297 matches
-
permis dezvoltarea timpurie a așezărilor omenești: Raffa, localitate azi dispărută pe dreapta, Rus și Buzaș pe stânga. Agenții externi și-au pus amprenta asupra reliefului, îndeosebi în regiunile mai înalte construind fenomene carstice, cele mai reprezentative găsindu-se pe Dealul Runcului, aflat la ieșirea din Rus spre Buzaș. Peșterile de la Stânii Buzașului sunt două grote în lungime de 7-8 metri, adânci de 5 metri și înalte de 3-4 metri, legate între ele de un drum, care pare dăltuit în stâncă de
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
grote în lungime de 7-8 metri, adânci de 5 metri și înalte de 3-4 metri, legate între ele de un drum, care pare dăltuit în stâncă de mână omului. Alte 4 sau 6 peșteri se află mai sus pe Pârâul Runcului. Toponimele precum "căldăruța lui Pintea" sau "Bumbul Podului" evocă numele haiducului Grigore Pintea cunoscut în popor că Pintea Viteazul. Climă este temperat-continentală moderată cu o temperatură medie anuală de 8-10 grade C și o cantitate medie de precipitații de 700mm
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
este o comună în județul Albă, Transilvania, România, formată din satele Aronești, Bălești, Bălești-Cătun, Bârlești, Bistra (reședința), Cheleteni, Ciuldești, Crețești, Dâmbureni, Dealu Muntelui, Durăști, Gănești, Gârde, Hodișești, Hudricești, Lipăia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Nămaș, Novăcești, Perjești, Poiana, Poiu, Rătitiș, Runcuri, Sălăgești, Ștefanca, Tolăcești, Tomnatec, Trișorești, Țărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și Vârși-Rontu. Este situată în nord-vestul județului Albă, pe cursul mijlociu al rîului Arieș. Suprafață comunei, de 132 kilometri pătrați, reprezintă 1,8% din suprafața județului Albă. Din totalul ei
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
satele Băi, Bobărești, Bogdănești, Bordeștii Poieni, Culdești, Dealu Goiești, Dos, Dosu Luncii, Dosu Văsești, Drăgoiești-Luncă, Ficărești, Gligorești, Goiești, Haiducești, Hărăști, Hoancă, Jeflești, Lunca, Lunca Bisericii, Lunca de Jos, Lunca Goiești, Lunca Vesești, Modolești, Nemeși, Oidești, Pitărcești, Pleșcuța, Poieni, Ponorel, Puiulețești, Runc, Segaj, Urdeș, Valea Morii, Văsești, Vâlcăneasa, Vâlcești, Vârtănești și Vidra (reședința). Este situată în partea nord-vestică a județului, pe valea Arieșului Mic și are în componență 39 de sate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vidra se ridică la
Comuna Vidra, Alba () [Corola-website/Science/310099_a_311428]
-
Orașul este dispus în Depresiunea Dornelor care are următoarele limite: Munții Rarău și Giumalău la nord-est (cu Vârful Bărnărel - 1.321 metri); Munții Călimani la sud (cu Vârful Dealu Negru - 1.302 metri) și Munții Suhard la nord (cu Vârful Runc - 1.149 metri). Geologia teritoriului este formată din șisturi cristaline (Munții Suhard, în partea de nord) și din roci de natură vulcanică (Munții Călimăni, în partea de sud). Municipiul este așezat la confluența râurilor Bistrița Aurie și Dorna. În afară de aceste
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
de nivel de 200 de metri. Gradul de dificultate este mediu. Beneficiază de iluminat nocturn, instalație de producere zăpadă artificială și instalație de transport pe cablu (un teleschi bipost). În afară de cele patru pârtii de schi alpin, mai există pârtia „Dealu Runc”, dedicată practicării de schi fond și situată în continuarea părții superioare a pârtiei „Veverița”. Are o lungime de 5.000 de metri și un grad de dificultate scăzut, fiind recomandată pentru începători. Nu beneficiază de iluminare nocturnă, zăpadă artificială sau
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
regiunilor forestiere mediteraneene. Pinul negru este răspândit în sudul și, parțial, centrul Europei, peninsula Asia Mică și nordul Africii. În România, apare natural în insule izolate din Banat și Oltenia, în munții Cernei, Valea Dunării, munții Mehedinți - Domogled și Valea Runcului, unde formează arborete pure sau în amestec cu alte specii. Preferă regiunile calde, cu înghețuri târzii rare. Cu toate astea vegetează bine și în condiții staționale grele, pe soluri superficiale, redzinice sau stâncoase, expuse uscăciunii înaintate. Pinus Nigra ssp. Banatica
Pin negru () [Corola-website/Science/306077_a_307406]
-
mai înaltă cotă a regiunii, Măgura Codlei. În funcție de vîrstă și de gradul de cimentare, conglomeratele, mai extinse în Perșanii centrali, dau versante relativ domoale, dar și cele mai înalte culmi cu relief ruiniform: Vîrful Cetății, Creasta Crizbav, Gîrbova, Vîrful Negru, Runcul Bogatei, Harhamul Unguresc. Ele apar, de asemenea, și în Defileul Oltului. Marnele, argilele și gresiile sînt răspîndite pe flancul vestic al Perșanilor și, fragmentar, pe cel estic. Marnele și argilele cu diverse intercalații, avînd o duritate mai mică, creează un
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
muntele s-a găsit în stăpînirea lui Ioan zis Henul. Oronimele cu semnificație fitogeografică sînt numeroase (cca 36) și reprezintă atît vegetația actuală, cît și cea existentă în trecut (Dealul Ulmului, Frăsinișului, Mărului), cît și vechea extensiune a pădurilor (Dl. Runcului, Vf. Secătura, Arșița etc., cu semnificația despădurire. Mai puțin numeroase (18), cele cu semnificație zoogeografică redau mai ales fauna actuală (Dl. Ursului), dar și cea care a constituit fala Bîrgăului - faimosul zimbru. Foarte frecvente sînt oronimele cu semnificație în antroponimie
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
în nord - vestul Depresiunii Tazlău pe cursul superior al pârâului Cucuieți, la 5 km nord de satul Solonț. "Mănăstirea Stirigoi" - Este un schit de călugări, fiind situat la peste 1200 de metri altitudine pe platoul Muntelui Chiliilor, ce aparține Culmii Runcul Stânelor. La mănăstire se poate ajunge mergând de la Moinești spre spre Bolătău și apoi după Zemeș la stânga pe drumul petrolier principal, 12 km. "Schitul Pietrosu" - Este situat în satul Păltiniș din comuna Asău. "Biserica de piatră din Huisurez" - Este o
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Bistran. În această tabără se concentrau și se instruiau combatanții proveniți din peste 25 sate și crânguri (cătune): Bistra, Aronești, Bălești, Bălăești, Ciuldești, Crețești, Dealul Muntelui, Dâmbureni, Durăști, Gănești, Hodișești, Hudricești, Gipaia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Novăcești, Perjești, Poiana, Runcuri, Stefanca, Tomnatec, Tărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și altele. Tabăra de la Bucium era amplasată la 8 kilometri sud-est de orașul Abrud, pe Valea Buciumului. A fost înființată la 19 octombrie 1848, comandant fiind numit vicecenturionul Dionisie Popovici. În această tabără
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Pe una din văile laterale ale bazinului de mijloc al Arieșului, pe cea a Ocolișului, în lungul căreia drumul pornind din centrul de comună conduce la minunatele fenomene naturale care sunt “Cheile Runcului” si “Cheile Pociovaliștei” , se află satul Runc. Așezarea, înșirată de-a lungul văii, datorează prima atestare documentară bisericii sale, în 1733, în conscripția lui Clain, deși numărul mare al familiilor sale, la mijlocul secolului al XVIII-lea, îi indică vechimea mult
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
LMI: . Pe una din văile laterale ale bazinului de mijloc al Arieșului, pe cea a Ocolișului, în lungul căreia drumul pornind din centrul de comună conduce la minunatele fenomene naturale care sunt “Cheile Runcului” si “Cheile Pociovaliștei” , se află satul Runc. Așezarea, înșirată de-a lungul văii, datorează prima atestare documentară bisericii sale, în 1733, în conscripția lui Clain, deși numărul mare al familiilor sale, la mijlocul secolului al XVIII-lea, îi indică vechimea mult mai mare, originea fiindu-i oglindită în numele
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
monumentalitate, în pofida pereților tencuiți, sunt pridvorul larg, de pe sud, ca și clopotnița cu foișor, ambele cu stâlpi sculptați. Întreg edificiiul a fost tencuit la interior și la exterior. La 1860 Ioan Cuc, pictor din Lupșa, și Constantin Jurj, pictor din Runc, au zugrăvit naosul și altarul, utilizând motive și elemente decorative ale școlii brâncovenești. Pictura parietală realizată de cei doi pictori localnici este valoroasă nu numai prin desenul și culorile pline de strălucire , dar și prin faptul că demonstrează viabilitatea tradițiilor
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
de modul de compunere și înscriere în suprafață , dar mai ales prin repertoriul elementelor decorative , deosebit de sugestiv,între motive întâlnindu-se bandouri frecvent utilizate de pictorii de școală brâncovenească , care le-au preluat de la monumentele noastre vechi. Decorația pictată de la Runc constituie cea mai palpitantă dovadă a vitalității acestei arte în Munții Apuseni unde, pe mai bine de un veac, s-au întâlnit slujitorii ei din toate provinciile românești. Cea dintâi realizată, în 1859, este tâmpla, o tradițională și amplă Răstignire
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
1 octombrie 1860, personalitățile în timpul căreia a fost făcută, începând cu Francisc Iosiv, episcopul Andrei Șaguna, protopopul Popovici din Abrud, parohul Gherman Jurj, procurator Grecea Todori, Sărban Tiur ctitor, artiști fiind “Ioan Cuc, pictor din Lupșa, Constantin Jurj, pictor din Runc”. Pereții naosului (pronaosul nu a fost pictat), sunt ocupați de reprezentări pe suprafețe mari; pe nord, Înălțarea lui Hristos, iar lângă altar, mucenicul Haralambie; pe sud, Coborârea la iad, și Viziunea patriarhului Petru. Pe timpanul de vest; Dreapta Judecată a
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
pisanie, despre ea aflând într-un act scris de preotul Constantin Jurj, care consemnează toate fazele picturale, cu zugravii și prețul lor. Fruntariul, în 1859, pentru suma de 23 de forinți, prin Ioan Cuc din Lupșa și Constantin Giurgescu din Runc; altarul, 1860, pentru 40 de forinți, de aceiași meșteri, iar în 1861-1862, s-a zugrăvit biserica cu bolta, pentru 100 de forinți, numai de Constantin Giurgescu paroh (ex Jurj). Decorația pictată, de factură populară, se remarcă prin vioiciunea paletei coloristice
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
plata lui Vasile Truță din Poșaga de Sus, ca și cele două sfeșnice, sculptate și pictate, în 1862, probabil de Constantin Jurj. În patrimoniul mobil al bisericii se află icoane pe sticlă provenind din centrele Nicula și Făgăraș. Monumentul de la Runc poate fi socotit un epilog al epocii de înflorire a artelor în Munții Apuseni.
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
Refacere punte pietonală sat Cotârgași zona La Biserică Refacere podeț beton peste pârău Braniște din prefabricate, zona Nicolae Crăciun │Orașul Frasin │ 631 Refacere podeț beton peste pârău Braniște din prefabricate, zona aval de Gavril Hrib Refacere podeț beton peste pârâu Runc din prefabricate, zona Runc Refacere podeț beton peste pârâu Braniște din prefabricate, zona Costică a Mecului Refacere pod beton peste pârâu Suha, 2 piloni, avariați, zona Plutonița, Refacere pod beton peste pârâu Suha, 1 pilon avariat, zona Doroteia Refacere 3
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Cotârgași zona La Biserică Refacere podeț beton peste pârău Braniște din prefabricate, zona Nicolae Crăciun │Orașul Frasin │ 631 Refacere podeț beton peste pârău Braniște din prefabricate, zona aval de Gavril Hrib Refacere podeț beton peste pârâu Runc din prefabricate, zona Runc Refacere podeț beton peste pârâu Braniște din prefabricate, zona Costică a Mecului Refacere pod beton peste pârâu Suha, 2 piloni, avariați, zona Plutonița, Refacere pod beton peste pârâu Suha, 1 pilon avariat, zona Doroteia Refacere 3 bucăți a sferturilor de
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
sat Rașca, în dreptul │ │ │ │ │locuitorilor Cușnir Ionuț, Iolu Cornel și Dujac Ștefan pe o lungime L = 300 m și sat Refacere suprastructură din balast DC Darieni pe suprafața de 5000 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast DC Runc pe suprafața de 1300 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast uliță Stadion pe suprafața de 500 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast ulița Hauceni pe suprafața de 750 mp și h = 0
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
în , în traducere "Târgul de aur", în ) este un oraș în județul Albă, Transilvania, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Boțești, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvoru Ampoiului, Pătrângeni, Parau Gruiului, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori. Numele românesc "Zlatna" este derivat din limba slavă, "zoloto" însemnând "aur"). Are în subordine administrativă localitățile: Boțești, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvoru Ampoiului, Parau Gruiului, Pătrângeni, Pirita, Podu lui Paul
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori. Numele românesc "Zlatna" este derivat din limba slavă, "zoloto" însemnând "aur"). Are în subordine administrativă localitățile: Boțești, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvoru Ampoiului, Parau Gruiului, Pătrângeni, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori. Zlatna este o depresiune aflată între 2 lanțuri muntoase - munții Metaliferi de origine vulcanică, cu vârful Jidov cu o înălțime de peste 900 m și de Munții Trăscău, munți formați prin încrețire din care
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
trece din Dealul Mare prin Dealul Murgului, Dealurile Izbucului până la Dealurile Vașcăului se prezintă sub forma unui lanț de culmi deluroase, între care amintim: Ronțaru (910 m - Colești), Cicera Ursului (900 m - Câmp), Merișor sau Porceasa (900 m - Câmp-Moți), Vf. Runcului (860 m - Briheni), Măgura Osoiului (620 m - Vașcău). Depresiunea Beiușului este un rezultat al afundării formațiunilor de tip carpatic din partea de vest a Munților Apuseni. Văile sunt largi și puțin adânci, favorizând așezările umane. Așa sunt: Valea lui Tieșu, Valea
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
Șesul de la Comarnic, din cauza Platoului Comarnicului întins pe sute de metri în zona să somitală. Acesta se ridică precum o adevarată cetate deasupra localității Tulgheș . Puțin mai jos spre Tulgheș se gaseste rezervatia botanica Pietrele Roșii dominată de calcarele Piatrei Runcului (1215 m). Peste pârâul Prisecani care izvoreștede de sub Piatră Roșie (1508 m) aflată în zona în centrală, se vede Piatră Mocilor (1202 m). Spre Corbu peste pârâul Barasău, se zărește pe Batca Arsurilor (1384 m) - Piatră Șoimilor Piatră Teiului se
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]