1,939 matches
-
mai multe orașe în care trăiesc mulți români.. Cifra a fost preluată și de un periodic belgrădean mai recent, „Nașa Reci”. Aceste date reflectă o realitate pe care politica statului vecin a încercat mereu s-o sfideze. Mai precis, autoritățile sârbe nu recunosc faptul că vlahii și românii sunt unul și același popor. Apoi, împiedică prin toate mijloacele unitatea etnicilor români în jurul bisericii strămoșești, mergând până la acțiuni de hărțuire. De pildă, la biserica românească din Coroglași, „românii care au venit să
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
români și că nu este bine să se mediatizeze problema Bisericii Ortodoxe Române din Timoc, pentru că nu trebuie să se știe că aceasta există acolo”, avertizează presa din România. Emisiunea a fost difuzată, dar puternic cenzurată, conținând doar declarațiile părții sârbe. Sunt multe alte exemple care arată că autoritățile sârbești nu se dau la o par¬te de la procedee nedemne. Postul de televiziune B92 din Belgrad a înregistrat o emisiune privind vlahii din Timoc. În timpul emisiunii, a vorbit și profesorul de
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
în Parlamentul României. Forurile de conducere ale minorităților, alese prin sprijin unanim al cetățenilor de aceeași etnie din țara noastră, susțin o bogată activitate. „Uniunea Sârbilor din România” a militat, în cele peste două decenii de existență, pentru conservarea identității sârbe, a tradițiilor și obiceiurilor, prin valorificarea tezaurului cultural, folcloric și etnografic, cât și pentru promovarea culturii sârbe în România și a celei românești printr-o serie de acțiuni de anvergură. Au intrat în conștiința publică manifestări precum „Sărbătorirea Sfântului Sava
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
din țara noastră, susțin o bogată activitate. „Uniunea Sârbilor din România” a militat, în cele peste două decenii de existență, pentru conservarea identității sârbe, a tradițiilor și obiceiurilor, prin valorificarea tezaurului cultural, folcloric și etnografic, cât și pentru promovarea culturii sârbe în România și a celei românești printr-o serie de acțiuni de anvergură. Au intrat în conștiința publică manifestări precum „Sărbătorirea Sfântului Sava”, „Festivalul Folclorului Sârbesc din România”, acțiune de talie internațională, „Ziua Sfântului Vid” (Ziua sfintei bătălii de pe Kosovo
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
Sârbilor” din Arad, respectiv Reșita, „Ziua Culturii Sârbilor din București”, „Festivalul corurilor bisericești”, „Festivalul de Teatru pentru Copii” din Belobreșca, „Întâlnirea scriitorilor de la graniță”, din Timișoara, cu participarea scriitorilor români din Serbia și a confraților sârbi din România, „Zilele Culturii Sârbe” găzduită, de asemeni, de orașul de pe Bega, o manifestație de amploare care se desfășoară anual, pe tot parcursul lunii octombrie, și care acoperă domenii diverse, de la literatură la muzică, cinematografie și fotografie, arte plastice. Acestora li se adaugă alte asemenea
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
banalului.Nu fac o apologie a surogatului în artă,dar nu trebuie aruncat la “lada de gunoi” a istoriei...Trebuie amintită,fără aceasta nu ar fi avut de unde să țâșnească vârfurile.Fără Ary Schefler nu ar fi răsărit Monet,fără sârbele lui Barbu Lăutaru nu ar fi avut de unde țâșni George Enescu.Istoria umanității consemnează atât victorile,dar și înfrângerile.Istoria artelor,a literaturii de ce n-o face? Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Metafore ce țin de mână ideile să nu
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-8 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Metafore_ce_tin_de_mana_ideile_sa_nu_al_florin_tene_1327746166.html [Corola-blog/BlogPost/360670_a_361999]
-
sunt darul mamei mele, Că sunt darul mamei mele. Am să vă distrez cu ele, Că sunt darul mamei mele, Că sunt darul mamei mele. Și, fiindcă a tot cântat și le mai cântă și acum mândruțelor, îi dedic o sârbă gorjenească numită „BĂDIȚA GHEORGHIȚĂ” - interpretată de soprana Rodica Anghelescu, artista Ansamblului „Ciocârlia” al MAI. BĂDIȚĂ GHEORGHIȚĂ Bobocel de mărgărit, bădiță Gheorghiță, De-ar fi dorul fân cosit La neica-n livadă; ascultă la mine! L-aș fura să nu mă
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1430783807.html [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
rotat, fluierat de păsărele și-a cavalului doinire ca o blândă mângâiere... dând glas dorului nespus, trezind în iniumile oamenilor (din satul natal) fior nebănuit, devenind (cu trecerea vremii) un solist de muzică populară cu multe valențe de exprimare: de la sârba oltenească, hora așezată... la nemuritoarea doină (cântec pe care-l stăpânește cu mare măiestrie, înnobilându-l cu har și sensibilitate de poet al plaiului mehedințean. Deschizând filele acestei cărți de excepție (scrisă de Filip Mihai Leonard) în care sunt trecute
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1430783807.html [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
lacrimă, surâs temei și împlinire, cântecul, dragul tău pe viață, urmașul tău pe vecie? Când plângeam, mama-mi cânta Și-n cântec mă legăna, Iar lângă leagăn tăicuța Cânta din fluier doinița, Doina ciobănașului Ce-și pierduse turma lui, Hore, sârbe și bătute Știa el, cântece multe... Așadar, în cântec te-a-nfășat mama, în leagăn ți-a doinit din fluier „tăicuța”... Ești fiica pitrarului Ilie Șalaru de la Deleni, cumva un meșter artist ce-ți părea că însuflețește piatra. Era o mirare a
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468610256.html [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
altceva era greu de găsit și, mai ales, de cumpărat. Cu astea frământa mii și mii de hectare de omăt. Cu astea călca viscolul și pădurile. La vreme de sărbătoare și de alean, cu astea învârtea o horă și o sârbă, clocotea o ciuleandră, desena pe colb un vals, un tangou... cu astea tipărea urme/semne ale trecerii pe cărarea dintre cântecul de leagăn și prohod. Când punea talpa de opincă ori de picior gol prin știoalnele și prin zloatele și
Mă sui pe patul din tindă şi încerc să mor by http://balabanesti.net/2012/12/19/ma-sui-pe-patul-din-tinda-si-incerc-sa-mor/ [Corola-blog/BlogPost/339930_a_341259]
-
în ordinea alfabetică a țărilor de origine, respectând până și grafia acestor limbi. Este o delectare a spiritului, chiar naiv și profan, să parcurgă grafii ale unor limbi precum bulgara, ceha, egipteana, franceza, germana, maghiara, indiana, ebraica, italiana,araba, rusa, sârba, spaniola, sau româna - și un festin al spiritului, pentru poligloți. Firește, unii dintre scriitori au ales și(sau) limbi de circulație internațională, pentru a mări accesibilitatea cititorilor la universul creațiilor lor. Alții au fost consecvenți atât limbii de origine, cât
Fifth International Anthology on Paradoxism by http://revistaderecenzii.ro/fifth-international-anthology-on-paradoxism/ [Corola-blog/BlogPost/339655_a_340984]
-
scrisă în acea limbă este mult mai cunoscută și promovată pe mapamond. În acest context, mai trebuie să se țină seama și de faptul că literatura română este situată într-o lume înconjurătoare de literaturi învecinate, cum ar fi maghiara, sârba, ucrainiana, bulgara, ce o influențează sau care sunt influențate de ea. Urmărirea atentă a acestor influențe constituie obligația istoriei literaturii noastre implantată într-o lume de literaturi. De la o epocă la alta se exercită noi influențe; Franța a influențat literatura
ISTORIA LITERATURII COMPARATE PARTE INTEGRANTĂ A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_istoria_lite_al_florin_tene_1387490533.html [Corola-blog/BlogPost/353180_a_354509]
-
făcut-o niciodată până atunci, trecusem chiar la “reluări” până am fost atenționat în mod delicat că ar fi timpul să mai iau o “pauză”, lumea era a mea și nu era, începusem chiar să încerc încropirea unei hore sau sârbe sau ceva românesc, nu mai mi-aduc aminte pentru că nici muzica nu mă ajuta - nici n-ar fi avut cum pentru că a lipsit cu desăvârșire ca și dansul, jocul în sine - la cea de petrecere mă refer și dintr-una
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (13) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_13_.html [Corola-blog/BlogPost/351011_a_352340]
-
mine, Eu îmi luasem picioarele în cârcă să-L caut în orele rămase Pe Dumnezeul meu ce-L simt aproape, dar nu vine. Se lăsase o tăcere adâncă în juru-mi ca zeama de struguri Jucată în lin pe rit de sârbă de picioare tinere, frumoase, Undeva spre apus înaltul cerului aprinsese ruguri Când eu îl căutam pe Domnul cu neodihna în oase. Urcam pe-o scara împletită cu lumină tot mai sus Și tot mai departe Dumnezeu era, tot mai departe
ÎNTOARCERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Intoarcere.html [Corola-blog/BlogPost/346488_a_347817]
-
a vorbit niciodată despre problemele cu care se confruntau albanezii (din Albania sau Kosova), pentru a explica aceste probleme opiniei publice românești sau pentru a-și manifesta simpatia față de cauza albaneză. Interesant este faptul că în aceeași perioadă deputatul minorității sârbe în Parlamentul României a votat împotriva majorității, pronunțându-se împotriva bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei. La fel publicațiile minorității armene din România critică politica externă a țării noastre, deși sunt subvenționate de Guvernul României. De altfel pentru „deputată” și „Liga” pe
O CARTE CARE UMBREŞTE CARIERA UNUI DIPLOMAT de BAKI YMERI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/O_carte_care_umbreste_cariera_baki_ymeri_1390668937.html [Corola-blog/BlogPost/359903_a_361232]
-
noastre mici (RM), cateva și diverse obiective culturale, de exemplu la Săiți: dată atestării satulu; că oaspeții sunt întâmpinați cu «Faietonul»; despre o gospodăria exemplara a unui meșter popular; că există un ansamblu de dans care au înveșnicit satul prin «Sârbă ... Citește mai mult de Iacob C. Istrati, istoric, membru al Sfatului Țării 2Dacă omul cade, îi pică și umbră (proverb popular) Noi, românii nici să nu ne gândim la acest «lux» ( Iacob C. Istrati)Am așteptat cu nerăbdare să privesc
IACOB CAZACU ISTRATI by http://confluente.ro/articole/iacob_cazacu_istrati/canal [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
noastre mici (RM), cateva și diverse obiective culturale, de exemplu la Săiți: dată atestării satulu; că oaspeții sunt întâmpinați cu «Faietonul»; despre o gospodăria exemplara a unui meșter popular; că există un ansamblu de dans care au înveșnicit satul prin «Sârbă ... XXV. CEARTĂ, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016. de Iacob C. Istrati 1. Odată rățușca Țușca, La Grivei a-ntrat în cușcă: -Mac,mac,mac,mi-i tare frig, Vreau să mă-ncălzesc un
IACOB CAZACU ISTRATI by http://confluente.ro/articole/iacob_cazacu_istrati/canal [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
oarecare, golit de conținutul credințelor ancestrale ale strămoșilor noștri? Mai târziu, când am văzut călușarii pe scenă sau la televizor, am rămas dezamăgit. Călușul nu mai era acel ritual cunoscut de mine. Devenise un... „joc popular românesc”...precum brâul sau sârba. Un dans dintr-o suită executată la festivalurile folclorice, în pauzele dintre recitalurile cântărețelor. De atunci, o grindină de întrebări îmi zdrențuie sufletul: de unde acest obicei la români?, care au fost tainele inițierii în acest ritual?, care sunt semnificațiile lui
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433387105.html [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
campania de vaccinare pe vremea cercelului străin care a infectat urechea sănătății românești, pardon, campania profiturilor pentru Companiile farmaceutice și, implicit pentru întreaga rețea, încît a fost înființat Comitetul Național de Vaccinologie. Oricine își poate da cu ușurință seamă ce sîrbe învîrte acest comitet. Deși examinările de laborator au confirmat că cele 400.000 de doze de vaccin antigripal sînt toxice și nu pot fi puse pe piață, to’arșu Nicolaescu Eugen a propus ca vaccinul să fie folosit în caz
To’arășu cu număratul căpițelor e cuminte și va face ce i se dictează by http://uzp.org.ro/toarasu-cu-numaratul-capitelor-e-cuminte-si-va-face-ce-se-dicteaza/ [Corola-blog/BlogPost/93434_a_94726]
-
România are “cel mai bogat și mai variat folclor din lume'', și ar fi păcat că aceste valori de identitate națională să fie uitate. Noi, românii ne mai întâlnim cu diferite ocazii și ar fi păcat să nu dansăm o sârbă, o hora românească, o purtată, o jiana ... Că și o paranteză sunt “gelos'', sau mai bine zis am o anumita invidie profesională în sensul bun al cuvântului pe comunitatea greacă care a reușit să fie unită și să-și păstreze
INTERVIU REALIZAT CU DL. MARIAN STATE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Pastratorii_traditiei_interviu_realizat_cu_dl_marian_state.html [Corola-blog/BlogPost/343176_a_344505]
-
nord de Dunăre), care beneficiază de drepturile minorităților naționale, „nu are nici un drept, chiar nici acela să știe că sunt români, ci vlahi, după cum susțin sârbii“. Aici trăiesc peste 250 de mii de români, deși la ultimul recensământ al oficialităților sârbe au fost declarați doar 35 de mii de vlahi și aproximativ 3 mii de români. „Numărul oficial este un număr atât de fals, încât este de necrezut. De la an la an, de la un recensământ la altul tot ne-au împuținat
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ by http://uzp.org.ro/drama-romanilor-din-valea-timocului-nu-avem-nici-macar-dreptul-sa-stim-ca-suntem-romani/ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
Jurj. În bisericile construite în ultimii zece ani se slujește în limba română În cele mai multe sate locuite în majoritate de români sunt lăcașe de cult mai vechi, construite de către bunici și străbunici, însă acestea sunt trecute în proprietatea Bisericii Ortodoxe Sârbe, se țin slujbe în limba sârbă ori în slava veche, iar preoții ortodocși români, care aparțin de Biserica Ortodoxă Română, nu au voie să slujească. Asta, în ciuda faptului că înainte de anul 1934 existau aproape 80 de biserici și 15-20 de
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ by http://uzp.org.ro/drama-romanilor-din-valea-timocului-nu-avem-nici-macar-dreptul-sa-stim-ca-suntem-romani/ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
istorice și culturale ale României. Cântă cu nerepetabilă virtuozitate creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, doine, balade, cântece de joc din toate zonele etnofolclorice românești. Piesele concertate inegalabil cu fluierul său, „Hora stacatto” și „Hora spicatto” de Grigoraș Dinicu, „Ceasornicul”, „Călușul oltenesc”, „Sârba rândunelelor”, „Căruța poștei”, „Dans țărănesc”, de Constantin Dimitrescu, „Ciocârlia” și altele, urcă la sufletul publicului, nemăsurat de înfloritoare, zburate ca păsări exotice în paradisul melosului folcloric românesc, din micul fluier care este părinte sufletesc al unui artist unic. A cântat
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
din lada de zestre a neamului. Marin Voican-Ghioroiu: Fiindcă sunt în posesia unor mesaje ce vi s-au adresat de-a lungul anilor, atât de ascultători cât și de cei ce au jucat și fredonat după dvs. melodii nemuritoare (hore, sârbe, bătute) oltenești, care vă fac să fiți iubit, adorat; cred că e timpul să enumerați (cronologic) albumele muzicale realizate și colaboratorii dvs. care au pus umărul să le dați viață: dirijori, orechestre, realizatori, prieteni adevărați? Constatntin Enceanu: În anul 1991
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_in_dialog_cu_un_marin_voican_ghioroiu_1335449418.html [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
artilerie, aflate în dispozitiv de luptă. Neculai Albu avea fete mari, între care Ileana strălucea de frumusețe. Nici flăcăul venetic nu era mai prejos. Se vedea asta la horele satului, mai ales când, în hainele-i militare, prins în focoasa sârbă, bătea din pingele umăr la umăr cu flăcăii băștinași. Deși, până la venirea soldaților în sat, Ileana lu'Albu îi făcea ochi dulci lui Dumitru Ciocoiu, un consătean încă nechemat la oaste, fata nu mai prididea acum să-l soarbă din
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Duhul_vinovat_al_dragostei_razboiul_i_gheorghe_parlea_1332596619.html [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]