587 matches
-
Castelu-i singuratec, în codrii cei de brazi S-oglindă-adînc în lacul cu repede talaz; În vechea lui zidire mișcate tremur numai Perdelele în geamuri ce scânteie ca bruma... Străfulgeră în umbra-i a undelor bătaie Ajunse-n a lor fugă de rumena văpaie {EminescuOpVIII 94} A lunei... ce pe dealuri frumoasă se ivește Și muchi și vârfuri negre pe cer le zugrăvește, Muchi negre, urieșe, ca puii [de] balaur Păzind în taina serii comoara lor de aur, Căci luna de jeratec prin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ușoare pe faț-apei acestei; Cu aripele-ntins-ele o-mping, o taie În cercuri cari tremur și-n brazde lungi, bălaie, Iar purpura se mișcă de-al undelor cutreier, În iarba cea înaltă suspină trist un greier Și vânătă e umbra și rumenă e sara, În farmecul naturii pare c-aud ghitara; Văratec, caldul aer mă adormea cu zvonul; Uimit, cu ochii țintă, priveam atunci balconul Ce-i încărcat cu frunze de spânzur prin ostrețe, Liane înflorite cu fel de fel de fețe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
când credeți câte spuneți Eu fac haz și-ntineresc. Voi, gurmanzi ai drăgostirii, Cu rețeta cea mai bună Învăliți amoru-n vorbe, Clevetindu-l împreună. Și feriți de ochii lumii, Între rariștea de brazi Voi mergeți când vine sara, Tu ești rumenă-n obraz. Și atâta bucurie Văd în ochii tăi cei mari... Nu lipsește decât nunta C-un taraf de lăutari. În zădar oare Teodor Scrie-a codrului poveste Și atât de rău îi pare Că băiet el nu mai este
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai părea fierbinte, și cu toate acestea crez că poci răspunde pe capul meu că apa avea de la 60 până la 65 grade de căldură, atât numai, când ieșii îmi văzui pielea că se închisese și mai mult de roșală: din rumen mă făcusem stacojiu, pe urmă vișiniu. Procleții mei mă luară și iar mă întinseră peste rănichi și mă înfășurară cu un șal alb la cap, apoi mă duseră îndărăpt iar prin salele prin care intrasem, cu grijă ca la fiecare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sau hașiș. Folosind clișee desuete, Dimitrie Bolintineanu (Florile Bosforului, 1851-1857) a descris hanâma fumând din narghilea, pe vremea când poetul trăia în exil la Istanbul : Colo, fumând tăcută, o tânără hanâmă Se pleacă visătoare pe mica-i albă mână, Iar rumena-i guriță ca fragul pârguit, Din narghelea essală un fum îmbălsămit. Sau Dar frumoasa esilată Fuma dintr’o narghilea Și gurița-i purpurată C’un parfum de flori ce-nbată Fumu-n aer răspândea (263, pp. 9, 90). După modelul haremului turcesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
boală, atâta mizerie, atâta rău trai și totodată atâta gol sufletesc ca la populațiunile din țara noastră. Un corespondent al "Romînului' compara, pe la Slănic, pe grănicerii noștri cu cei austriaci, români și unii, români și alții; cei din urmă însă rumeni și sănătoși, cei dentăi - tipuri clasice de morbiditate și mizerie. Astfel stă cu toată populația. E lesne a înfrumuseța lucrurile, dar ceea ce nu se schimbă prin teorii și tirade e realitatea. Se vede că redactorii "Romînului" n-au ochi de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Sindromul de ficat grăsos la vacile de lapte este o tulburare serioasă, care nu este un rezultat al unui singur agent patogenic. Efectele sindromului sunt diverse și se datorează nivelului ridicat al concentratelor în rație, care reduc valoarea pH în rumen. Acidoza rumenală are ca efect și sindromul de ficat grăsos (Reid și colab., 1983). De asemenea, un alt efect poate fi creșterea incidenței mastitelor (Lachmann, 1984) și podotehniilor (Dirksen, 1980), precum și reducerea fertilității. Hrănirea cu o cantitate redusă de fibră
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ieșirile din efectiv. Acidoza este de asemenea o problemă importantă în sistemele de îngră șare pe bază de orz. O importantă proporție din taurinele îngrășate cu orz suferă de abcese ale ficatului, în care nivelul ridicat de acid conținut în rumen întărește peretele rumenal, cauzând probleme la nivelul acestui compartiment gastric. Uneori se poate produce penetrarea peretelui intestinal cauzând inflamații, pătrunderea bacteriilor în circulația sanguină și atacul ficatului. La scroafele care fată în boxe s-a observat o incidență ridicată pentru
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și explicitând în note de subsol idei filosofice, sociologice, masiva operă formulează, în grai ardelenesc, principii ale iluminismului lansate de Voltaire, Montesquieu, D’Holbach, Rousseau. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 130-222, 230-261, 377-391; Mario Ruffini, La scuola latinista rumena, Roma, 1941; D. Popovici, La Littérature roumaine à l’époque des Lumières, Sibiu, 1945; ed. (Literatura română în epoca Luminilor), în Popovici, Studii, I, 90-140, 193-316, passim; Romul Munteanu, Contribuția Școlii Ardelene la culturalizarea maselor, București, 1962; Al. Piru, Literatura
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
reținerea esențialului,folosind interdisciplinaritatea. APLICAȚIE: Obiectul: Limba și Literatura română (clasa aIVa). Tema lecției: ” O noapte de iarnă” - Fănuș Neagu Etapele de lucru: 1. Scrie printr-un singur enunț despre ce este vorba in text. Bănică, cu gândul la colacul rumen, se visează împărțind ”un munte de colaci” la o căprioară și patru iepuri. 2. Într-o expresie spune ce conține textul. - Visul băiatului în ajun de Crăciun 3. Într-un cuvânt spune ce conține textul. - Visul 4. Precizează culoarea pe
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
experienței umane bântuite de tenebrele angoasei și disperării, viziunilor escatologice, violenței anarhice a sângelui-vitriol”. Cartea, o construcție labirintică, plină de capcane semantice, propune înțelesuri ce se concentrează într-un discurs fragmentar, ambiguu, provocator, intertextualist, negativist, afin cu spiritul optzecist: „Otravă rumenă mi-e fructul/ ce l-am dat luminii” (Ars poetica). Cele mai multe poeme au un subtitlu care îi permite autorului să se dedubleze, să intre în pielea „personajelor” inventate de el sau de alții: Din elegiile lui Simplicissimus (Majorat, Plecarea), Din
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
motiv din Tasso în „Țiganiada” lui Budai-Deleanu, O temă comună lui Tasso și Coșbuc. De asemenea, publicația găzduiește contribuțiile unor autori italieni, precum Umberto Cianciòlo (Leggenda verseggiata di S. Margherita in dialetto romanesco del secolo XV), Carlo Tagliavini (Le traduzioni rumene dello „Stabat Mater” e di altri inni religiosi di Jacopone da Todi), Giandomenico Serra, Giulio R. Ansaldi, Giovanni Alessio. Sunt incluse și materiale bibliografice sau cercetări privind manuscrisele italiene de la Biblioteca Academiei Române. Alți colaboratori: P. P. Panaitesscu, Al. Busuioceanu, Dimitrie
STUDII ITALIENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289991_a_291320]
-
va intra din ce în ce mai mult în sfera de interes a culegătorilor de folclor. Necesitatea comunicării concise, aproape aforistice, a unor observații determină dezvoltarea unor modalități specifice de exprimare. Enunțul direct este destul de rar: „Te cunoști lele pe frunte / C-ai pus rumenele multe”. Se folosește mai mult exprimarea aluzivă, falsul monolog („Hora, polca pot juca, / Dar cămăși nu pot spăla”), precum și pseudodialogul („Mândro cu nasul pe sus, / Poale la cămașă nu-s. / - Ba le am, dar nu le-am pus, / Că-s
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
porțile școlilor; toamna harnică și de bunuri darnică; pomii și-au dezbrăcat straiul verde; toamna mohorâtă își trimite vestitorii; așterne pământul cu trenă lungă de culoarea vântului; aduce toamna în frunzare rotunde, înroșite mere; toamna, cu mantia ei ruginie ; toamna rumenă cu flori roșcate în păr; se plimbă toamna prin grădini cu năframa-i galbenă; vesela verde câmpie acu-i tristă, părăsită; se zburlesc de frig ciulinii și se scutură pe deal; pe firul de telegraf s-au așezat, ca niște
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
telegraf s-au așezat, ca niște mărgele pe ață șirul ultimelor rândunele călătoare; toamna harnică a strâns de pe ogoare grânele aurii; păsările duc pe aripile lor cântecele pădurilor; toamna a stropit în zori cu aur pomii din grădina mea; toamna rumenă cu flori roșcate în păr; aur vișiniu de toamnă; aracii poartă ranițe de stuguri în spinare; frunzele dorm amețite de fierbințeala vinului; viile-și zornăie grelele salbe; zăceau pe tava de argint a brumii; amurgul se întoarce prin stugurii brumați
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
D., „Protecția fizică a sistemelor informatice”, I-IV, Tribuna Economică, 39-42, 1995. 31. Oprea, D., „Securitatea comunicațiilor”, I-II, Tribuna Economică, 40, 43, 1996. 32. Oprea, D., „Security Particularities of Information Systems”, în Contributi allo studio della transizime dell’agricultora rumena verso il mercator: aspetti struttorali, economici ed estimativi, Edizioni Conquiste, Bologna, Italy, 1997. 33. Oprea, D., „Tipologia hackerilor”, Tribuna Economică, 50, 1997. 34. Oprea, D., „Tipologia hackerilor”, Tribuna Economică, 1-2, 1998. 35. Oprea, D., Analiza și proiectarea sistemelor informaționale economice
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
universitare. Acesta oferă o perspectivă completă asupra conceptelor privitoare la folclorul literar și la sistemul genurilor folclorice românești. Problematica folclorului contemporan, raporturile dintre tradiție și inovație, metodologia cercetării sunt tot atâtea teme dezvoltate în studii precum La struttura della ballata rumena „Miorița” („Uomo & cultura”, 1970), Un Thème akritique dans la poésie épique roumaine („Actes du Premier Congrès International des Études Balkaniques et Sud-Est Européennes”, 1971). P. acordă un mare interes cântecului epic, despre care ține un curs special. Publică un grupaj
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
Silvio Camenisch, Dulcea mea Laura, București, 2002. Repere bibliografice: Al. Graur, O antologie romanșă, RL, 1980, 9; Bartolome Tscharner, Madleina Marin - l’ambassadura dil romontsch en Rumenia, „La Casa Paterna. La Punt” (Cuera), 1990, 10 august; Prosa romontscha en lungatg rumen, „Gasetta romontscha”, 1992, 31 iulie; Gion Deplazes, Madleina Popescu-Marin - ina sentupada, „La Quotidiana”, 1999, 8 septembrie; Tudora Șandru Mehedinți, Premiu de recunoștință, RL, 1999, 45; Andreea Deciu, Marginalitatea fericită, RL, 1999, 45; Victoria Milescu, Françoise Choquard, „Iarna lucidă”, „Universul cărții
POPESCU-MARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288950_a_290279]
-
rătăcitori. Gheorghe Șincai și Samoil Micu Clain, București, 1924; Iorga, Ist. lit., III, 167-200; Z. Pâclișanu, Un vechi proces literar (Relațiile lui I. Bob cu S. Klein, Gh. Șincai și P. Maior), RFR, 1935, 7; Mario Ruffini, La scuola latinista rumena, Roma, 1941, 27-51, 89-115; Popovici, Studii, I, 197-209; Perpessicius, Mențiuni ist., 502-524; N. Mladin, I. Vlad, Al. Moisiu, Samuil Micu Clain - teologul, Sibiu, 1957; Ion Lungu, Gândirea social-politică și filosofică a lui Samoil Micu, DIF, II, 111-156; Lucian Blaga, Gândirea
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
-o și mărturisim” (I Ioan 1, 3). Viul este aici „rugul aprins” în care dragostea nu se mistuie niciodată. Virtuțile acestei firi se regăsesc, cu o debordantă efervescență și căutată trecere, în personalitatea părintelui Teofil Părăianu. Bătrânul acesta cu chipul rumen și pletele dalbe, robust, surâzător și hâtru, ascunde o taină. Nefirescul său e dincolo de handicapul congenital (nevederea) sau de condiția sa activă (ieromonah). Numit „duhovnic al ASCOR-ului” ori „avvă coborât din Pateric” (C. Galeriu), părintele Teofil viețuiește într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
proptite în toiagul lui făcut din două bețe, își încovoie și mai mult spinarea arcuită, în vreme ce capul i se apleca pieziș, pentru a prezenta urechea cea mai bună. Ă Bucătare, îi spuse Stubb; ducîndu-și repede la gură o bucată cam rumenă - nu ești de părere că biftecul ăsta e prea fript? L-ai bătut prea mult, bucătare și acum e prea fraged. Nu ți-am spus de atîtea ori că un biftec de balenă trebuie să fie tare, ca să fie bun
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o balenieră, au trăit luni în șir din rămășițele putrezite ale unor balene abandonate pe țărm după extragerea grăsimii lor. Printre vînătorii de balene olandezi, aceste rămășițe sînt cunoscute sub denumirea de „clătite“, cu care și seamănă, de fapt, fiind rumene și pufoase și avînd cam aceeași aromă pe care-o au clătitele sau gogoșile proaspete, preparate de bătrînele gospodine din Amsterdam. în orice caz, par atît de apetisante, încît pînă și cel mai cumpătat străin se abține cu greu să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
întîlnise, cu întîrziere, ceea ce în limbajul tehnic al suferinței se numește ruina. Fusese un meseriaș renumit pentru priceperea lui și foarte solicitat; avea o casă cu grădină, o nevastă tînără și iubitoare, ca o fiică și trei copii veseli și rumeni la față; în fiece duminică se ducea cu familia la o biserică frumoasă, construită într-un crîng. Dar într-o noapte întunecoasă, ascunzîndu-se sub o deghizare abilă, un tîlhar disperat se strecură în căminul său fericit și-i fură totul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
frază. 5.4.1. Folosirea virgulei În propoziție Se pune virgulă În următoarele situații: - Între părți de propoziție de același fel (subiecte, predicate, nume predicative, complemente, atribute), dacă acestea nu sunt legate prin conjuncția copulativă și ori prin sau: „Chipul rumen, gura fragedă, apele ochilor și focul părului spuneau atâta frumusețe cutezătoare și iritantă” (G. Galaction); - În locul unui verb, predicativ sau auxiliar, omis prin elipsă: „Adesea, puse alături, caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie tipărit, iar modelul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
draperie. Le vedeam prin bolta centrală. Obiectul era cu spatele la mine. Mai departe, pe scenă, Maxine Grossinger stătea cu o expresie inertă pe chip. Gura Îi era deschisă, dar nu scotea nici un cuvânt. Dincolo de ea, chiar deasupra marginii scenei, era fața rumenă a domnișoarei Fagles, care-i șoptea lui Maxine replica următoare. Nu era trac. În creierul lui Maxine Grossinger izbucnise un anevrism. La Început publicul interpretase clătinarea ei bruscă și expresia șocată ca făcând parte din piesă. Începuseră să izbucnească râsete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]