4,986 matches
-
dar nu i-au suportat niciodată. Au conviețuit cu aceștia (unii dintre ei și cu polonezii), dar atât. Între ei, în marea și dictatoriala URSS, vorbeau ucraineana, nu rusa. Pe străzile marilor orașe, nu prin cine știe ce cătune, orice întrebare-n rusă îți aducea, înaintea răspunsului, niște sprâncene ridicate deloc prietenos. Însă puteai cumpăra și-n limba rusă o pâine, ca să fac o paralelă cu psihoza Har-Cov. I-or fi lovit deschiderea și cheful de globalizare în ultimul sfert de secol, de când
Ciutacu, cuvinte dureroase: "Nu-i nimic romantic. E tragic" () [Corola-journal/Journalistic/44658_a_45983]
-
-mi dau seama, pe noi ne reprezintă din ce În ce mai mult U.D.M.R.-ul, atât pe plan extern cât și mai și pe plan intern. Ce să facem : o să mai Învățăm și limba maghiară plângând, că În rest am Învățat și limba rusă cântând și multe altele. Oricum trebuie să ne Înțelegem cu ceilalți oameni și dacă ei nu vor să Învețe limba noastră, deși ne mănâncă mămăliga și-s veșnic nemulțumiți, o s-o Învățăm noi, că noi am fost, dintotdeauna, prea cumsecade
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
statului numai pentru turci și tătari, ce soseau cu porunci, pentru lipcani și curierii de la Țarigrad, precum și pentru zapciii visteriei. Ocuparea Moldovei, în 1828, de către trupele țariste, a determinat retragerea Domnului Moldovei; în locul lui s-a instituit o administrație militară rusă de care va depinde și exploatarea serviciului poștal, până în 1834. Comandantul trupelor de ocupație, generalul Pavel Kiseleff(1788-1872), numit în 1829, președinte plenipotențiar al Divanurilor Moldovei și Țării Românești, fiind interesat ca ambele principate să fie bine organizate, ca baze
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștal, până în 1834. Comandantul trupelor de ocupație, generalul Pavel Kiseleff(1788-1872), numit în 1829, președinte plenipotențiar al Divanurilor Moldovei și Țării Românești, fiind interesat ca ambele principate să fie bine organizate, ca baze de aprovizionare și de atac ale armatelor ruse în campaniile împotriva Turciei, acordă o importanță deosebită serviciului poștal și publică în 1830, o licitație pentru darea în antrepriză a poștelor pe termen de trei ani, fie pe întreaga țară, fie pe județe sau pe porțiuni de drumuri. Începând
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Prevederile privind organizarea corpului telegrafopoștal, vor fi în anii următori 1877, 1882, 1885 etc modificate, completate și îmbunătățite, atât în interesul personalului, cât și al administrației. Administrația Poștelor Române, a început să execute serviciul poștal internațional, după desființarea poștelor străine rusă și austriacă. Întrucât trimiterile poștale preschimbate între țări erau supuse la taxe și reguli diferite, iar acordurile bilaterale existente nu satisfăceau nevoile create de dezvoltarea rapidă a relațiilor internaționale, a apărut ideea unificării poștelor din mai multe țări. Așa s-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
forma acoperișurilor, precum și de realizarea unor elemente complementare (cerdac, terase, foișoare) și a decorațiunilor exterioare. 5. Cântecele, jocul și portul românesc sunt de o mare diversitate, ca urmare a interferentei etniei române cu alte etnii: germană și maghiară în Transilvania, rusă și turcă in Dobrogea, ucraineană în Nordul Moldovei, sârbă în Banat. Se adaugă evoluția diferențiată a unor populații în așanumitele „țări” (Țara Oașului, Țara Maramureșului, Țara Făgărașului, Ținutul Secuiesc), noțiunea de „țară” Măști din Maramureș Cimitirul vesel de la Săpânța având
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
După alegerile de la 20 mai 1990] În principiu, am certitudinea invincibilității poporului român; și că, așa cum a ieșit din impas cu Ceaușescu, va ieși din orice impas. Așa cum a făcut Unirea Principatelor, împotriva a trei mari puteri, otomană, austriacă și rusă, și a făcut unitatea înaintea unității Italiei... E atât de viguros neamul ăsta al nostru, că nu mă îndoiesc că virtuțile îl scot din impas. Asta e certitudinea mea. Istoria lui îmi dă argumente în sprijinul credinței mele că poporul
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
și, plus la toate, mergeam și șchioapă, căci înainte cu o săptămînă, am sărit într-o bucată de sticlă, copil cuminte, cum s-ar spune. A trecut și acest an, îmi era foarte greu la școală, deoarece bunica citea în rusă, eu în română învățam, nu mă deprinsesem să unesc cuvintele. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu și a sfintei bătăi, am învățat și să citesc, și să scriu. În sfârșit, a venit și mama acasă, ce bucurie simțeam, și câte cadouri a
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
vorbi și o gândire interesantă, este un om, într-adevăr, complicat, dar și minunat. Știe să glumească, să fie plină de viață, indiferent de greutăți, de probleme. Știe și ne înțelege. Nu-mi place când privim o emisiune TV în rusă și ea mă întreabă „ce a zis?”; mie nu-mi place să-i explic, pentru că pierd ceva interesant. Îi place, în timp ce privim, să înceapă să-și expună părerea, când eu doresc să fie liniște, ca să ascult ceea ce se spune în
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
chineză, dar copiii ei, având în vedere că în F era o mare unitate sovietică și ofițerii erau cu neveste și copii în casele din oraș, noi copiii vorbeam între noi și ei o rupeau în română, si noi în rusă. Unii dintre elevi știau și vorbeau fluent rusește, așa că eu o instruiam pe ea în rusă, că eu aveam un profesor care era vorbitor de rusă, și așa a trecut anul, dar nu a mai primit asemenea completări. Ea era
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
ofițerii erau cu neveste și copii în casele din oraș, noi copiii vorbeam între noi și ei o rupeau în română, si noi în rusă. Unii dintre elevi știau și vorbeau fluent rusește, așa că eu o instruiam pe ea în rusă, că eu aveam un profesor care era vorbitor de rusă, și așa a trecut anul, dar nu a mai primit asemenea completări. Ea era de română și franceză. Era la ciclul V-X, întâi a fost la aceeasi școală cu
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
noi copiii vorbeam între noi și ei o rupeau în română, si noi în rusă. Unii dintre elevi știau și vorbeau fluent rusește, așa că eu o instruiam pe ea în rusă, că eu aveam un profesor care era vorbitor de rusă, și așa a trecut anul, dar nu a mai primit asemenea completări. Ea era de română și franceză. Era la ciclul V-X, întâi a fost la aceeasi școală cu mine, chiar am avut-o la română în a V-
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
și iau drumul pribegiei în toată lumea, inclusiv în Moldova, pe Valea Siretului. Lipovenii din Lespezi și-au menținut tradiția religioasă ortodoxă pe rit vechi (au biserică proprie), limba și portul, respectate însă din ce în ce mai rar de tineri. Cuvântul lipovean vine din rusă, „lipa”însemnând tei, din lemnul căruia sunt realizate numeroase obiecte gospodărești. Lipovenii sunt de altfel buni lucrători ai pământului, fiind recunoscuți mai ales pentru culturile de zarzavaturi și legume. În 1930, în recensământul armatei figura o singură persoană lipoveană, pentru ca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Stalin”, „Tovarășul Stalin - prietenul, părintele și învățătorul pionierilor” etc. Să nu uităm că limba rusă era obligatorie, că la sfârșitul claselor a IV-a și a VII-a se susținea examen de absolvire, iar printre obiectele de examen era și rusa. O parte a cadrelor didactice care au activat în perioada interbelică își continuă activitatea și după al doilea război mondial, de experiența acestora au beneficiat cadre didactice care s-au integrat cu rezulate deosebite într-un colectiv didactic cu un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
secolului VII și prima parte a secolului VIII. Povestea lui Genji, primul mare roman al lumii, capodoperă supremă a literaturii japoneze, scrisă de Murasaki Shikibu în jurul anului 1000. Pastă de soia fermentată. Operă literară de la jumătatea secolului XI. Catedrala Ortodoxă Rusă Nikolai, numită oficial „Catedrala Învierii”. Brâu. FILENAME \p D:\Carti BP\Amurg\Surse\Listat\Amurg.doc PAGE 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
precizat o reporteriță de la postul public rusesc de informații Rusia 24. Anatoli Klian lucra de 40 de ani pentru televiziunea rusă și a efectuat numeroase misiuni în zone dificile, potrivit Pervîi Kanal. Pe 17 iunie, doi jurnaliști de la televiziunea publică rusă au fost uciși în regiunea vecină, Lugansk, iar angajatorul lor a atribuit moartea acestora unor tiruri de mortieră ale forțelor ucrainene. Fotograful italian Andrea Rocchelli a fost ucis în apropiere de Slaviansk, la sfârșitul lui mai, dar și asistentul său
Jurnalist de la televiziunea publică rusă, ucis în Ucraina by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/71844_a_73169]
-
Letiția Constantin Într-o poezie publicată în revista "Veac nou" din ianuarie 1945, A. Toma celebra înființarea Editurii și Librăriei ARLUS-Cartea Rusă (decembrie 1944, respectiv ianuarie 1945) drept un act civilizator major: "La inaugurarea librăriei Cartea Rusă Rafturi de bibliotecă, mese cu cărți, librărie - / Oare-am pătruns în comoara din ŤNopți una o mie?ť. / În juru-mi fioruri se țes de tainică vrajă / Și-n umbră eu caut Duh pus comorii ca strajă. / ŤSesam, te deschide!ť
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
o campanie de promovare (de pildă, legată de participarea RPR, în 1952, la Consiliul Mondial al Păcii, ținut la Viena, la care fuseseră formulate și câteva recomandări privind politicile culturale), indica drept campioană, în materie de literatură sovietică, Editura Cartea Rusă, care publicase, în cei 9 ani de activitate, 1.468 de titluri (dintre care, 406 în limbile minorităților), în 20.750.000 de exemplare 2. Să observăm că, dacă perioada interbelică își găsise ascendența, în ceea ce privea politica de carte
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
sovietici se va bucura și la noi, după 1944, de suportul unei ample campanii de propagandă. Încă de la înființarea sa, Asociația ARLUS a avut ca prim-obiectiv, conform Statutului publicat în 17 decembrie 1944, deschiderea unei secțiuni cu denumirea Cartea Rusă. Această secțiune avea ca sarcină crearea unei edituri și a unei librării 4. Dacă revista "Veac nou" a fost - în calitate de oficios al asociației - principalul "canal de emisie" a mesajelor cultural-ideologice ale puterii instalate în România după 12 septembrie 1944, când
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
an 1946 cu zaharatele nonsensuri ioneloteodoriene ș...ț că sfârșitul acestui război, că această pace pretind ș...ț o literatură generatoare de suflete noi, constructoare de platouri proaspete de activitate omenească"7. Poezia lui A. Toma La inaugurarea librăriei Cartea Rusă, redată la începutul acestui articol, era gândită ca un decoct de "viziuni pure" și "cugetări lucide", oferit unui cititor mult timp frustrat de imposibilitatea de a avea vreo perspectivă către Marea țară de la Răsărit. Acest cititor era anunțat că, prin
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
pentru pace19. În noiembrie 1950, este comunicat un tiraj de 1.105.000 (din care 673.000 erau broșuri agitatorice)20. În martie 1952, sunt oferite cifre globale, pentru perioada 1944-195121: 1.311 titluri (reprezentând însă exclusiv traduceri din literatura rusă) în 18.990.000.470 de exemplare! Cu același prilej, este oferită și cifra totală de titluri în versiune românească 22: 1.069, printre cărțile de succes numărându-se cele ale lui Mihail Șolohov 23, A. Fadeev, N. Ostrovski, Maxim
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
și Lectura. Cataloagele bibliotecilor românești păstrează și câteva volume editate nu la București, ci în provincie. Iată câteva exemple: Vladimir G. Korolenko - Opere alese (Timișoara: Cartea Rusă, 1953-1955); A.N. Ostrovski - Teatru (ed. a 2-a rev. Cluj: Editura ARLUS-Cartea Rusă, 1953); T. Popova - Borodin (șSibiuț: Cartea Rusă, 1954). Deși nu deținem multe date despre amploarea activității editoriale a departamentelor din provincie ale Cărții Ruse, presupunem că, la nivel de orașe, nu a existat propriu-zis un plan editorial. Cărțile au fost
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
aproape exclusiv la editarea literaturii sovietice. 1 Le livre dans la République Populaire Roumaine, București șs.n.ț, 1953. 2 Ibidem, p. 64. 3 Iordan, Iorgu, Cultura în Uniunea Sovietică, București, Socec, ș1948ț, p. 9. 4 Maximilian, S., Editura Cartea Rusă. În: "Veac nou", an I, nr. 25, 20 mai 1945, p. 2. 5 "Veac nou", an I, nr. 49, 10 nov. 1945, p. 19. 6 Ibidem, p. 1. 7 În: "Veac nou", an II, nr. 44, 5 octombrie 1946, p.
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
octombrie 1949, p. 6. 20 Idem, an VI, nr. 47, 10 noiembrie 1950. 21 Numărul de cărți de beletristică editate în 1951 era 265, în 4.000.000 de exemplare. 22 Unele cărți au avut și versiuni în maghiară, germană, rusă și ucraineană. 23 Într-un articol intitulat Cartea sovietică în țările de democrație populară și publicat în "Literaturnaia gazeta", nr. 108, 1952, G. Filipovici spunea, referindu-se la România, că romanul lui M. Șolohov, Pământ desțelenit, s-a epuizat în
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
1), N. Moraru (1), Oscar Lemnaru (1), Alexandru Graur (1), Ov. Crohmălniceanu (1), Damian Stănoiu (1), Veronica Porumbacu (1), N. Cerna (1), Ion Marin Sadoveanu (1), I. Negoițescu (1), Gellu Naum (1), Eugen Jebeleanu (1). 28 Fohrer, Julien. Editura Cartea Rusă. În: "Veac nou", an I, nr. 2, 17 decembrie 1944, p. 2. 29 Un bilanț. În: "Veac nou", an I, nr. 38, 25 august, 1945, p. 2. 30 Ibidem. 31 Petrescu, Cezar, Traducerile și traducătorii. În: "Veac nou", an X
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]