297 matches
-
că parohia avea cel puțin 300 de credincioși, socotindu-se câte 150 credincioși la un preot. în alte două documente, din 5 iulie 1689 și din 15 august 1696 întâlnim pe popa Simion, în legătură cu vânzarea părților de moșie din Bucovina Runcului și a moșiei Sălașele dintre Fruntești și Filipeni. Timp de un secol și jumătate nu mai 228 apar în documentele de epocă alți slujitori ai bisericii din Fruntești. Abia în 1845 un Ianacache, fiul diaconului Toma, vinde lui Grigore Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost înregistrați capii de familie și, excluzând satul Mărăști, viitoarea comună Filipeni înregistrează 157 capi de familie (gospodării-case) și respectând calculul cu 5 membri pe familie, înseamnă că erau 785 de suflete. N-au fost menționate, deși existau, cătunele Știubiana, Runc, Valea Boțului (amintit cu acest nume într-un document din 1801) care ar ridica populația la peste 1.000 persoane. Revenind la populația satului Lunca (aproximativ 100 persoane în 1835, după 50 de ani de la așezarea pe valea Dunavățului), se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin care se aplicau sancțiuni disciplinare. În anul 1980, CAP Lunca - Filipeni se unifică cu CAP Mărăști, formând unul singur sub denumirea de CAP Filipeni. Acesta cuprindea 6 ferme: Ferma nr. 1 Mărăști, Ferma nr. 2 Brad, Ferma nr. 3 Runc, Ferma nr. 4 Dobreana, Ferma nr. 5 Fruntești, Ferma nr. 6 Slobozia - Valea Boțului. 56 în 1961, GAC „30 Decembrie”, prin planul de producție și bugetul de venituri și cheltuieli, și-a propusă să realizeze 22.900 zile de muncă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
16 km). Cheltuielile de transport se vor ridica la 55 000 de lei. Detalii de la conducătorul grupului, dl ing. Szentgyörgyi Alexandru (tel. 0257-289 895). Asociația intenționează să organizeze între 9-12 septembrie o excursie la Muntele Mare, Cheile Pociovaliștei și Cheile Runcului din rezervația carstică Scărișoara-Belioara în Munții Apuseni (cu corturile); amănunte - de la Jerry (tel. 0257-229 905) și Roni Liptai (tel. 0257-272 317) sau de la adresa de e-mail: alinutz@veniticunoi. ro. ( I. B.) „Cetăți Transilvane“ Festivalul Medieval „Cetăți Transilvane“ va debuta la
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
fi indiciul pentru existența, în vechime, la noi, a agriculturii montane. Există în munții Făgăraș un loc numit Arsurile, în muntele Cozia, doi munți, Runcu și Pleașa. Prin aceleași locuri agricultura practicată prin foc e legată de termeni precum pojorîtă, runc și pleașă. Înțelesul lor ridică însă unele întrebări. Runc înseamnă pășune, pleașă (sau pleș) înseamnă pleșuv, chel, pojorîtă e (iarbă) arsă. Așa dar nu de agricultură ar fi vorba, ci de creșterea vitelor. În rest, lucruri care merită a fi
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
agriculturii montane. Există în munții Făgăraș un loc numit Arsurile, în muntele Cozia, doi munți, Runcu și Pleașa. Prin aceleași locuri agricultura practicată prin foc e legată de termeni precum pojorîtă, runc și pleașă. Înțelesul lor ridică însă unele întrebări. Runc înseamnă pășune, pleașă (sau pleș) înseamnă pleșuv, chel, pojorîtă e (iarbă) arsă. Așa dar nu de agricultură ar fi vorba, ci de creșterea vitelor. În rest, lucruri care merită a fi citite. În același număr al Vieții, dl Luca Pițu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
doar atît: facerea lui m-a devorat, m-a desființat că Autor. Aleluia!”, notează Ioan Pîntea într-una din paginile admirabile ale jurnalului sau. Tot astfel va scrie, de exemplu, Slujba Mucenicului Atanasie, alături de un poem „frust și melancolic” despre Runcul părinților. În sfîrșit, poetul, asemeni duhovnicului, nu muncește, ci lucrează, pentru ca, iată, „în munca ești sclav; în lucrare ești serv și slujitor”, iar scris/cititul, în pofida unor rare clipe de tensiune („Citesc enorm. Scriu pu- țin. Citesc din ce in ce mai mult. Scriu
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
Esslingen, pe o stradă „pustie, bacoviană”, la Ierusalim, de Rusalii, cu Violeta, privind „înduioșat și «topit» sufletește” satul lui Lazăr, cel înviat a patra zi din morți; dar drumurile esențiale din jurnalul lui Ioan Pîntea sînt în illo tempore, în Runcul copilăriei și la Rohia, în „admirația ortodoxă” și ucenicia la N.Steinhardt. Runcul e o fotografiede album - „Troienele înalte de la Runc, pe care împreună cu Vasile scriam cu degetul numele fetelor la care visăm, gerul de pe înălțimile Țibleșului revărsat și oprit
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
înduioșat și «topit» sufletește” satul lui Lazăr, cel înviat a patra zi din morți; dar drumurile esențiale din jurnalul lui Ioan Pîntea sînt în illo tempore, în Runcul copilăriei și la Rohia, în „admirația ortodoxă” și ucenicia la N.Steinhardt. Runcul e o fotografiede album - „Troienele înalte de la Runc, pe care împreună cu Vasile scriam cu degetul numele fetelor la care visăm, gerul de pe înălțimile Țibleșului revărsat și oprit brusc în gemulețele casei bunicilor” -, e o reverie necesară în grădinile Raiului de
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
înviat a patra zi din morți; dar drumurile esențiale din jurnalul lui Ioan Pîntea sînt în illo tempore, în Runcul copilăriei și la Rohia, în „admirația ortodoxă” și ucenicia la N.Steinhardt. Runcul e o fotografiede album - „Troienele înalte de la Runc, pe care împreună cu Vasile scriam cu degetul numele fetelor la care visăm, gerul de pe înălțimile Țibleșului revărsat și oprit brusc în gemulețele casei bunicilor” -, e o reverie necesară în grădinile Raiului de altădată, si in întîmplările cu „vărul Vasile” și
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
în lungime de 900 m, s-au amenajat și omologat: pârtia de pe Dealul Negru, în lungime de 3 200 m, cu o diferență de nivel de 400 m, deservită zilnic, între orele 9 și 17 de telescaun; pârtia de pe Dealul Runc pentru schi fond, cea mai lungă din țară (5 000 m). În masivul Călimani există, de asemenea, condiții pentru schi extrem, dar și pentru snowmobile. În stațiune își desfășoară activitatea și o școală de schi (omologată), cu programe speciale destinate
Agenda2005-51-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284530_a_285859]
-
Între altele, noul proiect prevede amenajarea unei pârtii de schi cu instalație pe cablu și tunuri pentru zăpadă, reabilitarea izvoarelor minerale din Parcul central al localității, refacerea aleilor și a întregului mobiler din parc. Totodată, se prevede modernizarea zonelor turistice Runc și Lunca Dornelor. ( O. N.) Safari în Kenya Amatorii de călătorii exotice au posibilitatea de a opta pentru o minivacanță la început de an, dintr-o mulțime de oferte ale agențiilor de turism. Una dintre cele mai originale este un
Agenda2006-03-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284656_a_285985]
-
de colindători din satele Greaca și Pietrele, județul Giurgiu care vor cânta pentru întâia oară în Muzeul Satului. Dar și ansamblurile cunoscute deja, vor oferi cel mai frumos program muzical și coregrafic, menit să ajungă la sufletul românilor: Ansamblul Doinitorii Runcului, Ansamblul folcloric Trei generații din Flămânzi,jud. Botoșani, Ansamblul folcloric Drumul baltagului din comuna Borca, jud. Neamț, Grupul de copii Ascetica toacă din Victoria, jud. Brașov, Ansamblul folcloric Muntenia din Giurgiu, Grupul folcloric „Constantin Brăiloiu” al Colegiului „Sandu Aldea” din
Floriile cu bucurie, la Muzeul Satului din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70320_a_71645]
-
Sus 5. Felsosofalva 39. Remetea 1. Remetea 1. Gyergyoremete 2. Făgețel 2. Kicsibukk 3. Sineu 3. Eszenyo 40. Săcel 1. Soimusu Mare 1. Nagysolymos 2. Soimusu Mic 2. Kissolymos 3. Vidacut 3. Szekelyhidegkut 41. Sărmaș 1. Hodoșa 1. Gyergyohodos 2. Runc 2. Runk 42. Sancraieni 1. Sancraieni 1. Csikszentkiraly 2. Fitod 2. Fitod 3. Hosasau 3. Hosszuaszo 4. Leliceni 4. Csikszentlelek �� 5. Misentea 5. Csikmindszent 6. Santimbru 6. Csikszentimre 43. Sandominic 1. Sandominic 1. Csikszentdomokos 44. Sanmartin 1. Sanmartin 1. Csikszentmarton
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
pentru a o înțelege și a da un răspuns bun la ceea ce s-a întâmplat cu ea, măcar să ne străduim, prin intermediul literaturii, de astă dată, să o interogăm. Să o întrebăm, așa cum fac Grigore Leșe și badea Vasile Dâncu de la Runc, ce a mai rămas și ce mai rămâne, în această situație, din ea. Cine mai crede astăzi, ca Ramuz, că civilizația rurală, temeiul, se află "la sursa însăși a ființei"?! Nimeni aproape. Poate câțiva filosofi și gânditori rătăciți, etichetați autohtoniști
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
Basma. ca să pot reuși, nici voi cu tot dinadinsul să o deviez și pe a mea, am fost de o locvacitate copioasă și susținută. I-am arătat Văraticul, răzlețit sub soare, faldul munților în care se ascunde Agapia, Ciungii, cu runcurile ca niște sâni formidabili, misteriosul Pleș, exilat în marginea zării. În fața noastră, Cetatea Neamțului, molar sfărmat al unui leviatan de coșmar, strălucea ivoriu în soarele arzător al amiezii și creștea cu cât ne apropiam de târg. Prin valea ei largă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
prinsa, un grajd imens plin cu animale și două slugi, Hilip Bulbacul și Grafira Rotundu, care le îngrijeau, o moară de măcinat făină de porumb, situată pe cursul râului Moldova, vreo 50 de prăjini teren arabil și grădină. În Dealul Runc și pe Doabra i-au rămas bunicii Ilinca 40 de fălci de teren fânaț, pășune și pădure, un bordei cu două încăperi și un adăpost pentru animale îvite și oi). O parte din aceasta au confiscat-o comuniștii în anul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ani, rămasă văduvă, a condus gospodăria și a purtat copiii în școli și facultăți. Chiar și la vârsta de 70 de ani făcea două drumuri dus întors, însumând aproape 20 de km, între gospodăria din sat și bordeiul din Dealul Runc, aducând laptele de dimineață și de seară, în două bleahuri de 10 litri fiecare, în mâini. Acest ritual zilnic, cu ritm de metronom, s-a întins pe ani de zile, pentru a achita la Banca cernăuțeană împrumutul restant. Când a
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
piua sa din gospodărie, unde se băteau țesăturile groase din care se confecționau sumane, ițari de iarnă, șube, ilice și obiele. Specific acestui loc de scăldat destul de adânc, cam de trei metri, era săpătura apei sub malul înalt al dealului Runc, profundă de doi metri, în care colcăiau clenii, scobarii și păstrăvii cei mari de peste 1 kg, care nu puteau fi prinși acolo decât cu mâna, de experți. Un specialist în domeniu era colegul meu de clasă Doru Frunză, fiul președintelui
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
porumbi în lapte, susai, măcriș, cireșe, căpșuni, dude, mere și pere văratice. Fructele unice, de pădure îfragi, afine, zmeură și mure) ne plăceau în mod deosebit pentru parfumul lor atrăgător și ne deplasam kilometri buni pe cele trei dealuri: Buzăul, Runcul si Barbușca, trasee bogate și-n ciuperci îhribi, vinețele, gălbiori, râșcovi, nicoreți, creasta cocoșului, opintici) pe care, dacă nu le duceam acasă, le savuram coapte în jarul și spuza unui foc de cepuri aprins pe malul râului Moldova, împreună cu cartofi
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de șef de Ocol Silvic Vama. Pauzele dintre competiții erau caracterizate de jocuri interesante între cele două parohii, de Sus și de Jos, în care este împărțită administrativ-religios comuna, cât și de confruntările dintre români și țiganii din comunitatea dealului Runc, botezată ironic „Cernăuțiul Nou”, ce aveau loc pe terenul câmpului Gușoi, care devenea, de obicei, un adevărat teatru de război. După etapa „piticilor”, perioadă în care ne-am inițiat în tainele sportului cu balonul rotund, cei mai mulți dintre noi am fost
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
agricol, la numele tatei, Cotlarciuc Vladimir, adică : o bucătărie de vară îcăsoaia unde stătea bunica); o standoală îmagazia cu scule și unelte); un grajd, toate construite de tata după ce s-a întors din prizonierat; două hectare de pădure în dealul Runc; trei hectare de pășune și fânaț. Restul averii era trecut pe numele bunicii: casa, curți, grădini, acareturi, moara, animale, mai puțin cele 60 ha de teren forestier „donate” în 1958 la „întovărășire”. Cum era firesc, datorită crizei de locuințe din
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și Sf. Ana (cu lacul de crater vulcanic omonim), din Masivul Ciomatu. În rocile vulcanice s-au format și Defileul Oltului la Tușnad, Defileul Mureșului (Toplița - Deda) și sectoarele de chei precum Cheile Vârghișului (Mții Harghitei), Cheile Tătarului și Cheile Runcului (M-ții Gutâi) ș.a.. 2.1.5. Relieful pseudovulcanic Relieful pseudovulcanic („vulcanii noroioși”) nu au legătură cu activitatea vulcanică propriu-zisă, ci se rezumă doar la o asemănare morfologică prin apariția, la scară mai mică, de conuri și cratere. Este exprimat
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
tehnică a arșiței sau a jariștei) sau prin alte procedee era realizată în vederea cultivării, dar și a creării de pajiști pentru animale. H.H. Stahl consemnează numele dat culturilor de cereale ce se succedau pe un loc despădurit prin foc (numit runc): prosie, răsprosie și samulastră. Faza finală, după părăsirea culturii, era aceea în care locul despădurit devenea pășune pentru animale. Apoi, când mlădițele se înmulțeau, terenul era părăsit, iar pădurea își reintra în drepturi (Stahl, 1998, vol. I, 248-254, 272-278). Această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
chemat de vorbele care sunau afară și ieși sub stele. Femeia schimbă vorba; aflase că badea Toma va să vie a doua zi cu o știre despre un râs din Pârăul Șerpilor. L-a întâlnit pe Bezarbarză tocmai sus, la Runc, și i-a lăsat vestea asta lui Bezarbarză. Ursake tăcea; era bine încredințat că, înainte de a ieși el afară, se vorbise de altceva. — Mergem, Culi, îi zise într-un târziu vânătorul, observându-l că nu mai avea astâmpăr. Până la poiana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]