KorAP: Find »[drukola/base=sânt & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...153 >

3,819 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

sau aceea a ridicării Principalului României la rangul de Regat, protect care, după unele ziare ar fi fost motivul determinant al acestei călătorii, totuși n-ar fi nimic în toate acestea care ar putea justifica cea mai mică aprehensiune; acestea sânt afaceri de un interes general cari nu pot fi regulate decât de către Europa întreagă și cari n-ar putea fi obiectul unui disentiment serios între puteri. Cât despre scrisoarea principelui Carol pe care d. Brătianu ar fi însărcinat de a

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ce acesta nu le-a avut nicicând, de acte pe cari ai săi le-au săvârșit mai târziu. Pe calea aceasta nici îi urmam, nici îi putem urma. Combatem și azi ca și atunci înclinări prea accentuate, mai ales când sânt în dezacord cu interesele țării și se petrec ziua-n amiaza-mare; sîntem însă departe de a-i insinua tendențe pe cari n-a dovedit că le are, precum o făceau d-nii liberali în timpul fericitului Mazar Pașa. [ 13 martie 1880] ["SCHIMBĂRI

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
lor, întru creșterea poporului, după cum ar înțelege-o, numai congregațiunilor catolice li se îngrădește aceasta. Se zice, și cu drept cuvânt, că, pentru a scrie istoria unei epoce, trebuie să fi trecut câteva sute de ani de atunci încoace; contimporanii sânt cei mai răi istorici. Această depărtare în timp s-ar putea înlocui însă prea bine prin depărtarea în spațiu și prin divergența căii urmate pe acest teren. Daca noi nu ne-am prea lua după cultura străina și am privi

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
încă, odată în mod absolut, astăzi s-ar mulțumi cu libertatea care se permite celorlalte confesiuni. Se înțelege că această dominațiune asupra spiritelor nu putea fi în trecut fără o nuanță politică, după timp și după țară. În Mexic catolicii sânt republicani, în Franța monarhisti, iar calitățile sau defectele clerului sânt cam în genere acelea ale rasei în mijlocul cărei trăiește. La spaniolii, ce se fanatizează tot atât de ușor pentru republică ca și pentru monarhie, pentru o idee ca și pentru alta, și

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
libertatea care se permite celorlalte confesiuni. Se înțelege că această dominațiune asupra spiritelor nu putea fi în trecut fără o nuanță politică, după timp și după țară. În Mexic catolicii sânt republicani, în Franța monarhisti, iar calitățile sau defectele clerului sânt cam în genere acelea ale rasei în mijlocul cărei trăiește. La spaniolii, ce se fanatizează tot atât de ușor pentru republică ca și pentru monarhie, pentru o idee ca și pentru alta, și clerul cată să fie fanatic; în Italia, deși scaunul catolicismului

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
peste nivelul vieții de rând și a nevoilor zilnice. Toate popoarele cari o posed înalta civilizațiune astăzi, dacă nu sânt au fost măcar mult timp catolice. Despre învățămînt cată să notăm asemenea că atât cel popular cât și cel înalt sânt creațiuni ale acestei biserici. Cumcă prin învățămînt biserica a urmărit și scopurile ei proprii e nu numai adevărat, dar și foarte natural. Nici n-am înțelege ca o instituție să înființeze anume școli contra sa. Aceasta însă n-a împiedicat

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de a fi mântuită și învingătorul momentan nu este totdeuna cel definitiv. Religia are în favorul ei reforma gata și pozitivă, pe când curentul opus n-are nimic gata, nimic format încă. Încercările de speculațiune metafizică, cari culminează în ipoteze și sânt tot atât de deosebite ca și scriitorii lor, sânt departe de a constitui convingeri pozitive pentru milioane de oameni. Prin lupte ca cea de astăzi, prin mai grele încă, a trecut deja biserica; ea a avut însă inteligența de a-și muta

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
nu este totdeuna cel definitiv. Religia are în favorul ei reforma gata și pozitivă, pe când curentul opus n-are nimic gata, nimic format încă. Încercările de speculațiune metafizică, cari culminează în ipoteze și sânt tot atât de deosebite ca și scriitorii lor, sânt departe de a constitui convingeri pozitive pentru milioane de oameni. Prin lupte ca cea de astăzi, prin mai grele încă, a trecut deja biserica; ea a avut însă inteligența de a-și muta punctul de gravitație cam tot în țările

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
are interes însă de-a n-o crede. După "Le Nord" călătoria d-lui Brătianu Ia Viena și la Berlin n-are altă țintă decât discutarea unor afaceri de ordine economică, precum e și răscumpărarea drumurilor de fier. Aceste afaceri sânt convenite și regulate în principiu, dar mai lipsesc încă multe pentru ca ele să fie și de fapt terminate deja și vor fi mult timp încă obiectul negociațiunilor active între puterile cari se interesează de ele. Se știe cât interes are

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
înaintea Plevnei cele mai mari servicii armatei rusești. Dar nenorocitul Principat a fost rău plătit pentru devotamentul său; căci a pierdut Basarabia. Iată probabil tot folosul pe care România l-ar trage dintr-o nouă aventură de genul acesta. Alianțele sânt periculoase când sânt prea disproporționate; după ce România a făcut o esperiență, ar mai vrea să facă și o a doua? [ 15 martie 1880] [""LA REPUBLIQUE FRANCAISE" SCRIE... "] "La Republique Francaise" scrie: Se anunță că-n urma unei mișcări diplomatice d.

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
mai mari servicii armatei rusești. Dar nenorocitul Principat a fost rău plătit pentru devotamentul său; căci a pierdut Basarabia. Iată probabil tot folosul pe care România l-ar trage dintr-o nouă aventură de genul acesta. Alianțele sânt periculoase când sânt prea disproporționate; după ce România a făcut o esperiență, ar mai vrea să facă și o a doua? [ 15 martie 1880] [""LA REPUBLIQUE FRANCAISE" SCRIE... "] "La Republique Francaise" scrie: Se anunță că-n urma unei mișcări diplomatice d. C. A. Rosetti

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
partidului declară azi în Senat că era o afacere care - fără știrea și peste voia țării - se pusese la cale între Viena și Berlin? Fost-ar fi în stare să declare că descoperirile făcute de d. S. Mihălescu în Senat sânt o simplă cestiune de formalitate reglementară când se știa de toți că raportul adus în Senat în cestiunea aceasta se făcuse cu supresiune de acte, când se știa că altul a fost raportul adus, altul cel care era să se

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
e un om a cărui semn distinctiv e adevărul. Rău sau bun, românul e adevărat. Inteligent fără viclenie, rău - daca e rău, fără fățărnicie; bun fără slăbiciune; c-un cuvânt ni se pare că atât calitățile cât și defectele românului sânt întregi, neînchircite; el se arată cum este. N-are o cocoașă intelectual sau fizică ce caută a o ascunde, nu are apucăturile omului slab; [î]i lipsește acel iz de slăbiciune care precumpănește în fenomenele vieței noastre publice sub forma

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
din tonul nostru că sîntem departe de-a spune răutăți. Amestecul de fapt e atât de intensiv încît nu se mai poate constata deosebirea individ după individ. Destul numai că-l constatăm în rezultatele lui intelectuale, căci, dacă ideile nu sânt înnăscute, în orice caz predispoziția de a fi sau a nu fi roșu e înnăscută. Această predispoziție înnăscută n-o putem constata încă la confrații de la "Unirea". Și într-adevăr, daca și-ar da cineva puțină osteneală chiar, ar constata

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
fi sau a nu fi roșu e înnăscută. Această predispoziție înnăscută n-o putem constata încă la confrații de la "Unirea". Și într-adevăr, daca și-ar da cineva puțină osteneală chiar, ar constata lesne că personalitățile marcante ale partidului roșu sânt străini transdanubiani de o imigrațiune relativ nouă. Lucrul merge atât de departe încît d. Brătianu, care e de proveniență autohtonă, dar șef al partidului, în opinia țărei întregi se izolează și se esceptează de restul partidului său cu numele de

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Brătianu, marele nostru om de stat, uită însă două lucruri: întîi, că o politică adevărat națională, românească nu trebuie să se inspire decât din izvorul pururea în viitor al conștiinței țării; al doilea, că cine bate la ușa străinului - și sânt mulți străinii - și cine preferă sau face mină a prefera pe unul din ei nemulțumește pe ceilalți. Astfel au pățit-o și d-sa când s-au aliat cu Rusia și au provocat nemulțumirea celorlalte puteri, astfel, când este bănuit

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
cele mai mari servicii, nenorocitul Principal au fost răsplătit {EminescuOpXI 80} pentru devotamentul său cu luarea Basarabiei. E probabil că acesta e tot folosul pe care România l-ar trage dintr-o nouă aventură de felul acesta. Alianțele prea disproporționate sânt periculoase; România, după ce-a făcut o esperiență, voiește să mai facă și pe a doua? [ 16 martie 1880] ["ZIARUL "PRESA", ÎN NUMĂRUL... "] Ziarul "Presa", în numărul său de alaltăieri, se mai întoarce la discuțiunea din Adunare despre Banca de

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
nouăsprezecelea acest țel a fost urmărit cu tenacitate și adeseori atins cu măiestrie. Chiar statele s-au amestecat în asemenea trebșoare; să se întrebe numai nenorociții împrumutători ai atâtor state falite. Prin aceasta voim noi să înțelegem că toate afacerile sânt neoneste, toate asociațiunile ruinătoare? Ar fi o absurditate, ar fi să confundăm activitatea roditoare a adevăraților financiari și industriali cu manoperele făcătorilor de treburi. Să terminăm. "Presa", încălecînd calul de bătaie al "Romînului" din alte timpuri, ne aruncă acuzațiunea că

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
aceasta ar fi un adaos de 4327 kilometri pe lângă cei 1650 pe care îi exploatează statul francez astăzi. Afară de asta răscumpărarea de care este vorba nu ar fi să fie decât preludiul răscumpărării totale a tuturor căilor ferate franceze. Francezii sânt invitați a intra pe această cale necunoscută și primejdioasă fără a fi făcut mai-nainte nici un studiu, nici un calcul sau după ce vor fi făcut calcule în general false, Aceste 4327 de kilometri ce sânt de răscumpărat nu se știe cum

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ne demonstreze că statul nu se pricepe aproape deloc în materie de comerț, de Industrie și de transporturi. Oricine-și poate închipui câtă deosebire există între administrația Franței, Australiei sau Belgiei și administrația noastră Regularitatea, simțul datoriei, sistema de control sânt cele trei temeiuri mari pe cari este așezat aparatul administrativ aproape perfect al Franței, Belgiei și Australiei; și cu toate acestea, când e vorba de exploatarea căilor ferate de către acele state, cele două din urmă, care-și exploatează deja singure

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
exemple foarte regretabile, pe cari bărbații luminați ai Franții le pun înainte spre a opri statul lor să intre pe o asemenea cale greșită. {EminescuOpXI 82} Dar la noi, în România, unde regularitatea, simțul de datorie și sistema de control sânt până acum numai niște lucruri de dorit? Dar la noi unde oricând cestiunile politice primează pe oricari altele și unde cestiunile economice și administrative au totdauna o importanță mediocră? Ce va fi oare la noi cu exploatarea căilor ferate de către

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
pe România de a intra în alianța celor doi împărați; scopul de căpetenie al călătoriei sale e de a câștiga pentru principele său coroana regală" și atât în Viena cât și în Berlin i s-a dat a înțelege că sânt gata de a-i îndeplini dorința aceasta dacă noul regat se va pronunța pentru intrarea sa în alianța austro-germană. Se-nțelege de la sine că toate scrutările acestea, cari se iveau sub chipul unor informațiuni, nu făceau nici în Paris, nici

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
presa română că e cumpărat de Rusia (?! Nimeni n-a zis asta). Dar nu numai partizanii Rusiei, ci și apostolii doctrinelor revoluționare au pierdut toată influența, pe când înainte aflau în Principatele dunărene un teren foarte roditor pentru activitatea lor (N. B. Sânt la putere). Visurile panromîne, cari aveau de obiect fondarea Regatului dacoromân, sânt asemenea învinse ca și fantaziile mai mult or mai puțin republicane despre o confederație danubiană. Toți politicii de oarecare vază și influență din Principatele dunărene au recunoscut astăzi

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ele, căci "interesele și existența unui popor mic nu se apără prin alianțe secrete, încheiate de mai-nainte, ci numai printr-o atitudine cuminte și hotărâtă cu scopul de-a rămânea în marginile tractatelor și de a le manținea". Acestea sânt cuvinte pre cât de cuminți pe atât de demne. Programul cuprins în ele corespunde și cu interesele României și cu cele europene. Ceea ce cere Austro-Ungaria de la România, împreună cu toate puterile iubitoare de pace, este ca ea să respecte în mod

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
misiune; după toată probabilitatea el a făcut din capul locului abstracție de la aceasta. Ziarului "Augsburger Allgemeine Zeitung" i se scrie din Berlin, tot în privirea misiunii: Călătoria actuală a d-lui Brătianu, asupra căreia nu trebuie să ne mirăm, de vreme ce sânt încă pendente atâtea cestiuni ale păcii de la Berlin de cari România are un viu interes, mai are de scop și asigurarea eventuală, a succesiunei în Principat. Căsătoria principelui Carol fiind fără copii, oamenii de stat ai României au nu puțină

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]