469 matches
-
ales femeia vorbesc bine moldovenește. Însă copila lor unica Liuba Liubicica (Liubov) nu știe românește și abia acum începe a rupe câte un cuvânt două cu ofițerii români. Singura ambiție a acestor oameni simpli a fost ca să facă o barișnie ruscă din fetița lor. Și au izbutit ușor pentrucă nenumăratele licee ale Basarabiei aveau menirea să împlinească rusificarea. Și târgurile se rusificau în bloc. Mai ales liceele de fete gemeau de eleve. Și datorită acestui lucru și astăzi n-auzi pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
distanță de 18 km de râul Prut, la 52 km de Vaslui (reședința județului), la 81 km de Iași și la circa 335 km de București. În partea de vest a orașului se întinde dealul Lohan, care, unit cu dealurile Rusca și Vulpe spre sud, înconjoară orașul în formă de arc, făcând legătura cu depresiunea Elan-Sărata. „Orașul dintre vii” se află pe drumul european E 581, care leagă România de Republica Moldova prin vama Albița. Dealurile care înconjoară orașul sunt: Corni, Șara
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
depresiunea Elan-Sărata. „Orașul dintre vii” se află pe drumul european E 581, care leagă România de Republica Moldova prin vama Albița. Dealurile care înconjoară orașul sunt: Corni, Șara, Lohan și Rotundoaia spre nord și nord-vest, Dobrina și Vlăscineasa la vest, Coțoi, Rusca, Vulpe-Voloseni la sud și Dric și Galbena la est, înălțimea maximă a acestora fiind 362 m în dealul Dobrina. Valea Prutului, largă și cu multe bălți, constituie partea cea mai joasă a ținutului (județul Fălciu de mai târziu). Apele. Râul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așezate în partea de nord a plasei Mijlocu. Numele localității provine, se pare, de la numele proprietarului Hodco. Leoști. În județul Fălciu erau două sate cu acest nume: unul pe Crasna și altul pe Sărata, denumit și Cotroceni, lângă Cârligați și Rusca, făcând parte din comuna Șchiopeni (astăzi, în com. Pădureni). La cel de-al doilea se referă uricul lui Ștefan cel Mare din 1495. Denumirea satului provine, probabil, de la paharnicul Leoa (Leva), care avea doi frați, Șteful și Gherasim. Lohan. „Salcie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Rânceni, Drânceni, de astăzi) și Sărata, care face parte din comuna Stănilești. Gheorghe Ghibănescu era de părere că „Gura Sărăței e în jos de Huși, aproape 40 km tocmai în comuna Rânceni, iar pârâul Sărata, care izvorăște din dealurile de lângă Rusca, trece prin valea Ivăneștilor, apoi mai sus de Vetrișoaia se unește cu pârâul Șchiopeni, și aproape de Berezeni, unindu-se cu Prutețul se varsă în lacul lui Donici”. Pârâul Sărata izvorăște din pădurea Hușilor, pe teritoriul comunei Rusca (jud. Fălciu) și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din dealurile de lângă Rusca, trece prin valea Ivăneștilor, apoi mai sus de Vetrișoaia se unește cu pârâul Șchiopeni, și aproape de Berezeni, unindu-se cu Prutețul se varsă în lacul lui Donici”. Pârâul Sărata izvorăște din pădurea Hușilor, pe teritoriul comunei Rusca (jud. Fălciu) și se varsă în Prut, în apropiere de Berezeni. Sărata de dincolo de Prut se varsă lângă satul Hănășeni. Trece pe lângă satele Cârligați, Leoști, Davidești, Căpotești, Ivănești etc. și se varsă în Pruteț. Pentru că în dreptul acestui pârâu, peste Prut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o deprindere pentru locuitorii satelor de lângă graniță. Ei fugeau în masă de pe moșii, ceea ce a determinat guvernul, în ținuturile Fălciu, Iași și Dorohoi, să suspende aplicarea legii clăcii, mai întâi până în 1844, apoi până în 1848. Arendașul moșiei Ivănești, Cârligați și Rusca cerea Isprăvniciei Fălciu, la 11 ianuarie 1847, să aducă înapoi pe cei șapte fugari: „Noi prin contractul de posesie suntem îndatorați ca numărul locuitorilor pe care l-am găsit pe moșie, să-i dăm la eșirea din posesie, proprietății”. La
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Munții Semenicului există o „bandă” de „dușmani ai poporului”, sabotori, reacționari care vor să oprească mersul înainte al societății și economiei, depășirea producției de oțel etc., ceea ce amintește de niște întâmplări de pe aceleași locuri, cu aceiași „bandiți”, din Lazăr de la Rusca (1949) a lui Dan Deșliu. În contextul anilor ’60, dramaturgul încearcă să se metamorfozeze, fie întorcându-se spre istorie, ca în Horia (1956), fie restrângând acțiunea la „dezbaterea de idei”, cum procedează în Platforma magică (1973). Dar predominanța „problemelor de
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
1978, e distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor etc.). Lungi compuneri epic-discursive exaltă lupta împotriva „dușmanilor poporului” (partizanii anticomuniști din munți), noile șantiere, modelul Rusiei bolșevice și utopia comunistă. Mult timp, D. este valorizat exclusiv ca autor al poemelor Lazăr de la Rusca (1949) și Minerii din Maramureș (1951), intens mediatizate, impuse în programele școlare și în manuale ca modele ale noii literaturi. Clișeele limbii de lemn ale propagandei regimului sunt placate pe tiparele prozodice și lingvistice ale folclorului, hibridul fiind de un
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
fără însă a persevera. Istoria literară îl reține ca poet cu o evoluție dintre cele mai spectaculoase și totodată ca pe un caz dramatic de conștiință. SCRIERI: Goarnele inimii, București, 1949; Cântec pentru Legea cea Mare, București, 1949; Lazăr de la Rusca, București, 1949; Poezii. Cântec pentru slava lui Gheorghi Dimitrov, București, 1949; În numele vieții, București, 1950; Minerii din Maramureș, București, 1951; Versuri alese, București, 1953; Cuvânt despre sergentul Belate Alexandru, București, 1956; Cântec de ruină, București, 1957; Ceva mai greu, București
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
Cântec pentru slava lui Gheorghi Dimitrov, București, 1949; În numele vieții, București, 1950; Minerii din Maramureș, București, 1951; Versuri alese, București, 1953; Cuvânt despre sergentul Belate Alexandru, București, 1956; Cântec de ruină, București, 1957; Ceva mai greu, București, 1958; Lazăr de la Rusca. Minerii din Maramureș, București, 1959; Poeme. Lazăr de la Rusca. Minerii din Maramureș. Pe viață și pe moarte. Despre oțel, București, 1961; Cercuri de copac, București, 1962; Poezii, București, 1962; Minunile de fiecare zi, București, 1964; În poartă, Voinescu!, București, 1968
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
vieții, București, 1950; Minerii din Maramureș, București, 1951; Versuri alese, București, 1953; Cuvânt despre sergentul Belate Alexandru, București, 1956; Cântec de ruină, București, 1957; Ceva mai greu, București, 1958; Lazăr de la Rusca. Minerii din Maramureș, București, 1959; Poeme. Lazăr de la Rusca. Minerii din Maramureș. Pe viață și pe moarte. Despre oțel, București, 1961; Cercuri de copac, București, 1962; Poezii, București, 1962; Minunile de fiecare zi, București, 1964; În poartă, Voinescu!, București, 1968; Drumul spre Dikson, București, 1969; Luminile arenei, București, 1969
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
o petrecere în aer liber cu vodcă și muzică „de acasă”. Similar pieței de la Centrale, Molino Dorino este un loc de negociere a sexualității și a relațiilor dintre migranți, femei și bărbați din Est (de multe ori, între români și „rusce”). Găsirea unui partener este adesea un proces simplu și rapid. După o scurtă trecere în revistă a zonei, migranții văd „cine e disponibil”, apoi „discută” puțin la o cafea la chioșcul din capătul parcării, și momentul de început al unei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care este implicata regia autonomă sunt de competența instanțelor judecătorești de drept comun, potrivit legii. Articolul 32 Prezentul regulament se completează cu celelalte reglementări legale. Anexă la regulament LISTA subunităților din structura Regiei Autonome a Cuprului 1. Sucursala minieră "Poiana Ruscă" Teliuc 2. Sucursala minieră Brad 3. Sucursala minieră Abrud 4. Sucursala minieră Balan 5. Sucursala minieră Neferoase Deva 6. Exploatarea minieră Zlatna 7. Exploatarea minieră Baia de Arama 8. Exploatarea minieră Altin-Tepe. -------
HOTĂRÂRE nr. 726 din 19 octombrie 1994 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale cu capital integral de stat prin reorganizarea unor subunităţi din cadrul Regiei Autonome a Cuprului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111346_a_112675]
-
17. 6 Martie 1.050 - 1.050 18. Obretin I 2.683 375 2.308 19. Obretin II 617 617 - 20. Perișor 1.350 - 1.350 21. Periteasca 1.709 - 1.709 22. Popina 6.400 224 6.176 23. Rusca 2.615 - 2.615 24. Sarinasuf 590 - 590 25. Stipoc 1.344 - 1.344 26. Tauc 331 18 313 27. Topraichioi 240 - 240 SUPRAFAȚA TOTALĂ DE AMENAJĂRI PISCICOLE 39.567 5.205 34.362 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SUPRAFAȚA TOTALĂ DE AMENAJĂRI 79.541
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109311_a_110640]
-
Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Marmosim" - Ș.A., cu sediul în localitatea Simeria, cod 2625, str. Cuza Vodă nr. 24, județul Hunedoara, în calitate de concesionar, pentru zăcămintele de marmură în perimetrele Dealul Plumbului Sud și Dealul Plumbului Nord din comuna Rusca Montană, județul Caraș-Severin, prevăzute în anexele nr. 1 și 2*) care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. -------- Articolul 2 (1) Stabilirea și plata redevenței se fac în condițiile prevăzute la art. XI din anexă la prezența hotărâre. ... (2) Cuantumul majorărilor
HOTĂRÂRE nr. 514 din 24 aprilie 2003 privind aprobarea unor licenţe de concesiune a activităţii miniere de exploatare, încheiate între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială "Marmosim" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149673_a_151002]
-
fondului forestier aferentă crestei nordice (ce cuprinde Vf. Lucaciu, Doisprezece Apostoli, Vf. Tamau, Vf. Vorova, Vf. Maieris, Culmea Pietrii Mari, Culmea Marisel și pășunea împădurita de la izvoarele Dornei), întreaga suprafață situată în afara fondului forestier aferentă crestei vestice începând din Vf. Ruștei și incluzând inclusiv Vf. Tihu și continuând cu culmea Hâiții, Vf. Pietrosul ÎI, Vf. Negoiu Unguresc, Vf. Pietricelului cu excluderea carierei, precum și întreaga suprafață cu vegetație forestiera și jnepeniș din afara fondului forestier din culmea estică (cuprinzând Vf. Răchitișului, jnepenișul din
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
16. Buchin │ 70. Pirvova 17. Bucosnita 71. Plugova 18. Bucova │ 72. Poiana 19. Carasova │ 73. Pojejena 20. Cărbunari │ 74. Prigor 21. Cavaran │ 75. Prilipet 22. Ciclova Română │ 76. Ramna 23. Ciuchici │ 77. Racasdia 24. Ciudanovita │ 78. Rudăria 25. Cilnic │ 79. Rusca Montană 26. Clocotici │ 80. Sacu 27. Comoriste │ 81. Sasca Montană 28. Copacele │ 82. Secaseni 29. Cornea │ 83. Secu 30. Cornereva │ 84. Sichevita 31. Dalboset │ 85. Slatina-Nera 32. Delinesti │ 86. Slatina-Timiș 33. Doclin │ 87. Socol 34. Dognecea │ 88. Svinita 35. Doman
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Sibiu. 34. Hungerkamp Ramona, fiica lui Iova Petru și Hildegard Ecaterina, născută la 1 aprilie 1971 în localitatea Oțelu Roșu, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Germania, 46397 Bocholt, Grosse Allee 30, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Rusca Montană nr. 123, județul Caraș-Severin. 35. Iorga Constantin-Cristian, fiul lui Iorga Constantin și Elena, născut la 14 aprilie 1963 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Austria, 4040 Linz, Wildbergstr. 32/3/301, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 273 din 4 martie 2004 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156365_a_157694]
-
1999+--------------+-----------+conform H.G. | | | |Aiud +-----------+defavorizata|defavorizata| Lesu |Liubcova |Baisoara |nr. 209/1999. | | | |Albac |Câmpulung |Comănești | Borod- |Măgura Ilvei+--------------+-----------+ | | | |Arieseni |Muscel |conform H.G.| Suncuius- | Ilva Mare |Zona minieră |Capusu Mare| | | | |Avram Iancu +-----------+nr. 207/1999| Dobrești- | Năsăud |defavorizata +-----------+ | | | |Câmpeni |Godeni | | Vadu | |Rusca Montană,| | | | | |Gardă de Sus +-----------+ | Crisului, | |conform HG | | | | | |Horea |Poenari de | | cfm. H.G. | |nr. 197/1999. | | | | | |Ighiu |Muscel | |nr. 195/1999| |Zona minieră | | | | | |Intregalde +-----------+ |Zona minieră| |defavorizata | | | | | |Livezile Metes|Schitu | |defavorizata| |Bocșa | | | | | |Ocna Mureș |Golești | | Popești | |conform H.G. | | | | | |Ocoliș +-----------+ |Derna-Alesd,| |nr.
GHID DE PROCEDURI din 14 mai 2004 privind măsuri pentru acordarea de stimulente financiare, prin Agentia Naţională pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere, antreprenorilor locali, în vederea angajarii şi instruirii persoanelor fără loc de muncă din zonele miniere cu grave dezechilibre economice şi sociale, ca urmare a restructurarii sectorului minier. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157950_a_159279]
-
Moldomin, Minvest-SM Bălan, Snif, S.C. Industria Sârmei, Gavazzi Steel, Minvest-SM Baia de Arieș, S.C. Turnu, C.U.G. Cluj, S.C. Apaterm Galați, S.C. Tractorul U.T.B., S.C. Chimcomplex, Minvest-SM Brad, Apa Nova (R.G.A.B.), Minvest-SM Coranda Certej, Minvest-SM Poiana Ruscă Teliuc, Siderca, S.C. Electrocarbon, Tepro, Nitramonia, Viromet, Amonil, Oltchim, Sere Codlea, U.S. Govora, Republica, Zahăr Bod, Stirom București, Danubiana, Gerom Buzău, Colorom Coldea, Roman Brașov, Metrom Brașov, Carfil Brașov, Stiaz Azuga, Faur București, UPSOM S.A. Ocna Mureș, Bicapa S.A. Târnăveni
MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE din 3 octombrie 2003 suplimentar pentru Aranjamentul stand-by*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156105_a_157434]
-
Moldomin, Minvest-SM Bălan, Snif, S.C. Industria Sârmei, Gavazzi Steel, Minvest-SM Baia de Arieș, S.C. Turnu, C.U.G. Cluj, S.C. Apaterm Galați, S.C. Tractorul U.T.B., S.C. Chimcomplex, Minvest-SM Brad, Apa Nova (R.G.A.B.), Minvest-SM Coranda Certej, Minvest-SM Poiana Ruscă Teliuc, Siderca, S.C. Electrocarbon, Tepro, Nitramonia, Viromet, Amonil, Oltchim, Sere Codlea, U.S. Govora, Republica, Zahăr Bod, Stirom București, Danubiana, Gerom Buzău, Colorom Coldea, Roman Brașov, Metrom Brașov, Carfil Brașov, Stiaz Azuga, Faur București, UPSOM S.A. Ocna Mureș, Bicapa S.A. Târnăveni
LEGE nr. 6 din 18 februarie 2004 pentru ratificarea amendamentelor aduse la Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Interna��ional, convenit prin schimb de scrisori între Bucureşti şi Washington prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanţelor Publice şi a Băncii Naţionale a României şi răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internaţional, cu modificările şi completările ulterioare, prin Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare şi prin Memorandumul tehnic de înţelegere suplimentar, convenite la Bucureşti şi la Washington, prin scrisoarea părţii române din 3 octombrie 2003 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 15 octombrie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156101_a_157430]
-
încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Marmosim" - Ș.A., cu sediul în localitatea Simeria, cod 2625, str. Cuza Vodă nr. 24, județul Hunedoara, în calitate de concesionar, pentru zăcământul de marmură în perimetrul Dealul Maria din localitatea Rusca Montană, județul Caraș-Severin, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ---------- Articolul 2 Stabilirea și plata redevenței se fac în condițiile prevăzute la art. XI din anexă la prezența hotărâre. Articolul 3 Licență de concesiune a activității miniere
HOTĂRÂRE nr. 495 din 18 aprilie 2003 privind aprobarea unei licenţe de concesiune a activităţii miniere de exploatare, încheiată între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială "Marmosim" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149521_a_150850]
-
București, Societatea Comercială "Uzina Mecanică Râmnicu Vâlcea" - Ș.A., Societatea Comercială "Uzina Mecanică Babeni" - Ș.A., Societatea Comercială "Uzina Mecanică Drăgășani" - Ș.A., Societatea Comercială "Uzina Mecanică Filiasi" - Ș.A., Societatea Comercială "Romaero" - Ș.A. București, Societatea Comercială "IAR" - Ș.A. Ghimbav, Societatea Comercială "Mecanică Poiana Rusca" - Ș.A. Privatizarea se va efectua în baza strategiilor de dezvoltare elaborate de direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Industriei și Resurselor, având ca sistem de referință, în principal, următoarele elemente: a) obiectivele de dezvoltare ale sectorului; ... b) dimensiunea, forța de muncă
STRATEGIE din 5 iunie 2003 de privatizare a unor societăţi comerciale aflate în portofoliul Ministerului Industriei şi Resurselor, pentru anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150482_a_151811]
-
București, Societatea Comercială "Uzina Mecanică Râmnicu Vâlcea" - Ș.A., Societatea Comercială "Uzina Mecanică Babeni" - Ș.A., Societatea Comercială "Uzina Mecanică Drăgășani" - Ș.A., Societatea Comercială "Uzina Mecanică Filiasi" - Ș.A., Societatea Comercială "Romaero" - Ș.A. București, Societatea Comercială "IAR" - Ș.A. Ghimbav, Societatea Comercială "Mecanică Poiana Rusca" - Ș.A. Privatizarea se va efectua în baza strategiilor de dezvoltare elaborate de direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Industriei și Resurselor, având ca sistem de referință, în principal, următoarele elemente: a) obiectivele de dezvoltare ale sectorului; ... b) dimensiunea, forța de muncă
HOTĂRÂRE nr. 653 din 5 iunie 2003 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a unor societăţi comerciale aflate în portofoliul Ministerului Industriei şi Resurselor, pentru anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150481_a_151810]