450 matches
-
este edificatoare. Uneori principiul bunurilor „mișcătoare” (cele imobile, moșiile, casele etc. reveneau urmașilor de parte bărbătească, de regulă) era ignorat (din cauza strâmtorării, a dificultăților prin care trecea familia sau din alte pricini) și bijuteriile erau înlocuite cu proprietăți funciare, cu rumâni, sălașe de robi ș.a.m.d. Astfel - ca să folosesc un exemplu oferit de Șarolta Solcan -, în anul 1642, spătarul Preda Buzescu, neputând să-i dea surorii sale Caplea zestrea promisă de nuntă („un rând de haine de sarasir, drept 50
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de ughi, 3 inele, de 9 ughi, 2 perechi de cercei, de 6 ughi, 5 țigani, de 75 de ughi și leagănul cu telegarii de 120 de ughi, care fac peste 320 de ughi”), îi dăruia satul Florești cu toți rumânii. Cadoul întrecea în valoare lucrurile făgăduite. Ca urmare, cumnatul său îi dădea înapoi 100 de ughi. în zestrele date fetelor intrau ocini, sate, vii etc., de regulă cumpărate (Vlad Voievod Călugărul a cumpărat pentru sora sa Cristiana o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea jupânului Ianache banul, iar soția lui Maria băneasa a tras multă nevoie și pâră...”; într-un hrisov din 1641, prin care Matei Basarab îi întărea Stancăi, văduva spătarului Preda, ocinile și rumânii, Vodă arăta că a fost nevoie de intervenția Domniei - „[...] au venit în marele divan și s-au pârât, și judecându-i domnul împreună cu mitropolitul Theofil și cu toți dregătorii...” -, pentru că, „după moartea lui [a spătarului Preda, fiul lui Bădican - n.m.
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
i-a dăruit acestuia, după ce s-a recăsătorit cu „cinstitul dregător al domniei mele, jupân Bunea mare sluger”, un sălaș de țigani; Matei Basarab, istorisind cauza, i-l întărește pe 5 ianuarie 1650) erau multe și felurite. De la recuperarea unor rumâni fugiți (Alexandru Coconul o împuternicește pe Cheajna voiniceasa, „ce-au fost a jupân Cernicăi, ce-au fost mare dvornic”, „să fie volnică [...] să aib’ a-și strânge ai ei rumâni uri unde-i va găsi în țara domnii méle...”) până la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
5 ianuarie 1650) erau multe și felurite. De la recuperarea unor rumâni fugiți (Alexandru Coconul o împuternicește pe Cheajna voiniceasa, „ce-au fost a jupân Cernicăi, ce-au fost mare dvornic”, „să fie volnică [...] să aib’ a-și strânge ai ei rumâni uri unde-i va găsi în țara domnii méle...”) până la reintrarea în posesie a unei prăvălii (neizbutită, însă, căci Alexandru Ipsilanti, contând pe anaforaua veliților boieri, care găsiseră pretenția ei „fără cale”, refuză cererea unei anume Ilinca, respinge cererea petentei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cumpărau în devălmășie (mai ales pământ), utilizând resurse comune (plățile se făceau în bani, cel mai des, dar și în „natură”, animale, miere etc.) și având drept parteneri neamuri, pe alți proprietari - de la care achiziționau sălașe de țigani, sate cu rumâni, case, ocini, mori, lacuri, prăvălii -, instituții ale Ecclesiei, țărani liberi și profitând de contexte favorabile (Șarolta Solcan citează cazul lui „Vlad și al femeii sale Voica”, cărora Vodă le întărea o ocină cumpărată de la un oarecare Balotă, ucigaș care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1626), satul Mărăcineni, jumătate din Brănești și un sălaș de țigani (sălașul îl răscumpără, de fapt, fiindcă fusese vândut de fiicele lui Cernica); același Alexandru Coconul îi întărește (la 9 iunile 1626) Caterinei „vistiereasa”, văduvă „a răposatului Vasile vistiiariul”, un rumân (îl chema Radu și dăduse mită - 4 galbeni - pentru a cumpăra mărturia „Albului și lu Vlad” „cum n-au fost rumân”) „să fie volnică cu ceastă carte a domniei méle, de să ție pe Radul, să fie rumân...”; Maria Căzaca
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Cernica); același Alexandru Coconul îi întărește (la 9 iunile 1626) Caterinei „vistiereasa”, văduvă „a răposatului Vasile vistiiariul”, un rumân (îl chema Radu și dăduse mită - 4 galbeni - pentru a cumpăra mărturia „Albului și lu Vlad” „cum n-au fost rumân”) „să fie volnică cu ceastă carte a domniei méle, de să ție pe Radul, să fie rumân...”; Maria Căzaca, cneaghina postelnicului Mihail Trifan, împreună cu Rusca, sora lui Trifan, vând lui Ionașco Ghianghea (Ghenghea), mare vornic de țara-de-Jos, niște „case cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vistiiariul”, un rumân (îl chema Radu și dăduse mită - 4 galbeni - pentru a cumpăra mărturia „Albului și lu Vlad” „cum n-au fost rumân”) „să fie volnică cu ceastă carte a domniei méle, de să ție pe Radul, să fie rumân...”; Maria Căzaca, cneaghina postelnicului Mihail Trifan, împreună cu Rusca, sora lui Trifan, vând lui Ionașco Ghianghea (Ghenghea), mare vornic de țara-de-Jos, niște „case cu pivnițe de piatră și cu cuhne” pe Ulița Mare a Iașilor (tranzacție întărită de Miron Vodă Barnovschi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și printre ele se aflau destule care practicau abuzul și își îndemnau urmașii să continue conflictele; cum a făcut o anume Antemia, văduva logofătului Cârstiian, care a încălcat proprietatea Mânăstirii Humor și apoi a intentat proces călugărilor pentru acele pământuri) „rumânii” și „vecinii” de pe propriile moșii (sătenii din Jurjești, de pildă, reclamau că fuseseră cotropiți de vornicul Ureche - cu toate că actele de cumpărare erau de față - și o trăgeau la judecăți - prin 1622 - pe Mitrofana, văduva vornicului; și țăranii din Plenița pretindeau
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sărace, au mers în divanul cel mare, înaintea domnului Matei voievod și a tuturor boierilor divanului, și s-au lepădat în 3-4 rânduri de toate moșiile lui Mușat vistier...”), întrucât, moștenind ele două treimi din toate (moșii, case, vii, țigani, rumâni), ar fi trebuit să achite două părți din datorie; ca urmare le-au cedat lui Vasile Spătarul („dându-le lui Vasile spătar cu toate cărțile”), fiul lui Mușat, moștenitor doar al unei treimi. La fel a făcut și văduva vistierului
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu strângerea haraciului - postelnicul își face o apariție spectaculoasă („s-au întâmplat de au fost acolo” [la Adrianopole]) și suportă stoic frazele de nemulțumire ale vizirului, care ancheta întârzierea cu pricina: „Și-l pedepsea zicând că au făcut Ghica-vodă și rumânii rușine împăratului de n-au adus haraciul la vréme; și cum împăratul biruiaște de la răsărit pân’ la apus și nu iaste altă țară mai rea decât țara Rumânească, că nu apucă o nebunie să să potolească, alta rădică”. Postelnicul ascultă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
valuri” contagioase - ciuma, tuberculoza, pediculoza, râia, erizipelul, furunculoza, trahoma, lepra 554 - se numărau cu zecile de mii. De „pedeapsa” („Pe acéia vréme fiind multe răzmerițe de oști, s-au făcut foamete mare în țară, și, pentru că se mâniese Dumnezeu pe rumâni, de atâteau nebunii și morți, ce făcuse, au trimis și ciumă de murea foarte rău”- Cronica Bălenilor; „întâi robiia, a doua ciuma 3 ani, a treia foamete mare în 2 ani, a patra multe boale și nevoi gréle și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Pokramovici); V. Voiculescu, Monastârskie utehi, Moscova, 1971; Teofil Bușecan, Studentî, Moscova, 1971; Lucian Blaga, Nebănuitele trepte - Nehozennâe stupini, ed. bilingvă, pref. Valeriu Cristea, București, 1975; G. Bacovia, Scântei galbene - Joltâe iskrî, ed. bilingvă, pref. Mircea Tomuș, București, 1978; Poeziia sovremennoi Rumânii, Moscova, 1979 (în colaborare cu Kiril Kovaldgi). Repere bibliografice: M. Stivelman, M. Eminesku i sudba romantizma, „Voprosî literaturî”, 1969; Natalia Cantemir, Mihai Drăgan, Un studiu sovietic despre Eminescu, IL, 1969, 6; D. I. Apetri, Iuri Kojevnikov - perevodcik liriki Mihaila Eminesku, „Voprosî
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287720_a_289049]
-
Dacia (dovezi arheologice); o Stolnicul Constantin Cantacuzino în lucrarea „Istoria Țării Românești”, susținea că ei, românii, țin și cred că sunt urmași ai romanilor și se mândresc cu această descendență glorioasă; o Grigore Ureche în lucrarea „Letopisețul Țării Moldovei”, nota „rumânii, câți se află locuitori în Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc sîntu cu moldovenii și toți de la Rim se trag”; o Dimitrie Cantermir în lucrarea “Hronicul vechimei a romano moldovlahilor”, spunea că “Aceștia dară (...) vestiți
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
II, București, 1957, 337-339; Ion Heliade-Rădulescu, Opere, II, îngr. și introd. D. Popovici, București, 1943, 94-104, 124-131; Vasile Alecsandri, Proză, îngr. și introd. G. C. Nicolescu, București, 1967, 286-294; C. Aristia, [Scrisori], DML, I, 33-53; Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, IV, partea II, publ. Aron Pumnul, Viena, 1865, 17; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 139-142; Ramiro Ortiz, Per la storia della cultura italiana in Rumania, București, 1916, 276-278, 301-312, 324-343; Cezar Papacostea, Vechi traduceri din clasici. „Iliada” lui C. Aristia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
Medicul vă răspunde“. 2) Iată cele trei adrese de reprezentanțe diplomatice pe care ni le-ați cerut: AMBASADA ROMÂNIEI - strada București 66/1 - Chișinău - Cod 277012 - Republica Moldova; tel. 228 126, 213 037; 228 251; e-mail: ambrom@ ch. moldpac. md; POSOLSTVO RUMÂNII - Mosfilmovskaya Ulița, Dpm 64 - Moskva - Republica Rusă - telefoane 0143 0224, 143 0427, 143 0430, e-mail: ambasada@orc. ru; POSOLTSVO RUMÂNII - Ul. Mihaila Kotziubinskogo nr. 87 - Kiev 01030 - Ucraina - tel./fax 234 5261, 234 0040, e-mail: romania@ iptelecom. net. ua. 3
Agenda2006-25-06-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/285071_a_286400]
-
București 66/1 - Chișinău - Cod 277012 - Republica Moldova; tel. 228 126, 213 037; 228 251; e-mail: ambrom@ ch. moldpac. md; POSOLSTVO RUMÂNII - Mosfilmovskaya Ulița, Dpm 64 - Moskva - Republica Rusă - telefoane 0143 0224, 143 0427, 143 0430, e-mail: ambasada@orc. ru; POSOLTSVO RUMÂNII - Ul. Mihaila Kotziubinskogo nr. 87 - Kiev 01030 - Ucraina - tel./fax 234 5261, 234 0040, e-mail: romania@ iptelecom. net. ua. 3) Vă mulțumim pentru felicitări și urări. Manea A. , Timișoara. Într-adevăr, există reglementări în sensul încadrării sectorului respectiv în grupa
Agenda2006-25-06-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/285071_a_286400]
-
noastre vechi chiar îi numesc pe turci varvari"). Partea a doua a Falsului tratat de imagologie e dedicată observării străinilor în limitele spațiului românesc. Primele descălecate au avut drept consecință un serios aflux de populație: sași, unguri, ucraineni în Moldova, "rumâni, papistași, sași, de tot feliul de oameni" în Țară Românească, veniți pe urmele lui Negru Vodă. La rându-le, campaniile militare translează aici turci, polonezi, cazaci, unguri, etc. Deformata sau nu de subiectivism, de cele mai multe ori genuina, imaginea lor e
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
gîndul lui cel mai treaz nu-i trecea ce avea să însemne spectrul indigestei manufacturi orchestrate de propagandiștii comunismului. Pe lîngă "1907" al lui Piliuță - exemplu benign, la urma urmei, dar nu mai puțin paradigmatic, între atîtea altele - cu mujicul rumân odihnindu-și, pe pian, toporul cu care părăduise conacul boieresc, găselniță de "Ogoniok", pe lîngă lumea asta atît de feroce în manevra ei jdanovistă, "floristele" lui Tonitza fuseseră niște parfumați funigei zburătăcind prin zăvoaiele raiului. ( Într-un subsidiar obligatoriu, e
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
activității tipografice desfășurate de Macarie, Filip Moldoveanul și Dimitrie Liubavici - de la care a învățat meșteșugul tiparului). Tipărirea voluminoasei cărți (avea 246 de foi) a durat nouă luni. Deși a fost realizat ca „să fie popilor românești să înțeleagă să învețe rumânii cine-s creștini“, cartea nu a avut mare căutare în Țara Românească și Moldova, unde tradiția slavonă era mult mai puternică. MARȚI, 31 IANUARIE RAFAEL LAPESA În 2001 a murit profesorul și academicianul spaniol Rafael Lapesa. Născut în 1908, a
Agenda2006-04-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284680_a_286009]
-
solicitat: POSOLTSVO NA RUMANIA - Bd. Mihai Eminescu nr. 4 - Sofia - Republica Bulgaria, Secția consulară - Str. Shipchenski Prohod nr. 1 - Sofia (e-mail: ambsofro@vip. bg); AMBASADA ROMÂNIEI - Strada București nr. 66/1 - 277012 Chișinău - Republica Moldova (e-mail: ambrom@ch. moldpac. md); POSOLTSVO RUMÂNII - Mosifilmovskaya Ulița Dom 64 - Moskva - Federația Rusă (e-mail: ambasada@orc. ru); POSOLTSVO RUMUNII - Ul. Mihaila Kotziubinskogo nr. 8 - 01030 Kiev - Republica Ucraina (e-mail: romania@iptelecom. net. ua). Sohar Elena, Timișoara. Ne pare rău că până acum nu ați citit săptămânalul
Agenda2004-32-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282732_a_284061]
-
trebuință ca aperitive; închinară pentru prosperitatea viitoare a Puieștilor și se despărțiră plini de voioșie. Pe seară tot satul știa că răzbiseră apele minerale în fântâna popei și că peste oameni avea să vină belșugul ca peste cei de la Sărățeni... Rumânii se opreau la fântână, încercau să bea, dar apa le părea coclită, scuipau și plecau. - Le pute, proștii, nici nu bănuiesc ce berechet a dat peste dânșii, își spunea popa Grigore în barba-i rară, roșcată. Cum pe uliță era
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
cu holearca în ispol. Sampanskaia se bea și se bea prin solitóri. Că se numesc Ane (Vai, sireaca Ana lui Manole!...), limbriceni și alți ciomani, sfoiági se cheamă. Adică domn^ Pacepa.s...ț În timpurile cand vătaful își calcă juruința, rumânii se vlădiceau după tocmeala locului, orice s-ar spune. Țară castiga numai din turism cinci miliarde de dolari anual și încă opt-zece din export. Se văsneseau sălașe pentru amărăsteni, poduri peste Dunăre, hidrocentrale, irigații, orașele își schimbau față în bine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
-te minune!!! aci lipsesc o grămadă de slove! ăștia vor să ne lase săraci! Vai de mine ce grosime și mojîcie!!! ia te uită că ăștia și pe delicatul și plinul de dulceață l-au scos! nu zău ăștia sînt Rumâni groși bădărani de la țară, nu vor să aibă cît de puțină evghenie pă dînși! dar ce văz! (...) Ait! s-a stricat! s-aaa duuus acum și limba!". Muntenismele dintr-o categorie ulterior mai puțin notată în scris conferă textului o
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]