594 matches
-
cu ficații și bojogii tăiați mărunt, cu ceapă verde, pătrunjel și mărar proaspăt; apoi cartofii cu carne, simplă, s-ar părea, dar de o dificilă formulă chiar pentru cei mai bătrâni bucătari; castraveții acri cu piept gras de văcuță; gutuile rumenite În tigaie și gătite cu carne macră „de la coadă“; prunele uscate, opărite sau afumate, gătite cu piept sau cu costiță afumată de purcel; ciulamaua de rinichi; stufatul sau capamaua de miel cu ceapă, usturoi verde și coconari; mielul cu spanac
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
viță și cu smântână, iaurt sau lapte covăsit deasupra; roșiile, ardeii grași, dovleceii și cartofii umpluți și cu smân tână deasupra; chif teluțele marinate, cu tarhon sau cu sos de roșii; prazul umplut, bunătatea-bunătăților; merele um plute cu carne și rumenite În cuptor; imambaialdi cu poves tea lui turcească, Împănat cu usturoi și cu o roșie moț pe frunte; și, În sfârșit (țineți-vă bine!), musacaua de vinete (egipteană la origine), invenție, elaborare și realizare unice și care-ți impun exigențele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
spre răsărit. Am amuțit. Am observat cum cerul se dogorea, ca de bătaia unei flăcări. O pulbere fină de aur se ridica din spatele merilor și se împrăștia în sus. Câțiva nori, ce pluteau în albastrul cerului, au prins a se rumeni pe margini. M-a strâns de mână și m-a privit țintă în ochi. Privește răsăritul! Atât mi-a zis. Am deschis ochii mari să văd minunea: o suliță de foc străpungea perdeaua de pomi. Porțile zilei se deschideau și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a văzut în continuare de treabă. Muncea la frământat aluatul și la făcutul covrigilor, care se pregătesc după o rețetă specială, trebuiau mai întâi să fie fierți, apoi erau copți în cuptorul bine încălzit și supravegheați cu atenție, să se rumenească frumos . Brutarii dădeau mare atenție la pregătirea acestor covrigi, o marfă mult cerută pe la toate târgurile din Plopana, Băcești și Puiești. Gheorghiță știa bine acest amănunt, deoarece îl însoțea pe taică-su care făcea dese transporturi în chirie. Despre isprăvile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și cerc de timp viața le măsoară. Și din fabulosul balon, plutind prin norii albăstrui, timpul atotputernic comandă ierarhia de conflicte, dominante și dorite la Iași să fie totuși de natură creativă. Vreme în care soarele se ascunde după dealuri rumenind cerul cu cercuri de foc. POLICROMIE FĂRĂ EGAL Cerul e albastru, cu doar câțiva nori albi. Plec spre Grădina botanică, unde nu mai fusesem de mult. Intru în paradisul vegetal, mă plimb pe alei, mă uit pe îndelete și sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ansamblu, imaginile despre Huși alcătuiesc o lungă confesiune despre urbea natală, un jurnal plastic în care pictorul Viorel Huși își comunica altfel emoțiile și gândurile, revărsându-le compozițional și cromatic în tablouri. Fiecare peisaj e un poem în metafore cromatice rumenite de emoționante stări de spirit. Ce ma impresionează mai mult în picturile lui Viorel Huși este imaginea drumului, incepand cu pictură în ulei din 1926 - „început de primăvară”, până la desenele cu creion negru reprezentând imagini ale Hușilor: „La marginea Hușilor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de chelner ce dorește să mănânce a pus la întâmplare degetul pe lista de bucate și, spre surpriza și ghinionul lui, s-a trezit cu o porție de fasole. Trăgând cu ochiul la un client vecin, care înfuleca un pui rumenit cu cartofi prăjiți și care îi spuse chelnerului "noch einmal" (încă o dată) și primise din nou pui și cartofi prăjiți, crezând că aceasta este formula pentru pui cu cartofi, repetă aceleași cuvinte chelnerului și fu servit cu o nouă porție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
MAI MERGE TOTUL DE LA SINE, S-A TERMINAT. ÎN FAȚA OAMENILOR EXISTĂ DOUĂ ALTERNATIVE: ORI DEVIN RESPONSABILI, HARNICI ȘI GOSPODARI, ORI MOR TOȚI. Țăranul român a muncit din greu, întotdeauna. Acum, vara, țăranul român devine grena, ca o bucată de carne rumenită în cuptor. Dar acum, pe lângă munca brută și istovitoare, mai sunt necesare și înțelepciunea și descoperirile științei și tehnicii, prin participarea specialiștilor și savanților. PRIVATIZAREA, CONCURENȚA ȘI DREPTUL DE AUTOR, CONSTITUIE O FRÂNĂ ÎN CALEA GOSPODĂRIRII GLOBALE ȘI JUDICIOASE A
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
razele solare au ars plantele verzi (le-au uscat). Plantele verzi s-au uscat și au murit. Canicula a declanșat chiar incendii ale vegetației (au ars păduri). Lucrătorii pământului, țăranii, au căpătat culoarea grena, semănau cu o bucată de carne rumenită în cuptor. Au existat cazuri de țărani care au murit, muncind pe câmp, în lupta pentru existență. C.2. Prezența oxidului și a bioxidului de carbon, în aerul atmosferic, inhalat de oameni, le produce intoxicarea lentă, cronică, determinând oxicarbonismul cronic
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
aramă; copacii cu ramuri ostenite; în copaci ard galbene flăcări de toamnă; ascultă glasul frunzelor bronzate; zâmbetul bun al bătrânului soare; vântul rotea în văzduh frunze ude și ramuri; vântul a furat hainele copacilor; vârteje de frunze arămii; toamna a rumenit frunzele plopilor tremurători; frunzișul copacilor s-a făcut de un roșu strălucitor; va trezi din somn frunzele căzute; toamna a spălat frunzele cu ploaia rece; ultimele frunze de mesteacăn străluceau pe crengile goale ,ca niște monede de aur; stejarul bătrân
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
le-a limpezit măcar o fărâmă din ce este lipsa de libertate. La noi în Germaniatc "La noi în Germania" Chiar în primele zile după sosirea mea din România am fost invitată la cină. Când am intrat în bucătărie, gazda rumenea o friptură de miel la cuptor. Vedeam pentru prima oară un cuptor cu geam de sticlă și cu interiorul luminat. Nu-mi puteam dezlipi ochii de la el, lumina expunea văzului carnea. Bășicuțe de spuzeală se târau încolo și-ncoace, respirând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Încep să controlez raportul meu cu el. - Nu cred că reușiți. - De ce? - Pentru că nici nu l-ați pomenit de când sunteți aici. 7 c a m e r a l u i r o b b y Marta era în bucătărie, rumenind legume într-o tigaie chinezească de aluminiu în timp ce copiii se costumau în camerele de la etaj pentru ne-dați-ori-nu-ne-dați. Se întunecase, dar, sosind acasă mai devreme de la cabinetul doctoriței Kim, am văzut că unii părinți își însoțeau copiii costumați înainte de amurg, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
eram cel dintăi. Alergam ca un ogar în curtea părintească, care mi se părea cât lumea de mare, mă suiam ca o veveriță în copacii cu fructe coapte sau necoapte, mâncam bine, dormeam dus și în fiecare zi mi se rumeneau obrajii. Fiecare zi, fiecare oară, aș putè zice, era însemnată prin impresiuni care îmi înlănțuiau existența într-un șir nesfârșit de bucurii și desfătări sufletești. Având toate de-a gata, nici idee n-aveam de grijele și suferințele vieței. Jucăriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
din neamurile lumină ale infinitului cosmic; În sufletul lui triumfă energia intelectuală și artistică a unui popor întreg 122. În cunoscutul poem de inspirație folclorică, Călin (File din poveste) se conturează o imagine cu totul specială: luna, vatră de jăratic, rumenește străvechii codri 123. Numai poetul a știut să vadă aceasta, iar oamenilor li s-a întipărit în conștiință eminescian, încât ea se confundă cu imaginea poetului însuși. Și imaginea rămâne încrustată în conștiința colectivă ca o urmă a poetului, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
el îngânau cântările ce lui îi treceau prin minte. [...] iar un înger, cel mai frumos ce l-a văzut în solarul lui vis, cânta din arfă un cântec atât de cunoscut... notă cu notă el îl prezicea... Aerul cel alb rumenea de voluptatea cântecului 129. Poetul se simte stăpânul absolut al tonurilor tocmai pentru că resimte lăuntric armonia cântecului. Molatece sau aspre, virile sau plângătoare, notele exclud prin înseși varietatea lor orice bănuială a clișeului literar. Lira și harpa nu rămân simboluri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
201. Proza eminesciană însăși întărește în imagini convingătoare și pline de melancolie acea senzație a liniștii de dinaintea serii, la care clopotul contribuie plin de muzicalitate: Încet, încet painjinișul cel roș se lărgi, se diafaniză și se prefăcu într-un cer rumenit de apunerea soarelui. El era lungit pe o câmpie cosită, fânul clădit mirosea, cerul de înserare era deasupră-i albastru, limpede, adânc, nouri de jăratic și aur umpleau cu oștirile lor cerul, dealurile erau încărcate cu sarcini de purpură, paserile-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
el un glas din centrul de jăratic al cărții. - Alexandru cel Bun! putu el șopti cu glasul apăsat, căci bucuria, uimirea îi strângea sufletul și... încet, încet painjinișul cel roș se lărgi, se diafaniză și se prefăcu într-un cer rumenit de apunerea soarelui. El era lungit pe o câmpie cosită, fânul clădit mirosea, cerul de înserare era deasupră-i albastru, limpede, adânc, nouri de jăratic și aur umpleau cu oștirile lor cerul, dealurile erau încărcate cu sarcini de purpură, paserile-n
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cei frumoși cu capete și umere inundate de plete; iar un înger, cel mai frumos ce l-a văzut în solarul lui vis, cânta din arfă un cântec atât de cunoscut... notă cu notă el îl prezicea... Aerul cel alb rumenea de voluptatea cântecului. Numai semnul arab lucea roș, ca jăratecul noaptea. "Asta-i întrebarea, zise Dan încet, enigma ce pătrundea ființa mea. Oare nu cântă ei ceea ce gândesc eu?... Oare nu se mișcă lumea cum voi eu? El strânse c-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Războiul din mădularele-mi și îl detest, totuși mi-e slabă inima 120 Și capul mi-e neputincios. Și totuși iar mă voi uita spre dimineață. De unde-i răcnetul acesta de Oameni furioși ce unul altuia sîngele-și beau, Și-s rumeni îmbătați de fumegîndu-l sînge închegat, iar nu de vinul hrănitor?" Veșnicul Om șezu pe Stînci și-astfel strigắ cu-ngrozitoare voce: "O Prințe al Luminii, unde ești? Nu te privesc precum cîndva 125 În cîmpurile-acelea Veșnice, în nori ai dimineții
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
e Ezavél, aceaia, carea odinioară sulimănită, împodobită, înfrumusețată, ceasuri întregi sta în fereastră...?”), menite să mai albească o piele uneori cam smeadă - constata François de Pavie 301 - sau, dimpotrivă, să le îmbujoreze chipul, să le înroșească buzele și să le rumenească obrajii 302. în costumele de ceremonie, alături de soții lor, în tablourile votive. Convenția înseamnă tradiție. Lângă soții lor, Voievozii, ce concentrau în aparițiile lor puterea și autoritatea de a o exercita (și de care uneori nu se despărțeau, în imagini
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
frunte; gingășie; grăsime; greu; gropiță; ierta; îmbujorare; încredere; înfățișare; întors; limbă; lucios; luminozitate; machiaj; mare; milă; mînă; n-are; neted; nimic; obraznic; ochi; parte a corpului; parte din față; piele fină; pinguin; plăcere; portret; prieten; proverb; purtare; rîs; roșeață; roșie; rumenit; rumeor; rușinos; sărutat; sentiment; sfat; sfînt; simțire; sînge; stîng; student; suflet; șezut; tare; tăiat; timiditate; tinerețe; trup; tupeu; umflat; urît; uscat; vechi; veste; vinovăția; week-end (1); 809/168/77/90/1 ochi: vedere (91); văz (64); albaștri (57); căprui (36
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
concertul prin fără fir”, „scrâșnesc din dinți marile cotidiane”, „agenții companiilor de afișaj primenesc rufăria zidurilor”, „se ascut zgomotele ca pumnalele”, „precupeții ridică obloanele somnului”, „strada te primește ca o cutie de poștă”, „evenimentele se succed ca ferestrele”, „bulevardele se rumenesc ca pâini în brutăria dimineții”, „sângele tău circulă paralel cu metrourile” etc. etc. Între ritmul exterior și freamătul subiectiv e o legătură de vase comunicante, încât subiectul apare deplin integrat evenimentelor ce îl asaltează de pretutindeni, antrenându-l în mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
voștri în locul bulgărilor de cărbune. Nu, n-am fost eu alături de voi la ospețe când străluceau pe tăvi, Parcuri de vânătoare, în vreme ce sub ferestre Refluxul de tenebre târa înfometații în nisip ca niște alge, Și-n mintea poetului aurora se rumenea ca o pâine... Astfel de secvențe nu sunt rare în Petre Schlemihl. În postură de ostracizat și exclus („Lângă armele voastre, oameni neînduplecați, / Lângă vulturii voștri pe care i-ați dresat să sfâșie plămânii / Oricărui aducător de flăcări”, „Călăi sau
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
adaugă zeama de lămâie, coaja rasă de lămâie și câte un pic de sare, piper și zahăr. Se toarnă în cratiță și se amestecă până se îngroașă. Se strecoară cartofii și mazărea. Cartofii se pun în unt topit și se rumenesc puțin. Se porționează pe farfurii carnea cu sos, cartofii și mazărea. Se ornează cu frunze de pătrunjel, ceapă verde și rondele de lămâie. C. C. Preparate din carne de iepure Friptură la cuptor Ingrediente pentru 4 persoane: 1 kg spată de
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
tava cu folie de aluminiu (cât mai ermetic posibil) și se frige aproximativ 45-50 de minute în cuptorul preîncălzit la 180° C, după care se dă la o parte folia de aluminiu și se mai ține câteva minute ca să se rumenească. Se servește cu garnitură de orez. C. C. Pulpe a la Provence Ingrediente pentru 4 persoane: 4 pulpe posterioare de iepure, 2 căței de usturoi, 4 roșii mari, 12 măsline negre, două fire de cimbrișor, două fire de rozmarin, două linguri
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]