774 matches
-
1330, cu toate că primul nu fusese atins. E foarte probabil ca regele să se fi gândit la o expediție prin trecătoarea Oituz, din moment ce Papa îi acorda, în 1 iunie 1332, a treia parte din veniturile bisericești pentru organizarea unei campanii împotriva rutenilor și „schismaticilor” români, care „bântuiesc” pe creștinii din Transilvania și, la 16 ale aceleiași luni, dezlega oastea regală, pe tot timpul postului Sf. Apostoli Petru și Pavel, de a consuma carne în zilele oprite de canoane. Dar e greu de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Cazimir al III-lea al Poloniei și cu principele Lubart. Potrivit unui testament secret, el lăsase tronul său regelui polon, care încă din anul 1337 a început să se intituleze „haeres ac dominus totius terrae Russiae”. Descoperit fiind de către boierii ruteni ortodocși, care mai erau nemulțumiți și de favorizarea catolicilor în timpul domniei acestuia, Gheorghe Troiden a sfârșit prin a fi otrăvit, pentru a fi chemat la tron Lubart. Acesta era socotit mai în drept să ocupe tronul, ca unul ce era
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să ocupe tronul, ca unul ce era fiul lui Gedymin, deci și el cumnat cu Gheorghe Troiden, dar, mai ales, fiindcă era căsătorit cu Eufrosina de Volânia, fiica lui Vladimir Mstislavici, nepoata lui Daniil de Ostrog. Trecând peste voința boierilor ruteni, Cazimir al III-lea, care uitase și de faptul că Haliciul se afla sub suzeranitatea mongolă și că regatul său suportase, în februarie chiar, o incursiune tătară, a trecut la fapte și a ocupat Liovul. Reacțiunea nu a întârziat să
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
-și apere drepturile de suzeran, el bătu oastea polonă ușor și-și ocupă tronul oferit după o intrare triumfală în Liov. Creștinat în ortodoxie și botezat sub numele Dimitrie, Lubart a cârmuit Haliciul până în anul 1349, ajutat fiind de către boierul rutean Detko, numit de regele Ungariei în anul 1344 „capitaneus ruthenorum”, dar cunoscut, în general, cu titlul, pe care-l poartă și în anul 1347, de „provizor sau capitaneus terre Russie”. Respingerea oștilor polone s-a petrecut într-un interval de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe care regele îi lăsa morți cu nepăsare pe câmpiile de bătălie, ca pe câni. Așa privită problema, e greu de admis teza recent lansată că, prin turburările din 1349 din Maramureș, Bogdan ar fi devenit o unealtă în mâinile rutenilor și lituanienilor în scopul de a împiedica o colaborare ungaro-polonă în contra Haliciului și Lituaniei. Înfrângerea lituanienilor și încorporarea Galiției și Lodomeriei, în 1349, de către Cazimir a făcut ca Polonia să-și întindă granițele sale până la marginile voievodatelor Ugocea, Bereg, Maramureș
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
prost, lui Ludovic i se ivi prilejul să preîntâmpine o extindere a dominației poloneze asupra Valahiei Minore și Moldovei, prin intrarea în război alături de poloni, și apoi revendicarea suzeranității asupra Haliciului. În anul 1350, o puternică armată compusă din lituani, ruteni, tătari și români, desigur moldoveni, aflați încă sub suzeranitatea Hoardei de Aur, trece prin foc și sabie ținuturile cetăților Brest,Vladimir, Chelm, Belz și Liov. Sub presiunea acesteia, Cazimir a fost nevoit să ceară ajutorul armat regelui Ungariei. Solicitat, Ludovic
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
contra tătarilor până la râul Itil, iar, de acolo, regele să se înapoieze, la 6 aprilie, la Muncaci, când, după alte izvoare străine, numai marșul în contra tătarilor prin stepă a durat două săptămâni. Ceea ce este important din aceste campanii în contra lituanienilor, rutenilor și tătarilor sunt relatările cronicilor ungare, referitoare la marele număr de oameni mobilizați din interiorul regatului, din care au făcut parte cnejii și oștile voievodatelor românești din Ugocea, Berg, Maramureș și Transilvania, așa cum reiese cu prisosință din ordinele și diplomele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
vastul Imperiu Mongol, desigur datorită reținerii lui Gianibek, în anii 1355 și 1356, de luptele pentru Azerbaidjan. În urma prestigiului impus prin armele românilor, saxonilor și ungurilor, care au participat la ultima expediție, Papa a trimis călugări franciscani pentru convertirea locuitorilor ruteni, valahi și tătari din aceste părți. Uciderea lui Gianibek, la începutul anului 1357, de către consilierul său Toglubai, pentru a înlesni urcare în scaun a lui Berdibek, și izbucnirea războiului civil, au pus capăt rolului politic și militar al Imperiului Mongol
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
influența Papalității. În 11 august 1357, Inocențiu al IV-lea ceda Coroanei ungare, pe timp de trei ani, veniturile bisericești din întregul regat pentru scoaterea tătarilor din Paratalasia (Moldova de sud) și Dobrogea, precum și continuarea luptelor spre supunerea definitivă a rutenilor, lituanienilor și schismaticilor moldoveni din Valahia Minoră. Eforturile erau perseverente și susținute în vederea grupării tuturor regiunilor locuite de români din cele trei principate sub egida Coroanei ungare, cu scopul de a contrabalansa influența în creștere a Lituaniei și a stăvili
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui Mamak întreprinde o expediție de pedepsire a Moldovei, jefuind totul în cale până la târgul Siret. În retragerea sa, de teamă să nu fie ajuns de cavaleria moldovenească, el a trecut Nistrul, în Podolia, și a jefuit acolo și pe ruteni. În 16 mai același an, operațiunea era terminată. Consulul și massarii Caffei scriu protectorilor Băncii San-Giorgio că prada adusă era alcătuită dintr-un mare număr de vite și cam de 1.000 de oameni, bărbați și femei. Nu este exclus
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
apreciază: „Nordul Bucovinei, pentru politicienii noștri nici nu a existat. Numai ici, colo se manifestă câte o acțiune particulară, ca broșura profesorului Ion Bumbac și Halip, apoi influența binefăcătoare a unor preoți români (care pentru aceasta au fost considerați de ruteni ca „românizatori”) și, în cei din urmă 20 de ani, activitatea Societății Mazililor și răzeșilor, sprijinită de Societatea pentru cultură. Această dezbinare a adus mari daune pentru românii din Bucovina, frații noștri de dincolo de Prut fiind dați uitării și lăsați
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
primăriei”. Actul Unirii Bucovinei comunicat mulțimii de către fostul primar al Cernăuților, părintele Șandru, în ziua de 28 decembrie 1918, de pe balconul primăriei. Întrun articol „Răspunsul edificator” ziarul evidenția Ședința Camerei din 12 decembrie, unde de pe înălțimea tribunei Parlamentului reprezentanții sașilor, rutenilor, slovacilor și evreilor și-au spus cuvântul lor, drept și loial, afirmând cu tărie că alegerile sau făcut libere spre mulțumirea naționalităților care sunt bucuroase, a trăi în cuprinsul României Mari”, semnificativ fiind „faptul că deputații minoritari au grăit fiecare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
stabilirea de raporturi juste între paroh și pastoria sufletească, îmbunătățirea stării religioase-morale și materiale a poporului nostru, conlucrarea între pastorii sufletești și învățătorii localităților, administrarea averii fondului bisericesc etc. Erau de citit articole cu titlurile: „Cum stăm noi românii față de ruteni”, „Ceva despre socialismul modern”, „Necesitatea cunoștințelor juridice la preoțimea noastră”, „Patima beției”,sfaturi igienice, bibliografie, reclame comerciale, „Muzică bisericească”, „Protopresviterești”, „Preoții și învățătorii”, „Preotul trebuie să facă politică” ș.a. Foaia găzduia multe rubrici: Cuvânt de deschidere la conferințele pastorale, corespondențe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
jucându-le țăranilor înaintea ochilor mirajul unor revendicări economice și sociale, condiții de trai prospere, dar introducând lupta de clasă la sate, deocamdată între preot și învățător, se organizează într-o societate politică „Unirea”, se leagă politic cu evreimea și rutenii într-un club liberalțărănesc, având de partea lor învățătorimea prin M. Chisanovici și reușesc și prin ziar să-și câștige simpatia satelor, rupând însă unitatea partidului românesc. Iată cum descrie Nicolae Iorga în”Neamul românesc” din Bucovina, București 1905, p.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
om grăbit, dl. Florea Lupu, se puse în fruntea acestei a doua, întemeind așa zisul „partidul democrat”. „Boierii, fură atacați cu înverșunare de foaia de scandal Voința poporului. Împotriva lor se făcu alianță,mai mult sau mai puțin acoperită, cu rutenii, cu evreii, cu cârmuirea... Jos zace poporul, a cărui Voința se tipărește, al cărui nume se speculează, dar al cărui bine nu-l caută nimeni. Societățile de citire pentru dânsul sunt nume (...) oamenii din sate orbecăiesc între ispitele deznaționalizatorilor, ei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
112.427 Dorohoi 211.354 15.866 Rădăuți 160.778 16.788 Storojineț 169.894 8.695 Suceava 121.327 17.028 Câmpulung 94.816 10.071 După neamul declarat, populația se prezenta astfel: Localitat. Total locuit. Români Unguri Germani Ruteni Polon ezi Evrei Țigani Cernăuți 306194 78.589 19586 136380 15243 51247 112 Dorohoi 211354 94553 71404 12095 147 14720 235 Rădăuți 160778 89002 10291 17857 13916 2311 11508 352 Storojineț 169894 57595 8990 77382 7985 15322 287 Suceava 121327
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
atunci un sat mai întins lângă vadul Prutului”... Dezvoltarea națiunilor mai de seamă din Cernăuți de la 1857 până la 1910: Naționalitatea Anul 1857 Anul 1890 Anul 1910 Români 4.800 7.624 13.440 Germani 7.612 9.897 12.747 Ruteni 3.500 10.387 15.254 Poloni 810 7.610 14.893 Evrei 4.678 17.359 28.613 În revistă se publica și poezie de către: M. Oltescu (Bucovinei),V. Huțu (Copii răzleți), G. Rotică (Ciungul), I. Dragoslav (Sărăcie), Ion
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Camerei de Comerț pe anul 1861, semnat de președintele acestei camere Wilhelm von Alth și de secretarul ei, Andreas Mikulitsch, ambii germani, extrăgeau următoarele pasagii, în traducere românească. Locuitori (ai Bucovinei, N.T.) au fost aici, în secolul XVI numai români; rutenii au venit din învecinata Galiție ca fugari în părțile Nistrului și ale Ceremușului și s-au așezat pe rând, între români...” și mai departe: „După anul 1774, ca să scape de obligații militare, au venit și mai mulți ruteni în Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numai români; rutenii au venit din învecinata Galiție ca fugari în părțile Nistrului și ale Ceremușului și s-au așezat pe rând, între români...” și mai departe: „După anul 1774, ca să scape de obligații militare, au venit și mai mulți ruteni în Bucovina, deoarece recrutările au început abia în anul 1831”. ...” În același anuar găsim o statistică din anul 1861 a populației Cernăuțiului tuturor „Hausmeisterilor” și ”lusnicilor” de astăzi, care statistică după neamuri zice așa: români 9177, germani 6944, evrei 4678
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în Bucovina, deoarece recrutările au început abia în anul 1831”. ...” În același anuar găsim o statistică din anul 1861 a populației Cernăuțiului tuturor „Hausmeisterilor” și ”lusnicilor” de astăzi, care statistică după neamuri zice așa: români 9177, germani 6944, evrei 4678, ruteni 4113, armeni 171, alte neamuri 1262. Iar pentru districtul Cernăuților aceeași statistică dă următoarele date: din totalul de 29.619 locuitori, 21.068 români și 6.645 ruteni; alții 1906. Aceasta după 87 de ani de dominație străină și de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care statistică după neamuri zice așa: români 9177, germani 6944, evrei 4678, ruteni 4113, armeni 171, alte neamuri 1262. Iar pentru districtul Cernăuților aceeași statistică dă următoarele date: din totalul de 29.619 locuitori, 21.068 români și 6.645 ruteni; alții 1906. Aceasta după 87 de ani de dominație străină și de infiltrații galițiene. Iată, deci, cât de recentă a fost înstrăinarea Bucovinei de Nord.” Revista Bucovinei a apărut și în primele luni ale anului 1945. Alături de vechi condeie apăreau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
timp de boierii Balmoș, Marculian, Vasile de Marco , Kozmiza Ben cav. de Tabora, Emanoil cav. de Tabora și Ioan cav de Tabora... Șin Răpujineț, sat vechi, care în 1784 avea 130 de case, au venit ca slugi, porcari, păzitori, destui ruteni asupriți de poloni pentru a găsi pământ și apă. Azi moșia lui Ioan cav de Tabora este în mâna domnului Gustav Bauman, iar satul încă mai crede că trebuie să asculte de cei câțiva ucraineni care pescuiesc în ape tulbure
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
punte, împreună cu câțiva colegi din Anglia și din fosta Iugoslavie, ce crede despre acest vechi sit german, iar el, fixându-mă inexpresiv, îmi spune că da, e frumos, dar mai interesant i se pare mixajul de culturi de la Malbork: polonezi, ruteni, evrei. De nemți „uită” să-și amintească. E „politic corect”. Prudența sa îmi pare exagerată. Mie însă îmi este ușor să vorbesc. El, ca organizator, nu-și permite nici o clipă de relaxare ideologică. VASILE GÂRNEȚ: Chermeză oferită de primăria orașului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de gnomi. [POLONIA ȘI GERMANIA] Omăt pe munți. Pământul de cultură lucrat tot în răzoare. Se vede că-i strâmtoare. Vaci și capre păscute pe marginea drumului. Trecem Prutul înainte de Sviatin și Nistrul după Kolomeia. Țăranii, după îmbrăcăminte, ca și Rutenii din Bucovina. La Sviatin căruțe cu oiștea goală pe deoparte. Gări mari în vechiul stil austriac ca la Pașcani. Case acoperite cu paie de săcară (Galiția!). În gară la Kolomeia flăcăi în strae albe și cu pălării cenușii. Vulturul polonez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
intrat în solda lui Ștefan cel Mare, devenind un dregător cu însărcinări militare. Lui Muha i s-a acordat o atenție sporită de către istoriografia marxistă, deoarece el a fost considerat ca fiind șeful unei răscoale antifeudale a țăranilor români și ruteni din Pocuția. În ultima sinteză de istorie a românilor se vorbește despre „o puternică răscoală izbucnită în teritoriile ruse ale Poloniei, condusă de un anume Muha, care avea sprijinul lui Ștefan”. În Dieta de la Piotrkow, din 1488, regele Cazimir se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]