bătrânului, exprimă vederile ultimei generații, refractară rânduielilor date. În conflict ireconciliabil, părțile nu acceptă nici un compromis; întocmai ca țăranii normanzi ai lui Maupassant, eroii lui G. rămân neclintiți pe pozițiile lor. Înalt, taciturn
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
refractară rânduielilor date. În conflict ireconciliabil, părțile nu acceptă nici un compromis; întocmai ca țăranii normanzi ai lui Maupassant, eroii lui G. rămân neclintiți pe pozițiile lor. Înalt, taciturn, „uscat ca un schivnic”, bătrânul Odobac scapără priviri de stăpân necontrazis. La Ruja, fiica unui hoț de cai, feminității i se substituie o voință crâncenă. Neînduplecată, ea vrea să taie nucul, iar pe terenul liberat să planteze vie. Fixată în această decizie, își asociază sprijinul tinerilor din jur, încredințați că nucul provoacă molime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Horia Carp, Din vremuri de urgie, Editura „Scriitori evrei”, București, 1924. 434. Hannah Arendt, Originile totalitarismului [prima ediție, The Origins of Totalitarism, 1948], Editura Humanitas, București, 1994. 435. Gala Galaction, Roxana. Papucii lui Mahmud. Doctorul Taifun, ediție Îngrijită de Al. Ruja, Editura Facla, Timișoara, 1986. 436. Pincu Pascal, „Catagrafia evreilor din Piatra Neamț din anul 1859”, În Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae, vol. IV, pp. 67-93, Ed. Hasefer, București, 1999. 437. Mihail Sadoveanu, Baltagul, Ed. Gramar, București, 1996. 438. Andrei Țăranu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lungi și le aprinde la icoana Maicii Domnului; plătește sărindare* și liturghii; încunjură biserica și îngenunche sub daruri, ține posturile, cu deosebire postul Vinerii Mari și lunile. Pentru a purcede grea, femeia stearpă bea zamă de trandafir alb, liliac alb, rujă* etc. Se pun nouă fire de usturoi în jumătate litru rachiu în care le lasă nouă zile pe horn, iar după a noua zi începe a bea. n Sau bea boașele unui iepure și matca* unei iepuroaice, pisate mărunt și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roc - surtuc rofii - rohii, vărsat rohmani - vezi blajini roi - grup compact de albine în cău tare de stup rost - spațiul prin care trece suveica roșeață - inflamație rotiță - bucată rudă rea - boală datorită căreia mor urmașii rug - tulpină de plantă tîrîtoare rujă - măceș rumegă tură - rumeguș S sacaluș - tun mic sahan - castron metalic săcări - cereale săcărica - chimen săceală - țesală sărindar - rugăciune făcută de preot patruzeci de zile la rînd scaicior - sticlete scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
morții, compuse după pierderea soției și a fiicei sale, îmbină accente elegiace preromantice cu meditația retorică religioasă. Alte meditații și alegorii, scrise într-o limbă firească, dar fără relief, sunt închinate frumuseților naturii și iubirii de oameni. O „novelă bănățeană”, Ruja, publicată în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1845), este prima scriere în proză cu subiect țărănesc din literatura Ardealului. Doi tineri, Ruja și Pătru, care nu se pot căsători din cauza sărăciei, îl ucid pe bogatul Trăilă, preferat de părinții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
o limbă firească, dar fără relief, sunt închinate frumuseților naturii și iubirii de oameni. O „novelă bănățeană”, Ruja, publicată în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1845), este prima scriere în proză cu subiect țărănesc din literatura Ardealului. Doi tineri, Ruja și Pătru, care nu se pot căsători din cauza sărăciei, îl ucid pe bogatul Trăilă, preferat de părinții Rujei. Prin natura conflictului, prin culoare locală și observație socială, nuvela anunță scrierile lui Ioan Slavici și Liviu Rebreanu. Traduceri: Bernardin de Saint-Pierre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
2001. Repere bibliografice: Ionel Bota, Prima monografie despre proza lui Augustin Buzura, „Timpul” (Reșița), 1994, 39; Adrian Dinu Rachieru, Cruciada pentru adevăr, „Orient latin”, 1994, 3; Horea Poenar, „Augustin Buzura. De la romanul existențialist la sociografia romanescă”, ST, 1994, 9; Alexandru Ruja, „Fragmentarium”, „Renașterea bănățeană”, 1995, 126; Gheorghe Jurma, Un spirit creator, „Timpul”, 1995, 133; Ionel Bota, Metafora spiritului creator, „Timpul”, 1995, 208. G.G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
Poemul ca o ameobă, CNT, 1990, 2; Cristian Moraru, Totul, CRC, 1990, 5; Adriana Babeți, Onirograful, O, 1990, 6; Valeriu Cristea, Visul și realitatea, RL, 1990, 7; Ion Negoițescu, Mircea Cărtărescu, „Poeme de amor” și totul, VR, 1990, 4; Al. Ruja, Mircea Cărtărescu - imaginar și viziune, JL, 1990, 25; Lucian Alexiu, Viziunea ironică, O, 1990, 26; Monica Lovinescu, Vis-memorie-privire, VR, 1990, 10; Gheorghe Grigurcu, Levantul în societate, VR, 1990, 10; Nicolae Manolescu, Comedia literaturii, RL, 1990, 47, 48; Coșovei, Pornind, 122-134
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
Constantin, Ioan Salejan, Traian Merca, Ioan Brad); Sibiu (Ion Fulea, Octavian Balaban, Traian Mitrofan, Doru Tetiu, Ilie Popa, Mihai Gheorghe, Mircea Mârza, Gheorghe Pârvu, Ioan Garaoiu, Vasile Șandru, Ilie Dumitrescu, Nicolae Baia, Constantin Teodorescu, Mircea Mureșan, Dumitru Daina); Arad (Gheorghe Ruja, Teodor Oprea, Petru Aldea, Ioan Ursu, Fredolin Nădăban, Luca, Sever Ursu); oltenii (Teodosiu, Gheorghe Matală, Gicu Cismaru, Eugen Șerbănescu, Aslan, Aurelian Guță, Constantin Popa); Brașov (Luca Călvărășan, Victor Roșca, Petre Paraschiv); Beiuș (Alexandru Andrițoiu, Ioan Măduța, Ioan Crișan, Ioan Popiu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Roman Ovidiu 55, 60 Roman Walter 230 Romanescu Grigore 72-73, 86-87, 95, 121, 151, 176-177, 183, 189-190 Roșca Gheorghe 25, 49-51, 79, 88, 108, 133, 146, 159-160, 165, 168, 173, 183, 189, 193, 217 Roșca Victor 29 Roșeanu Ștefan 79 Ruja Gheorghe 29 Rusu Marius 89 Rusvid Matei 55, 60, 68, 125, 223 S Sahan Eugen 55, 60, 106 Salejan Ioan 29 Samargescu Constantin 55, 60 Sava Ilie 55, 60 Sava Iustin 29, 32 Sava Vasile 196 Săbăciag Ioan Petru 16
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
32-36; Constantin, Complicitatea, 138-143; Florin Mihăilescu, Ideograme de poet, ST, 1994, 4-5; Victoria Dimitriu, Cezar Baltag, „Chemarea numelui”, JL, 1995, 21-24; Alex. Ștefănescu, Zăngănit de idei, RL, 1995, 34; Dan Cristea, Melancoliile tăcerii și ale cuvântului, LCF, 1996, 8; Alexandru Ruja, Jurnal de cărți, O, 1997, 1, 5; Cornel Ungureanu, Ochii tăcerii, O, 1997, 6; Pop, Pagini, 84-88; Dicț. analitic, I, 294-296, III, 198-201; Cistelecan, Top ten, 24-26; Mircea A. Diaconu, Cezar Baltag, Brașov, 2000; Dicț. esențial, 53-55; Grigurcu, Poezie, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
Războiul estetic, postfață Crișu Dascălu, București, 1998; O ireală bucurie de a aștepta, Timișoara, 1999; Viața de fiecare zi a poetului, București, 1999; Begoniile de la mansardă, Timișoara, 2002; Ceva pentru care merită să pierzi o corabie, îngr. și introd. Alexandru Ruja, Timișoara, 2003; Fenomenul Nichita Stănescu, Timișoara, 2003. Ediții, antologii: Uneori zborul, pref. edit., Timișoara, 1973; George Surul, Noaptea semințelor, pref. edit., Timișoara, 1989; Nichita Stănescu, Fel de scriere. Poeme inedite, ed. 2, postfața edit., Timișoara, 1998, Belgradul în cinci prieteni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
Guga. Polifonia unei voci, Târgu Mureș, 1998; Pamfletul ca discurs literar, București, 1999; Laurențiu Fulga, Cluj-Napoca, 2001; Lecturi neconvenționale, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Glodeanu, „Pamfletul ca discurs literar”, JL, 2000, 1-2; Dan Mănucă, Dificultățile pamfletului, CL, 2000, 3; Al. Ruja, Teoria pamfletului, O, 2000, 5; Petraș, Panorama, 429-431; Săluc Horvath, „Lecturi neconvenționale”, „Nord literar”, 2003, 4. L.Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
Vinea, RL, 1972, 24; Ciobanu, Critica, 236-240; Z. Ornea, I. Vinea-Prozatorul, RL, 1995, 16; Popa, Ist. lit., II, 1123; Teodor Vârgolici, Publicistica lui Ion Vinea în ediție critică, ALA, 2002, 603 ; Cornelia Ștefănescu, Literatură și eveniment, RL, 2002, 38; Alexandru Ruja, Publicistica în avangardă, O, 2002, 5. D.C.-E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290686_a_292015]
-
inclus și Traian Nădăban. De literatură română se ocupă Corneliu Nistor, Lucia Jucu-Atanasiu, Virgil Vintilescu, Stela Mirel, Simion Mioc, Al. Belu, Ileana Oancea, Ramona Boca-Bordei, I. Cheie-Pantea (Ovid Densusianu și poezia modernă, 1985), Ioan Vultur, Radu Ciobotea, Liana Ștefan, Alexandru Ruja, Pompiliu Crăciunescu, Livius Ciocârlie (Eminescu și complexul romantismului, 1989), Rodica Bărbat, Felicia Vlad, Janina Flueraș, Ion Iliescu. Studii și articole de teorie literară semnează Ioan Vultur (Scenă lecturii, 1982), Corneliu Nistor, Dumitru Vlăduț, Doina Comloșan, Constantin Chevereșan, Rodica Bărbat, Elenă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289995_a_291324]
-
VIAȚA LITERAR-ARTISTICĂ, revistă apărută la Arad, lunar, între ianuarie și august 1989, ca supliment al ziarului „Flacăra roșie”, realizat de Cenaclul din Arad al Uniunii Scriitorilor. Redactor responsabil: Florin Bănescu; colectivul de redacție: Vasile Dan, Cornel Marandiuc, Ovidiu Pecican, Alexandru Ruja, Gheorghe Schwartz, Emil Șimăndan, Dumitru Toma, Horia Ungureanu, Lucian Cociuba (prezentare grafică). Articolul-program, nesemnat, se intitulează Început de drum și continuitate. Sunt reproduse versuri de Mihai Beniuc, Aron Cotruș, Tudor Arghezi, Vasile Nicolescu. Poezie semnează Ilie Măduța, Lucian Emandi, Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290524_a_291853]