416 matches
-
1939; Lacul blestemat, București, 1942; Poiana Sângerului, București, 1943; Iluzia, stăpâna omenirii, București, 1945; Poemele destinului, București, 1947. Repere bibliografice: Stelian Segarcea, Clitus Constantinescu, „Străbătând Italia”, „Progresul”, 1939, 80; Olga I. Comănescu, „Lacul blestemat”, CGM, 1943, 3-4; I. Radu, „Poiana Sângerului”, VAA, 1943, 957; Al. Piru, „Poiana Sângerului”, RFR, 1944, 4. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
București, 1943; Iluzia, stăpâna omenirii, București, 1945; Poemele destinului, București, 1947. Repere bibliografice: Stelian Segarcea, Clitus Constantinescu, „Străbătând Italia”, „Progresul”, 1939, 80; Olga I. Comănescu, „Lacul blestemat”, CGM, 1943, 3-4; I. Radu, „Poiana Sângerului”, VAA, 1943, 957; Al. Piru, „Poiana Sângerului”, RFR, 1944, 4. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
falnici, în situații în care se evidențiază bine în compoziție, dă peisajului un caracter de măreție și perenitate. În mod asemănător, dar la o scară mai redusă, talia arbuștilor condiționează folosirea lor în diferitele compoziții. Arbuștii de talie mare (liliac, sânger, soc, salcâm galben, scumpie, s.a.) participă la volumetria plantațiilor completând și echilibrând volumele vegetale de arbori, fie în asociere cu aceștia, fie în poziții separate. În grădinile mici ei pot chiar suplini absența sau numărul redus al arborilor. Arbuștii mici
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de carpen (Carpinus betulus), tei (Tiliaplantiphilus), ulm (Ulmus campestris), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), cireș sălbatic (Cerasus avium), măr pădureț (Malus silvestris) și păr pădureț (Pyrus pyraster). Dintre arbuști întâlnim: alunul (Carylus avellana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinsa) și măceșul ( Rosa canina). Spre înălțimile dealurilor V. Ghețu și V. Epei, la est, Siliște și Peșca, la vest, se întâlnește un amestec de pădure de stejar cu pădure de fag
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai trist... Unde ești Doamne, Am strigat spre zăbrele! Din lună ieșea fum de cățui Am pipăit palmele mâinilor mele Si-am găsit urmele cuielor lui.” Erau recitate și versurile din ”Indemn la luptă „154 “Că-nvins nu ești atunci când sângeri Nici când în lacrimi ochii ți-s Cele mai crângene înfrângeri Sunt renunțările la vis”. sau versurile din poezia “Voi n-ați fost cu noi în celule”155 “Voi n-ați fost cu noi în celule Să stiți ce e
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
este salcâmul. Pentru locurile uscate pe versanții torenților, salcâmul este folosit pentru a fixa terenurile. El este folosit și în perdele de protecție împotriva vântului și, totodată, ca o valoroasă plantă meliferă. Dintre speciile de arbuști amintim :socul (Sambucus nigra),sângerul (Cornus sanguinea), măceșul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna),lemnul câinesc (Ligustrum vulgare). În arealul zonei împădurite există și o bogată vegetație ierboasă alcătuită din specii de stepă și silvostepă. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt : păiușul(Festuca valesiaca), iarba bărboasă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cosmogonică, sarcastică, elegiacă (Scrisoarea I, Rugăciunea unui dac, Luceafărul, La steaua). Modelat de un spirit romantic al veacului, Eminescu a văzut istoria în diferite feluri: panoramă a deșertăciunilor (Memento mori), mister al etnogenezei (Decebal, Strigoii), spațiu al pasiunilor grele (Gruie Sânger), timp de manifestare a geniului politic (Scrisoarea III), succesiune de civilizații și societăți. E o viziune a "romanticilor roși de melancolii" (G. Călinescu), care au ilustrat răul în lume, în tablouri sociogonice, au reliefat condiția nefericită a geniului (Scrisorile, Luceafărul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fost încercat și de N. Beldiceanu (Moșii, 1872, Apusul soarelui, 1873, Prășitorii, 1876) sau N. Volenti (Icoane din viață, 1883-1887). Prin Alecsandri pătrund de asemenea legenda și legenda istorică în versuri (Dumbrava Roșie, 1872, Dan căpitan de plai, 1874, Grui Sânger, Legenda ciocârliei, 1875), în care s-au mai exersat N. Beldiceanu (Noureanu, 1876), N. Gane (Piatra lui Toader, 1874), Ciru Oeconomu (Petre Cărăbete, 1885, Capul lui Mihai Viteazul, 1889). Balada romantică a fost și ea selectată (I. Negruzzi, Kaher, 1867
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
, Dumitru (6.VI.1939, Sângeri, j. Iași), jurnalist, istoric și critic literar. Este fiul Agafiei (n. Rotaru) și al lui Vasile Coval, țărani. După absolvirea, la Chișinău, a Facultății de Filologie din cadrul Universității de Stat din Moldova (1961), lucrează la cotidianul „Moldova socialistă”. Doctor în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286459_a_287788]
-
slute care să lupte nu mai vor. Cât timp în piept inima-ți cântă, ce-nseamnă umărul înfrânt? Ce-ți pasă-n praf de-o spadă frântă când te ridici cu-n steag mai sfânt? Că-nvins nu ești atunci când sângeri, nici dacă ochii-n lacrimi ți-s... Cele mai crâncene înfrângeri Sunt renunțările la vis. Mi-am dat seama mai ales afară. Stând de vorbă cu oamenii am constatat că, deși înțelegeau foarte bine cele ce le spuneam, se fereau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
bacteriile fixatoare de azot să locuiască În propriile lor rădăcini, lăsând combinatul de Îngrășăminte de la Piatra Neamț să șomeze. Că tot a ajuns capitală și are nevoie de mulțime de funcționari... Poporul a căutat Însă un sânge ideatic În numele câtorva plante: sângerul, un neam al cornului, dar cu lujerii Înroșiți cu antociani Însă, sângerica ori orhideea numită sângele voinicului, amândouă folosite În tratamentul hemoragiilor la animale Într’un fel de similia similibus curantur empiric. Dar nu de asta doresc să vorbesc, ci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
poeziilor din închisori au un caracter frust, pentru că nu se putea lucra normal, acolo unde nu erau condiții și, de regulă, se scriau doar în minte. Aceste poezii le-au dat și o direcție, un țel: „Înfrânt nu ești atunci când sângeri Nici dacă ochii-n lacrimi ți-s Adevăratele înfrângeri Sunt renunțările la vis.” Iar ei n-au renunțat nici la principii, nici la credință. Poezia în închisoare este rugăciune, hrană sufletească, întărire. Ea nu are doar valoare literară, ci este
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
de taro yutou rădăcină de unghia găii huang qi râmă dilong Rehmannia glutinosa crudă sheng dihuang Rehmannia glutinosa preparată shu dihuang rizom de Curculigo sp. xian mao rizom de Polygonatum chinense huang jing sacâz ruxiang sâmbure de caisă xing ren sânger shan zhu yu semințe de lotus lian zi semințe de pin song zi ren semințe de Sterculia scaphigera pang da hai Siler divaricatum fang feng Smilax gen. tu fu ling șofran fan honghua șofrănaș honghua talc huashi țipar shanyu urechi
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Română»”, „Sfarmă-Piatră”, „Bucovina literară”, „Revista Bucovinei”, „Preocupări literare”, „Țara” (Sibiu), „Cronicar” (Cernăuți), „Transilvania”, „Foaia poporului” (Sibiu) ș.a. Peisajul literar al anului 1937 înregistrează și Cartea sonetelor, placheta lui V. Alegerea poeziei cu formă fixă și a unui pseudonim, Aurel V. Sânger, denotă timiditatea autorului, care, ținând seama de reacțiile critice condescendente, lasă să treacă ceva timp până la apariția cărții următoare, Melopei (1943), însă voința de originalitate care îl animă nu duce la un salt valoric. Invocând „nufărul încărcat de stele și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
văzut, succesiv, pe aproape toți tinerii scriitori bucovineni, de la fragmentele de roman ale dlui Mircea Streinul, până la admirabila „Corabie pierdută”, tradusă de dl. N. Roșca (a scris și notificări). Poezia au reprezentat-o: G. Coca, Ion Roșca și A.V. Sânger. De altfel, G. Antonovici și George Drumur. (din Junimea literară nr. 7-12 (iulie-decembrie 1932) * Cronica artistică în Bucovina. Oricine ar fi acel Sil (Silvestru Găină?), care de circa o jumătate de an încoace îngrijește cronica artisticoculturală (concerte, teatru, conferințe) din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru cultură; Teatrul Național; Bucovina Culturală cere și Ministerul Culturii Naționale promite; Turneele teatrelor românești, de Loghin Constantin, Eminescu și „Arboroasa Bucovinei”, G. Sion și Bucovina, de Morariu Leca, recenzii - cărți și reviste, clișee, diverse, proză beletristică - Străinul Mircea (Întoarcere), Sânger Aurel (Ochii), Drumar George (Și nebeletele pot fi câteodată adevărate), Bogaci Aurel (Larva), Tcaciuc-Albu M. (Acasă; Matematica superioară - comedie), N. Vlădescu (Garmisch), dar mai ales poezie. Au semnat versuri: Chelaru Traian, Gherasim Vasile, Forgaci Adrian, Frunte B., Drumar George, Cârdei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Porți sănătos!“, că-i dorești moartea. Dacă sîmbăta se croiește ceva, tot în acea zi să se și isprăvească, căci altfel e rău de boală. Cînd vremea rea începe sîmbăta, ține mult. Sîmbăta cine se îmbolnăvește scapă foarte greu. (Gh.F.C.) Sînger Cu sînger* să nu dai în bou, că sîngeră. Omanul* fiert în oțet se întrebuințează cînd corpul bolnavului e acoperit de sînge. Smîntînă La Sf. Gheorghe se pun brazde pe la porți și se scot bu dăile la pîrîu, ca să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că-i dorești moartea. Dacă sîmbăta se croiește ceva, tot în acea zi să se și isprăvească, căci altfel e rău de boală. Cînd vremea rea începe sîmbăta, ține mult. Sîmbăta cine se îmbolnăvește scapă foarte greu. (Gh.F.C.) Sînger Cu sînger* să nu dai în bou, că sîngeră. Omanul* fiert în oțet se întrebuințează cînd corpul bolnavului e acoperit de sînge. Smîntînă La Sf. Gheorghe se pun brazde pe la porți și se scot bu dăile la pîrîu, ca să se prindă smîntînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul de nuiele sitișcă - vas-strecurătoare pentru lapte sîmbră - asociere la muncile agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
grea suferință, la 16 septembrie 2000, primind de la izvor să bea “paharul roditor în cruce...” (Imnul Testament) în prag de sfinte sărbători, și Luceafărul pare-a se-ntrista. „7ămâia sângeră-n altar / Smirna n cădelniți sângerează / Preotul sângeră-ntre sfinți / Sângerul sfânt ne luminează” (Sângeră candela). și tot pământul transilvan, „țărânile, țărânile” străbune „sângeră-n țâțâni / De dor și de singurătate...” întru amintirea lui “Ioan lumină din pustie”, cel care-a fost “lumină lină-n luminie...”, “hrănit cu drumul trudei din
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
prin oamenii ei se mutase la Cazimcă: „De-aș avea o aripă de înger Și cerneală din bezne, poate atunci mi-ar fi mai lesne Să mă adun din toate risipirile, să-mi aștern amintirile Și să spun tuturor de ce sânger. Era o noapte jefuită de stele. La fereastra nădejdii, zăbrele. La ușa salvării, lacăte Iar frunțile noastre palide, înnoptaseră toate. Când în mijlocul nostru a izbucnit ca o flacără Neagră, Ura, focul ei a topit într-o clipă gând, suflet, aripă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
este de regulă bine dezvoltat și diversificat, fiind alcătuit din arbuști și subarbuști de câțiva metri înălțime: păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), jugastrul (Acer campestre), gladișul (Acer tataricum), mărul pădureț (Malus silvestris), părul pădureț (Pyrus pyraster), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), alunul (Coryllus avellana), caprifoiul (Lonicera xylosteum), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), măcieșul (Rosa canina) etc. Stratul ierbos se dezvoltă în raport de gradul de lumină, condițiile edafice și termice. Primăvara, când arborii sunt desfrunziți, apar: ghiocei (Galanthus nivalis), brebenei
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
editorul depășește de obicei acest travaliu. În notele pe care le scrie, lămuritoare aspra textului editat, avem de-a face cu adevărate interpretări filologice și ideatice ale textului. Iată, bunăoară, ni se oferă exemplul sintagmei "măr însângerat" din poemul Gruie Sânger: Imaginea vizual-picturală cu care se încheie Gruie Sânger, "măr însângerat", este a celor două mere roșii: tatăl și mama, inimi sferoidale profilate în "lumina viorie a simțământului". Grilă de lectură ce ne-a fost propusă de sfârșitul tragediei, cu toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
inimi sferoidale profilate în "lumina viorie a simțământului". Grilă de lectură ce ne-a fost propusă de sfârșitul tragediei, cu toată dificultatea determinării finalității pozitive sau negative sub care se oferă interpretării această natură sângerie [...]. Dacă prin substanța arhetipală Gruie Sânger este atașat miturilor arhaice și tipurilor de eroi tragici exemplari, prin caracterul liric al textelor și accentelor biografice conținute, proiectul dramei se înscrie în dimensiunea tragicului interiorizat; nu fabula, ci eroul central, prin înlănțuirea situațiilor limită, destinale, constituind axul meditațiilor-estetice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
când Sfântul Trup se frânge, Ori ți se dă Sfântul Sânge, Vezi, creștine, nu te plânge De prezența lui Cristos: Sub a pâinii îngustime E Cristos în întregime Ca-ntr-a cerului-nălțime, Preamărit și glorios. Omule ce-n rele sângeri, Pâinea ce nutrește îngeri Ți se dă-n valea deplângeri Întru-al mântuirii preț. O închipuia vremelnic Chipul lui Isac jertfelnic, Mana ce se da cucernic, În chip tainic și măreț. Bun Păstor, creștina turmă, Poart-o pe regeasca-ți urmă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]