290 matches
-
123. 54 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 17. 55 Ibidem, p. 168. 56 Ibidem, p. 21. 57 Ibidem, p. 82. 58 Ibidem, p. 304. 59 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 272. 60 Ibidem, p. 286. 61 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 107. 62 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 253. 63 Pumnul, Lepturariu rumânesc, III, p. 512. 64 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 162. 65 Ibidem, p. 15. 66 Ibidem, p. 32. 67 Ibidem, p. 34. 68
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
17. 55 Ibidem, p. 168. 56 Ibidem, p. 21. 57 Ibidem, p. 82. 58 Ibidem, p. 304. 59 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 272. 60 Ibidem, p. 286. 61 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 107. 62 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 253. 63 Pumnul, Lepturariu rumânesc, III, p. 512. 64 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 162. 65 Ibidem, p. 15. 66 Ibidem, p. 32. 67 Ibidem, p. 34. 68 Ibidem, p. 75. 69 Ibidem, p. 75. 70
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
21. 57 Ibidem, p. 82. 58 Ibidem, p. 304. 59 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 272. 60 Ibidem, p. 286. 61 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 107. 62 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 253. 63 Pumnul, Lepturariu rumânesc, III, p. 512. 64 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 162. 65 Ibidem, p. 15. 66 Ibidem, p. 32. 67 Ibidem, p. 34. 68 Ibidem, p. 75. 69 Ibidem, p. 75. 70 Schlanger, La Vocation, p. 74. Sau formula și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
p. 304. 59 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 272. 60 Ibidem, p. 286. 61 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 107. 62 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 253. 63 Pumnul, Lepturariu rumânesc, III, p. 512. 64 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 162. 65 Ibidem, p. 15. 66 Ibidem, p. 32. 67 Ibidem, p. 34. 68 Ibidem, p. 75. 69 Ibidem, p. 75. 70 Schlanger, La Vocation, p. 74. Sau formula și mai simplă a lui Nathalie Heinich: "a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ibidem, p. 34. 68 Ibidem, p. 75. 69 Ibidem, p. 75. 70 Schlanger, La Vocation, p. 74. Sau formula și mai simplă a lui Nathalie Heinich: "a face din vocație profesie" (Heinich, L'élite artiste, p. 75). 71 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, pp. 229-230. 72 Ibidem, p. 229. 73 Pop, Conspect, I, pp. 82-83. 74 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 206. 75 Pop, Conspect, II, p. 5. 76 Pop, Conspect, I, p. 137. 77 Vasile Alecsandri, "Constantin Negruzzi" (1872
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
formula și mai simplă a lui Nathalie Heinich: "a face din vocație profesie" (Heinich, L'élite artiste, p. 75). 71 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, pp. 229-230. 72 Ibidem, p. 229. 73 Pop, Conspect, I, pp. 82-83. 74 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 206. 75 Pop, Conspect, II, p. 5. 76 Pop, Conspect, I, p. 137. 77 Vasile Alecsandri, "Constantin Negruzzi" (1872), în Opere, IV, p. 371. Alte biografii din epocă reprezintă acest parcurs ca o activare intermitentă a vocației
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
-său. Această întâmplare precum și necurmatele procese escate după moartea tătâne-său îl aruncară într-o melancolie și scârbă nespusă, de care îl scăpă apoi cetirea frumoaselor versuri ale lui Cârlova, cari și deșteptară într-însul gustul literaturei naționale" (Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 242). 78 Alecsandri, "Constantin Negruzzi", p. 366. 79 Bolliac, "Mozaicul social" (1858), în Scrieri, II, pp. 143-144. 80 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 275. 81 Pop, Conspect, I, pp. 112-113. 82 Ibidem, p. 140. 83 Ibidem
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cetirea frumoaselor versuri ale lui Cârlova, cari și deșteptară într-însul gustul literaturei naționale" (Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 242). 78 Alecsandri, "Constantin Negruzzi", p. 366. 79 Bolliac, "Mozaicul social" (1858), în Scrieri, II, pp. 143-144. 80 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 275. 81 Pop, Conspect, I, pp. 112-113. 82 Ibidem, p. 140. 83 Ibidem, pp. 136-137. 84 Ibidem, p. 143. 85 Ibidem, p. 113. 86 Eufrosina Homoriceanu apud Pop, Conspect, II, pp. 48-49. 87 Pop, Conspect, I, p.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
81 Pop, Conspect, I, pp. 112-113. 82 Ibidem, p. 140. 83 Ibidem, pp. 136-137. 84 Ibidem, p. 143. 85 Ibidem, p. 113. 86 Eufrosina Homoriceanu apud Pop, Conspect, II, pp. 48-49. 87 Pop, Conspect, I, p.114. 88 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 275; Pop, Conspect, I, pp. 115, 128 etc. 89 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 74. 90 Ibidem, p.176. 91 Ibidem, p. 33. 92 Ibidem, p. 85. 93 Ibidem, p. 131. 94 Pop, Conspect, I, p.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ibidem, p. 143. 85 Ibidem, p. 113. 86 Eufrosina Homoriceanu apud Pop, Conspect, II, pp. 48-49. 87 Pop, Conspect, I, p.114. 88 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 275; Pop, Conspect, I, pp. 115, 128 etc. 89 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 74. 90 Ibidem, p.176. 91 Ibidem, p. 33. 92 Ibidem, p. 85. 93 Ibidem, p. 131. 94 Pop, Conspect, I, p. 122. 95 Ibidem, p. 113. 96 Ibidem, p.143. 97 Ibidem, p. 90. 98 Pumnul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1, p. 74. 90 Ibidem, p.176. 91 Ibidem, p. 33. 92 Ibidem, p. 85. 93 Ibidem, p. 131. 94 Pop, Conspect, I, p. 122. 95 Ibidem, p. 113. 96 Ibidem, p.143. 97 Ibidem, p. 90. 98 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 300. 99 G. Sion, "Pleiada poeților români" (1861), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, pp. 624-625. 100 Despre toposul "vizitei la scriitor" în romantism, v. José-Luis Diaz, L'Écrivain imaginaire. Scénographies auctoriales à
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
est-elle possible?, Publications de l'Université de Saint-Etienne, Saint-Etienne, 2001. 117 D. Popovici a comentat în Poezia lui Mihai Eminescu (în Studii literare, V, ediție îngrijită de Ioana Em. Petrescu, V, Dacia, Cluj-Napoca, 1988, pp. 151-153) raportul Epigonilor cu Lepturariul rumânesc. Dintre lecturile recente trimit la analiza lui Iulian Costache (Eminescu. Negocierea unei imagini, Cartea Românească, București, 2008, pp. 252-267) despre constituirea unei genealogii poetice și despre efectul de memorie literară în Epigonii și la subtila interpretare deconstructivistă a Ioanei Bot
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
130-131. Asupra raportului dintre manieră și "sălbăticie", Dessons revine și într-un volum mai recent, La manière folle. Essai sur la manie littéraire et artistique, Manucius, Houilles, 2010, examinând formele multiple în care maniera se asociază nebuniei. 122 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 104. 123 Titu Maiorescu, "Ioan Popovici-Bănățeanul" (1895), în Opere, II, p. 127. 124 Ibidem, p. 129. 125 Dimitrie R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, Tipografia "Populară", București, 1897, p. II. 126 Maiorescu, "Ioan Popovici-Bănățeanul", p. 132. 127 Pumnul, Lepturariu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
IV, 1, p. 104. 123 Titu Maiorescu, "Ioan Popovici-Bănățeanul" (1895), în Opere, II, p. 127. 124 Ibidem, p. 129. 125 Dimitrie R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, Tipografia "Populară", București, 1897, p. II. 126 Maiorescu, "Ioan Popovici-Bănățeanul", p. 132. 127 Pumnul, Lepturariu rumânesc, III, p. 507. 128 Ibidem, p. 512. 129 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 300. 130 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 104. 131 Pantazi Ghica, "Despre literatura țărei" (1860), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Opere, II, p. 127. 124 Ibidem, p. 129. 125 Dimitrie R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, Tipografia "Populară", București, 1897, p. II. 126 Maiorescu, "Ioan Popovici-Bănățeanul", p. 132. 127 Pumnul, Lepturariu rumânesc, III, p. 507. 128 Ibidem, p. 512. 129 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 300. 130 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 104. 131 Pantazi Ghica, "Despre literatura țărei" (1860), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, pp. 553-563. 132 G. Sion, "Prefață", în D. Bolintineanu, Opere, I
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
125 Dimitrie R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, Tipografia "Populară", București, 1897, p. II. 126 Maiorescu, "Ioan Popovici-Bănățeanul", p. 132. 127 Pumnul, Lepturariu rumânesc, III, p. 507. 128 Ibidem, p. 512. 129 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 300. 130 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 104. 131 Pantazi Ghica, "Despre literatura țărei" (1860), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, pp. 553-563. 132 G. Sion, "Prefață", în D. Bolintineanu, Opere, I, Socec, București, 1872, p. VIII. 133 Odobescu, "V.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai scris îndărăt, mai nainte... cît să umpluse urechile lui Gligorie-vodă dă jalbile lor, cît să mira de nebuniile lor ce au făcut... Mare și întunecat nor și plin dă fulgere și de trăsnete, care au căzut (fiule!) pă Țara Rumînească cu Șărban-vodă, carele, cu nește trăsnete, cu răotatea lui au spart și au dezrădăcinat nenumărate case de boiar și de slujitori și pă mulți au omorît cu multe feliuri dă cazne..." Așa să fi făcut, fiule, să-i fi dat
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
mai scris îndărăt, mai nainte... cît să umpluse urechile lui Gligorie-vodă dă jalbile lor, cît să mira de nebuniile lor ce au făcut... Mare și întunecat nor și plin dă fulgere și de trăsnete, care au căzut (fiule!) pă Țara Rumînească cu Șărban-vodă, carele, cu nește trăsnete, cu răotatea lui au spart și au dezrădăcinat nenumărate case de boiar și de slujitori și pă mulți au omorît cu multe feliuri dă cazne..." Așa să fi făcut, fiule, să-i fi dat
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
care ne interesează, deși acest model a avut desigur o contribuție la fixarea sa. Mai probabilă mi se pare ipoteza unei false interpretări a termenului, desprins din contextul unei teorii lingvistice a vremii. Bănățeanul Paul Iorgovici (în Observații de limba rumânească, Buda, 1799) dezvoltase ideea că de rădăcinile latine păstrate în româna populară se pot lega o serie de împrumuturi recente, ducînd la îmbogățirea limbii de cultură: “cuvintele cele de lipse în limba noastră pentru sciințe se cuprind înveluite în redecina
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 7 3. DELIMITAREA COLEGIILOR UNINOMINALE ÎN CIRCUMSCRIPȚIA ELECTORALĂ NR. 3 - JUDEȚUL ARGEȘ A. Colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 1 Municipiul CÂMPULUNG Localități componente: Câmpulung, Valea Rumâneștilor Comuna Albeștii de Muscel Sate: Albești, Gândești Comuna Bughea de Jos Sat: Bughea de Jos Comuna Bughea de Sus Sat: Bughea de Sus Comuna Cetățeni Sate: Cetățeni, Lăicăi, Valea Cetățuia Comuna Dâmbovicioara Sate: Dâmbovicioara, Ciocanu, Podu Dâmboviței Comuna Dragoslavele Sate
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
I pak spui domnietale de lucrul lu Mahamet-Beg, cum am auzit de boiari ce sânt megiiaș(i) și de genere-miu Negre, cumu i-au dat împăratul slobozie lui Mahamet-Beg, pre io-i ("unde-i") va fi voia pren Țeara Rumânească (cea mai veche atestare documentară cunoscută a numelui țării), iară el să treacă. I pak să știi domniia ta că are frică mare și Băsărab (= Neagoe Basarab) de acel lotru de Mahamet-Beg, mai vârtos de domniele voastre. I pak spui
Scrisoarea lui Neacșu () [Corola-website/Science/298821_a_300150]
-
septembrie 1700, ținut la Alba Iulia. Actul este format din trei file (șase pagini), primele două formate dintr-o coală unică îndoită în două iar a treia filă lipită ulterior. ""Noi mai în gios scriși, vlădica, protopopii și popii besericilor rumânești dăm în știre tuturor cărora să cuvine, mai vărtos Țărăi Ardealului. Cercând noi schimbarea aceștii lumi înșelătoare și nestarea și nieperirea sufletelor, căruia în măsură mai mare trebue a fi decăt toate, den bună voia noastră ne unim cu Beserica
Manifestul de unire cu Biserica Romei () [Corola-website/Science/302578_a_303907]
-
(în maghiară "Hosszúmező", în germană "Langenau") este un municipiu în județul Argeș, Muntenia, România, format din localitățile componente (reședința) și Valea Rumâneștilor. Se află în depresiunea omonimă, la o altitudine de 580-600 m și la o distanță de 52 km de Pitești (pe direcția N-NE, pe șosea), 47 km de Curtea de Argeș (la E), 84 km de Brașov (la S-SV) și
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
sub acuzația colaborării cu austriecii. Pe lângă corespondența cu renumite personalități politice, diplomați și cărturari ca Gherasim Cretanul, Antonio dall'Acqua, Albano Albanese sau Bonvicinius, stolnicul Cantacuzino a lăsat posterității caiete de note istorice și o operă istorică fundamentală, "Istoria Țării Rumânești dintru început" (1716), care analizează critic un material extrem de bogat, cuprinzând autori antici, bizantini și occidentali. Lucrarea este redactată la inițiativa lui Ferdinand Marsigli și susține cu multă fervență, combătând opiniile contrare, originea romană a poporului român și continuitatea sa
Constantin Cantacuzino (stolnic) () [Corola-website/Science/304363_a_305692]
-
Europa, întrucât nu exista conștiință națională, identitatea populației băștinașe din voevodatul Moldovei era inițial locală și nu națională, națiunile definite prin originile comune și prin limbă apărând abia prin secolul XIX. Așadar, oamenii locului, deși afirmau a vorbi o limbă "rumânească" adică, după Miron Costin și Grigore Ureche, o limbă "ce se trage de la Râm", se defineau ca "Moldoveni". Populațiile slave vecine îi denumeau "Volohi", așa cum denumeau toate populațiile romanofone din Transilvania, Țara Românească sau Dobrogea. În secolul XIX se dezvoltă
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]