812 matches
-
al cărui nume îl poartă astăzi Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Timișoara. OCTAVIAN Nica Campanie de vaccinare l Pentru prevenirea rujeolei Din datele raportate la Ministerul Sănătății s-a constatat că se înregistrează o creștere semnificativă a cazurilor de rujeolă (pojar), cele mai multe în județele Constanța, Argeș, Prahova, Ialomița, municipiul București. Doamna dr. Eugenia Dumitrescu, șef compartiment Epidemilogie în cadrul D.S.P. Timiș, ne-a informat că de la începutul acestui an, în județul nostru au fost depistate 493 de cazuri de rujeolă, cea
Agenda2005-49-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284455_a_285784]
-
de rujeolă (pojar), cele mai multe în județele Constanța, Argeș, Prahova, Ialomița, municipiul București. Doamna dr. Eugenia Dumitrescu, șef compartiment Epidemilogie în cadrul D.S.P. Timiș, ne-a informat că de la începutul acestui an, în județul nostru au fost depistate 493 de cazuri de rujeolă, cea mai mare incidență fiind în luna martie (136); din august, însă, nu s-a mai înregistrat nici un caz. Această afecțiune este îndeosebi o boală a copilăriei, care se extinde cu rapiditate și care poate produce complicații cu urmări grave
Agenda2005-49-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284455_a_285784]
-
dorim să funcționăm, indiferent de specialitate, pe principiul „medicinei bazate pe dovezi”, rolul interdisciplinarității este esențial. În ceea ce privește patologia infecțioasă, legătura acesteia cu practica stomatologică este una complexă, fiind vorba, pe de o parte, de recunoașterea unor boli infecțioase, cum sunt rujeola, mononucleoza infecțioasă, HIV, cu debut clinic în sfera sistemului stomatognat, iar pe de altă parte, boli cu legătură epidemiologică, în sensul posibilității transmiterii infecției prin manevre stomatologice: infecția cu virusul hepatitic B, C, HIV, gripa și alte boli cu posibilitate
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
unor produse ce conțineau ser uman (vaccin antivariolic, Bremen, 1833). Cazuri cu un tablou clinic și o evoluție asemănătoare au fost semnalate în prima parte a secolului XX, în armata engleză din Africa, în Coreea, în urma vaccinărilor antiamaril, a imunoprofilaxiei rujeolei, oreionului sau a transfuziilor de sânge. Acest nou tip de hepatită, a cărei diferențiere clară de hepatita infecțioasă nu a fost posibilă până în anii 1940-1950 (McCallum, Nicolau, Cajal, Krugman), a primit denumirea de hepatită de inoculare sau de seringă. Agentul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
virusul este limfotrop (atacă CD4, etc. ) ceea ce este o minciună. Virusul mumps care este principalul vinovat în această infecție nu este limfotrop, nu atacă sistemul imunitar. Responsabili de acest dezastru sunt unii agenți patogeni asociați infecției HIV=mumps (variola, rubeola, rujeola,etc.). Rata de mutații a virusului este foarte mare estimîndu-se că secvențele genomului de la diverse tulpini ale H.I.V. 1 au o rată de divergență de 1% pe an. Aceasta se explică prin rata mare de erori de la nivelul revers transcriptazei
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
epidemiologic sunt pozitivi la testul Elisa și la testul de imunofluorescentă. CLAES ORVELL, I* ROBERT RYDBECK, ARTHUR LOVE. Un alt aspect demn de relatat este faptul că la mai toți pacienții cărora li se face vaccinul combinat împotriva virusurilor: mumps, rujeolă, rubeolă după o perioadă de 24-36 de ore devin pozitivi la testele de determinare H.I.V.. Mișto nu !!!!!!!!!!!!!!!!!!! În continuare voi da asemănări între H.I.V. 1 și mumps din toate punctele de vedere: 1.Genomul H.I.V. are două ramuri de 9K
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Prin interzicerea alăptării noului născut se oprește contactul noului născut cu pielea mamei. Totodată se limitează posibilitatea îmbolnăvirii noului născut cu candida. Acești agenți patogeni se întîlnesc la aproximativ 70 % dintre pacienții infectați cu H.I.V.(mumps). Dr Adrian Streinu Cercel +Rujeolă (measles,rougeole) virus asociat infecției H.I.V. (mumps). Virusul pătrunde pe căile respiratorii, de unde se difuzează în tot organismul. VIRUSUL AFECTEAZÂ CAPACITATEA DE APÂRARE LA INFECȚII A ORGANISMULUI PRIN INHIBIȚIA LIMFOCITELOR T HELPER CD-4 , SCÂDEREA ELIBERÂRII DE IMUNOGLOBULINE ȘI DEPRIMAREA FAGOCITOZEI
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
infecțioase Mircea Chioltan. Directorul științific de la Pasteur Vaccins, în Le Monde din 23 mai 1987: „Problemele ridicate ar putea să conducă efectiv la punerea în discuție a problemei anumitor vaccinuri cum ar fi BCG , vaccinul antipoliomielitic oral sau vaccinul împotriva rujeolei”. VACCINAREA: EROARE MEDICALĂ A SECOLULUI PERICOLE ȘI CONSECINȚE domnul Doctor Louis de Brouwer +Variola, este tot virus asociat în infecția cu HIV(mumps). Doctor Louis de Brouwer spune în unele dintre lucrările sale că HIV este rezultatul combinării virusului HIV
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
SECUNDARE ALE ANTIBIOTICELOR ........................................... 45 3.3 REZISTENȚA LA ANTIBIOTICE ............................................................ 47 3.4 PRINCIPIILE ANTIBIOTERAPIEI ........................................................... 50 3.5 ERORI IN ANTIBIOTERAPIE ............................................................... 52 3.6 IMUNOTERAPIA ȘI IMUNOPROFILAXIA BOLILOR INFECȚIOASE ................... 52 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE ............................................................ 57 4.1 SCARLATINA ................................................................................. 57 4.2 RUJEOLA ..................................................................................... 61 4.3 RUBEOLA ..................................................................................... 64 4.4 VARICELA ȘI HERPESUL ZOSTER ......................................................... 68 5 INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE .................................... 77 5.1 STOMATITELE INFECȚIOASE ACUTE .................................................... 77 5.2 ANGINELE INFECȚIOASE ACUTE ......................................................... 82 5.3 MONONUCLEOZA INFECȚIOASA ........................................................ 88 5.4 DIFTERIA ..................................................................................... 94 5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
dezvoltarea unei infecții sistemice TB limfo granulomatoza veneriana Sistemică acută ciclică septicemică evoluție previzibilă: incubație, invazie, perioada de stare, declin, convalescenta; poate fi urmată de: imunitate durabilă, imunitate de scurta durata (posibile reinfecții) sau persistența agentului patogen în organism gripa rujeola rubeola varicela oreion evoluție neregulată, imprevizibilă, gravă, cu mortalitate ridicată elemente patogenic: poarta de intrare, focar septic primar, prezenta continuă sau intermitentă a germenilor patogeni in circulația sistemică, metastaze septice septicemii endocardite ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 11 Infecția subclinică
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
IgG, iar uneori și de identificarea anticorpilor de tip IgM. Rezistența la infecție este mediată de anticorpii de tip IgG. Rezistența la infecție este câștigată pe viață după infecții cu agenți monotipici din punct de vedere antigenic (de exemplu, virusurile rujeolei, rubeolei, varicelei, oreionului). În cazul infecțiilor cu agenți care au mai multe tipuri antigenice, imunitatea este legată de subtip (poliomielita). 1.6.2 Apărarea specifică celulară Apărarea specifică celulară este asigurată de limfocitele T (derivate din timus), prezente în sânge
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
prezintă mai frecvent riscul reacțiilor alergice severe. Excepție fac imunoterapia în difterie și botulism, unde se utilizează încă anticorpi obținuți din seruri hiperimune de cal. Imunoglobulinele polivalente cu administrare intramusculară, în concentrații de 16,5%, au indicații limitate în profilaxia rujeolei și a hepatitei A la nevaccinați, prezentând riscul transmiterii iatrogene a unor virusuri parenterale. Imunoglobulinele de uz intravenos (0,05 g/ml) au eficiență și siguranță în administrare superioare și sunt recomandate în deficitele imune diverse, hipogamaglobulinemia din leucemia limfatică
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
deficitele imune diverse, hipogamaglobulinemia din leucemia limfatică cronică, boli autoimune (miastenia gravis, sindromul Guillain-Barre, trombocitopenia idiopatică), infecțiile bacteriene severe, sindromul Kawasaki. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 54 Tabel 3.9 Clasificarea vaccinurilor Tip vaccin Indicații Avantaje Dezavantaje Viu, atenuat Rujeola, rubeola,oreion, poliomielita, febra galbenă R. imun puternic Necesită refrigerare Risc revenire la forma virulentă Inactivat, “omorât” Holera, gripa, Hepatita A, poliomielita, rabie, encefalita Japoneză Sigur, mai stabil Nu necesită refrigerare R. imun mai slab, necesită doze repetate Toxoid Difterie
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
în continuarea terapiei cu seruri sau imunoglobuline specifice (difterie, tetanos). Infecțiile cu rezervor strict uman au șansa de a fi eradicate în urma imunizării generalizate la nivel global, așa cum s-a dovedit în cazul variolei și se preconizează pentru poliomielită sau rujeolă. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 55 Imunizarea profilactică respectă un anumit calendar propriu, prevăzut pentru fiecare țară. Unele vaccinări obligatorii în anumite țări pot fi opționale în alte țări. În România, vaccinurile disponibile se clasifică în vaccinuri cu obligativitate
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + exantem + enantem Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Bolile eruptive MAJORE 60 4.1.8 Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
zi), timp de 10 zile. b. Tratamentul patogenic în formele hipertoxice: corticoterapie c. Tratamentul simptomatic: antitermice, antialgice, antihistaminice d.Tratamentul igieno dietetic: repaus, regim hidrolacto zaharat în perioada febrei, igiena orală și a tegumentelor. Bolile eruptive MAJORE 61 4.2 Rujeola 4.2.1 Definiție Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). 4.2.2 Epidemiologie Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările cu vaccinare
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
b. Tratamentul patogenic în formele hipertoxice: corticoterapie c. Tratamentul simptomatic: antitermice, antialgice, antihistaminice d.Tratamentul igieno dietetic: repaus, regim hidrolacto zaharat în perioada febrei, igiena orală și a tegumentelor. Bolile eruptive MAJORE 61 4.2 Rujeola 4.2.1 Definiție Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). 4.2.2 Epidemiologie Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările cu vaccinare antirujeolică generalizată, inclusiv în România
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
tegumentelor. Bolile eruptive MAJORE 61 4.2 Rujeola 4.2.1 Definiție Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). 4.2.2 Epidemiologie Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările cu vaccinare antirujeolică generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de rujeolă sunt explicate de acoperirea vaccinală < 95%, de eșecurile vaccinării (5% după prima doză) și de cazurile de import. Rujeola are incidență crescută iarna. Sursa
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). 4.2.2 Epidemiologie Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările cu vaccinare antirujeolică generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de rujeolă sunt explicate de acoperirea vaccinală < 95%, de eșecurile vaccinării (5% după prima doză) și de cazurile de import. Rujeola are incidență crescută iarna. Sursa infecției o reprezintă persoanele infectate, cu 1-2 zile înaintea debutului primelor simptome și până în ziua a
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
4.2.2 Epidemiologie Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările cu vaccinare antirujeolică generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de rujeolă sunt explicate de acoperirea vaccinală < 95%, de eșecurile vaccinării (5% după prima doză) și de cazurile de import. Rujeola are incidență crescută iarna. Sursa infecției o reprezintă persoanele infectate, cu 1-2 zile înaintea debutului primelor simptome și până în ziua a 5-a după debut. Persoanele neimunizate natural sau vaccinal sunt receptive la boală. Calea de transmitere este directă, aerogenă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
boală este durabilă. 4.2.3 Etiopatogenie Virusul rujeolic face parte din familia Paramixoviridae. Poarta de intrare este mucoasa nazală și conjunctivală. Virusul se multiplică la nivelul epiteliului respirator și apoi diseminează prin intermediul limfocitelor și monocitelor din sânge. Erupția în rujeolă este determinată prin mecanism imunalergic. 4.2.4 Tablou clinic Incubația medie este de 10 zile (8-10 zile). Debutul este progresiv, în decurs de 3 zile, cu febră, însoțită de semnele catarului oculo-nazo-bronșic: hiperemie conjunctivală, Bolile eruptive MAJORE 62 hiperlacrimație
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
febră bifazică), când se manifestă exantemul caracteristic. Exantemul este de tip maculo-congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. 4.2.5 Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + catar + exantem + exantem Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene Virusologice: evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
complicate. Tratamentul se bazează în mare parte pe măsuri suportive și simptomatice pentru febră, tuse, hiperlacrimație. Antibioticele sunt indicate în cazul complicațiilor bacteriene pulmonare și otice. Encefalita impune suport de terapie intensivă. Bolile eruptive MAJORE 64 4.2.8 Profilaxie Rujeola beneficiază de profilaxie activă cu vaccin cu virus viu atenuat, monovalent sau polivalent (RRO). Vaccinul este contraindicat la gravide, sugari mici, imunodepresii și persoane alergice la proteinele de ou și neomicină. Reacțiile postvaccinale apar după 5-7 zile la 10% dintre
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
frecvent la pacienți cu agranulocitoză, în cadrul hemopatiilor maligne sau după unele medicamente și toxice. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 78 Alte stomatite cu aspecte particulare pot fi întâlnite în cursul unor boli eruptive generale, cu contagiozitate crescută în perioada copilăriei: scarlatina, rujeola, rubeola, varicela. Tabelul 5.1 Etiologia stomatitelor infecțioase Familia Specia Forma clinică Virusuri Papovavirusuri Papilomavirus hipertrofică Herpes virusuri HHS1, VVZ, CMV, VEB, HH6, HH7, HH8 veziculoasă Enterovirusuri Coxsackie A veziculoasă Mixovirusuri V. rujeolei V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic eritematoasă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cu contagiozitate crescută în perioada copilăriei: scarlatina, rujeola, rubeola, varicela. Tabelul 5.1 Etiologia stomatitelor infecțioase Familia Specia Forma clinică Virusuri Papovavirusuri Papilomavirus hipertrofică Herpes virusuri HHS1, VVZ, CMV, VEB, HH6, HH7, HH8 veziculoasă Enterovirusuri Coxsackie A veziculoasă Mixovirusuri V. rujeolei V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic eritematoasă Retrovirusuri HIV polimorfă Bacterii Anaerobe Fusobacterii ulcerată Aerobe Streptococi eritematoasă sau ulcerată Gonococ ulcerată S. typhi ulcerată Micobacterii My. Tuberculosis My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]