342 matches
-
cert: noi nu am tras. Dar mai puțin sigur e când anume am schimbat vestonul meu de uniformă pe unul mai puțin împovărător. S-a întâmplat din propria mea decizie? Mai degrabă, caporalul a fost acela care, cu ochii pe runele de pe gulerul vestonului, mi-a ordonat să fac schimbul și l-a făcut posibil printr-o intervenție concretă. Prin mine, el ajunsese, fără să sufle vreodată o vorbă despre asta, într-o societate suspectă. La un moment dat, probabil în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Un glonț în ceafă și gata...“ Probabil că el a „procurat“, cum se spunea în germana infanteriștilor, nu mai știu de unde, un veston normal de Wehrmacht. Fără găuri de glonț și pete de sânge. Mi se și potrivea. Acum, fără runa dublă, îi plăceam mai mult. Până și eu m-am convins să-mi placă deghizarea ordonată. Atât era de grijuliu îngerul meu păzitor. Așa cum, în caz de primejdii pentru trup și suflet, Simplicissimus îl avea de partea lui pe Herzbruder
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
culinar cum nu mai avuseseră parte de mult. În timp ce așteaptă nerăbdători sfârșitul schimbului, amândoi simt deja în nări aroma apetisantă a cărnii bine făcute care alunecă pe gâtlej când brusc, plăcutul moment este întrerupt de apariția unui imens Horsch cu runele SS pe portieră. Automobilul rulează cu viteză mică pe aleea flancată de molizi pitici, apoi stopează în scrâșnet ușor de frâne în fața peronului. Imediat, șoferul, o matahală cu grad de Scharführer133, iese afară și deschide iute portiera din spate. Încremenește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
nimicul. Moartea e forma ultimă a violenței, cu o dublă privare de libertate, a victimei și a călăului. De aceea moartea este ultimul dintre mistere, în fața căruia toți suntem "egali", cum a spus-o Eminescu. Poetul a numit-o enigma, runa. Ea e lumea fără lumen: "Moarte, tu îmi pari o noapte neagră, naltă și întinsă, / Iar în mijloc de-ntuneric o făclie stă aprinsă" (Moarte, tu îmi pari...). Oricât de căzută, Dumnezeu încă nu și-a retras din lume ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și alte texte. Dezbrăcând poezia de hainele de imagini, dăm, inevitabil, de cadavrul trist și gol. Înțelegem că tăcerea cadavrului e moartea ("Ea trăiește, iar nu lumea. Părând altfel totdeauna / Și fiind în veci aceeași, ea-i enigma, ea e runa / Cea obscur-a istoriei, a naturei și a tot".172). Dar gândul eminescian se "bifurcă", fiindcă tăcerea nu e doar numai cadavrul, moartea, ci și viața, căci antitezele n-au sens una fără alta, chiar și când eșuează, devenind monstruoase
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
măslinul. Versul izvorăște din neliniște, din suferință, din așteptarea cântecului, fiind totodată o luptă cu timpul: „Împotriva Absenței / și a Uitării cumplite / fiecare poem al meu / este o auroră / pururi din cenușa mea înălțându-se” (În umbra Paradisului). În Cartea runelor (Adaos la Parnasul dacic) (1976) se păstrează caracterul imnic, hieratismul, mistica, dar se îngustează sfera de referință la poeții români. Astfel, Eminescu „de tânăr a învățat limba Melancoliei”, el arată „calea spre Miradoniz, Castelul enigmă”, Arghezi „a tras veacul neostenit
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
acest univers ostracizant se face în visare, în literatură, în argou, adoptat ca scut. Tonul rămâne sentimental, melancolic, specific unei evocări a despărțirii de copilărie și adolescență. SCRIERI: Nopțile migratoare, pref. Alexandru Paleologu, București, 1972; Zodia măslinului, București, 1974; Cartea runelor (Adaos la Parnasul dacic), București, 1976; Dați ordin să înflorească magnolia, București, 1977; Viața la treizeci și trei de ani, București, 1981; Îngerii chilugi, București, 1982; Balada vestitorului și alte poeme, București, 1986. Traduceri: Forugh-e Farrokhzad, Întâlnire în noapte, București, 1988 (în
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
poeți tineri: Dan Verona, Paul Balahur, CRC, 1974, 45; Dana Dumitriu, „Zodia măslinului”, CL, 1974, 12; Dan Mutașcu, „Zodia măslinului” sau Limitele creșterii, SPM, 1974, 206; Paleologu, Simțul practic, 133-134; Mincu, Poezie, 228-230; Piru, Poezia, II, 503-505; Paul Dugneanu, „Cartea runelor” - Literele de aur, LCF, 1976, 16; Dana Dumitriu, „Cartea runelor”, RL, 1976, 19; Laurențiu Ulici, „Cartea runelor”, CNT, 1976, 21; Nicolae Oprea, „Cartea runelor”, VR, 1976, 6; Victor Felea, „Cartea runelor”. Formule poetice, TR, 1976, 26; Dumitru Mureșan, Poezia culturii
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
Dumitriu, „Zodia măslinului”, CL, 1974, 12; Dan Mutașcu, „Zodia măslinului” sau Limitele creșterii, SPM, 1974, 206; Paleologu, Simțul practic, 133-134; Mincu, Poezie, 228-230; Piru, Poezia, II, 503-505; Paul Dugneanu, „Cartea runelor” - Literele de aur, LCF, 1976, 16; Dana Dumitriu, „Cartea runelor”, RL, 1976, 19; Laurențiu Ulici, „Cartea runelor”, CNT, 1976, 21; Nicolae Oprea, „Cartea runelor”, VR, 1976, 6; Victor Felea, „Cartea runelor”. Formule poetice, TR, 1976, 26; Dumitru Mureșan, Poezia culturii, VTRA, 1976, 7; Dinu Flămând, Un ordin pentru înflorire, AFT
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
Mutașcu, „Zodia măslinului” sau Limitele creșterii, SPM, 1974, 206; Paleologu, Simțul practic, 133-134; Mincu, Poezie, 228-230; Piru, Poezia, II, 503-505; Paul Dugneanu, „Cartea runelor” - Literele de aur, LCF, 1976, 16; Dana Dumitriu, „Cartea runelor”, RL, 1976, 19; Laurențiu Ulici, „Cartea runelor”, CNT, 1976, 21; Nicolae Oprea, „Cartea runelor”, VR, 1976, 6; Victor Felea, „Cartea runelor”. Formule poetice, TR, 1976, 26; Dumitru Mureșan, Poezia culturii, VTRA, 1976, 7; Dinu Flămând, Un ordin pentru înflorire, AFT, 1977, 4; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
1974, 206; Paleologu, Simțul practic, 133-134; Mincu, Poezie, 228-230; Piru, Poezia, II, 503-505; Paul Dugneanu, „Cartea runelor” - Literele de aur, LCF, 1976, 16; Dana Dumitriu, „Cartea runelor”, RL, 1976, 19; Laurențiu Ulici, „Cartea runelor”, CNT, 1976, 21; Nicolae Oprea, „Cartea runelor”, VR, 1976, 6; Victor Felea, „Cartea runelor”. Formule poetice, TR, 1976, 26; Dumitru Mureșan, Poezia culturii, VTRA, 1976, 7; Dinu Flămând, Un ordin pentru înflorire, AFT, 1977, 4; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL, 1977, 17; Dan C. Mihăilescu, Neprețuita simplitate
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
Poezie, 228-230; Piru, Poezia, II, 503-505; Paul Dugneanu, „Cartea runelor” - Literele de aur, LCF, 1976, 16; Dana Dumitriu, „Cartea runelor”, RL, 1976, 19; Laurențiu Ulici, „Cartea runelor”, CNT, 1976, 21; Nicolae Oprea, „Cartea runelor”, VR, 1976, 6; Victor Felea, „Cartea runelor”. Formule poetice, TR, 1976, 26; Dumitru Mureșan, Poezia culturii, VTRA, 1976, 7; Dinu Flămând, Un ordin pentru înflorire, AFT, 1977, 4; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL, 1977, 17; Dan C. Mihăilescu, Neprețuita simplitate, LCF, 1977, 18; George Alboiu, Doi poeți
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
Stoica, Jurnal, Polirom, 2006, p. 119. Cartea îți aparține. Citatul este subliniat de mânuța ta aia de integrator european. Există și o săgețică indicatoare, trasată delicat, deasupra căreia stă scris cu scrisul tău ascuțit și greu, care are ceva din runele germanice, adaptate grafiei latine: „MIREL“. Ai avut dreptate, Codruț. Cartea ultimă a lui Sorin Stoica - un autor pe care nu-l cunoșteam până în acel moment, recunosc - nu se poate lăsa din mână. Omul scrie cu o sfântă obrăznicie, caracteristică omului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Cross-national Effect Difference". Sociology of Religion 63, pag. 157 176 Schlegel, Jean Louis. 1985. Le religioux en occident: pensée et déplacement. Bruxelles: Publications des Facultes Universitaires Saint-Louis Schlegel, Jean-Louis. 2005. Legea Domnului contra libertății oamenilor. Integrisme și fundamentalisme. București: Editura Runa Scurtu, Ioan, Buzatu, Gheorghe. 1999. Istoria românilor în secolul XX. București: Paideia Sommerville, John. 1998. "Secular Society / Religious People: Our Tacit Rules for Using the Term Secularization". Journal for Scientific Study of Religion 37, p. 249 253 Stan, Laviana, Turcescu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
apoi, însă, pînă în secolul al VIII-lea, lumea scandinavă rămîne izolată, neîntreținînd raporturi decît cu popoarele vecine: frizonii, anglo-saxonii și celții din Irlanda. Cei care, în curînd, vor fi numiți "normanzi" cunosc la această dată o civilizație înfloritoare. În ciuda runelor gravate pe numeroase pietre de mor-mînt, născute din alfabetul runic străvechi, folosit de germanici, și a acelor saga care datează din secolele al XII-lea și al XIII-lea, se știu puține lucruri despre istoria lor. Se știe doar că
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Regat, Republică Populară (1944-1947), București, Editura Humanitas. Frankel, Max (2004), High noon in the Cold War. Kennedy, Khruschev, and the Cuban missile crisis, New York, Ballantine Books. Frei, Norbert (2007), Statul Führerului. Regimul național-socialist, 1933-1945, traducere de Irina Cristea, București, Editura Runa. Friedrich, Carl, Brzezinski, Zbigniew (1956), Totalitarian dictatorship an autocracy, Cambridge, Harvard University Press. Frondizi, Arturo (1976), "Noua ordine economică internațională. Experiența României", în Concepția președintelui Nicolae Ceaușescu despre noua ordine economică internațională, București, Editura Politică, pp. 39-48. Frunză, Victor (1990
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Drogul impune parcă și modalitatea de creație, textul marchează ruptura, distanțarea de coerent și de concret, regnul uman se confundă cu cel animal sau vegetal, lucrurile își pierd contururile: "Obișnuit sosește o păroasă din artic/ misterioasă la aspect ca o rună/ înfierbântată mă sugrumă îndată/ cu îmbrățișare de iederă brună". De aici totul se pierde în același senzorial, ciudat, în care sugestia sexuală și grotescul se prelungesc una-n altul, "Sărutul meu de departe, de foarte departe/ pe sânii ei țuguiați
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Prin urmare, moartea eroică devine o experiență religioasă privilegiată” . Odhin-Wodan, zeul suprem la germani se deosebește radical de Zamolxis, fiind mai mult șaman, care ține de moștenirea indo-europeană, dar și de influențe nord-asiatice, decât un învățat, deși a dobândit scrierea, runele, prin relevare, iar învăță tura, atât cât o are, este dobândită prin viclenie , pe când structura zeului Zamolxis este, așa cum am arătat, diferită, fiind apropiată de filozofia egipteană și grecească și, în multe privințe, depășindu-le. Nu știm decât speculații despre
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
astfel că arta orientală sarmatică și iraniană ajunge prin goți la toți germanicii și în apusul Europei . Nimic nu-i îndreptățea să joace vreun rol istoric dacă „furtul” istoriei geților și dacilor nu s-ar fi grefat pe învățarea alfabetului runelor (semne luate din alfabetul latin și grec) și 35 adoptarea creștinismului, în formă ariană, chiar pe pă mântul getodacic, prin episcopul de Durostorum, Ulfila, și el, got de neam. Dintre cele două ramuri ale goților - vizigoții și ostrogoții - cei de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a cărui contribuție în acest sens a fost adusă recent în actualitate de două cărți semnate de Nicolae Scurtu, Scrieri (2010) și Corespondență, Ion Stăvăruș fiind și cel care a tradus în limba noastră, alături de Lauri Lindgren, culegerea lirică a runelor finlandeze Kanteletar. Tot el a descoperit și cel mai vechi rudiment al legăturilor poetice dintre noi și Finlanda, prin faptul că a semnalat traducerea pe care doi români, Timotei Cipariu din Transilvania și G. Guresco din Vechiul Regat au realizat
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și proverbe. Metrica se schimbă în Finlanda de vest după Reforma din secolul al XVII-lea, în celelalte părți ale țării rămânând neschimbată până în secolul al XIX-lea. Stratificarea materialului poetic de-a lungul istoriei a lăsat unele diferențe între runele din nord, mai dure și mai arhaice, și cele din sud, mai potolite și mai moderne. Sursa de informații a lui Elias Lönnrot au constituit-o în mare parte femeile în vârstă care au cultivat tradiția lirică populară cu mai
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
constituit-o în mare parte femeile în vârstă care au cultivat tradiția lirică populară cu mai multă intensitate decât bărbații. Locul unde s-au păstrat cel mai bine cântecele populare a fost Carelia finlandeză și rusească, dar și Ingria. Majoritatea runelor își au originea în Carelia finlandeză, iar subiectul cel mai exploatat este acela al relației dintre părinți și copii. Ceea ce remarcă Elias Lönnrot în urma culegerii acestor rune este sentimentul de tristețe și insingurare care iese mereu la iveală. El consideră
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
dominantă a liricii populare finlandeze o reprezintă natura. Pentru că, înainte de a le publica în Kanteletar, Elias Lönnrot a prelucrat destul de mult aceste rune, nu mai putem vorbi de cântec popular finlandez autentic. O explicație pentru care a ales să prelucreze runele a fost aceea că acestea erau spuse în dialecte diverse, ceea ce îngreuna înțelegerea lor de către cititor. O altă explicație a fost aceea că unele cântece erau incomplete și Lönnrot și-a dorit să le redea în întregime. Un studiu detaliat
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
dorit să le redea în întregime. Un studiu detaliat al acestei lucrări, realizat de Väinö Kaukonen arată măsura în care Elias Lönnrot a intervenit în modificarea acestor cântece populare. Dacă în unele cazuri s-a limitat doar la a redacta runele culese, în alte situații el a făcut modificări simțitoare, ajungând de la adăugarea unor refrene din alte variante asemănătoare ale aceleiași rune, până la combinarea de versuri și motive din 10-15 cântece populare diferite. Gradul său de implicare a fost destul de ridicat
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Lönnrot a intervenit în modificarea acestor cântece populare. Dacă în unele cazuri s-a limitat doar la a redacta runele culese, în alte situații el a făcut modificări simțitoare, ajungând de la adăugarea unor refrene din alte variante asemănătoare ale aceleiași rune, până la combinarea de versuri și motive din 10-15 cântece populare diferite. Gradul său de implicare a fost destul de ridicat, existând și rune care conțin propriile gânduri și sentimente ale lui Lönnrot 176. Unul din marile proiecte literare ale lui Ion
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]