443 matches
-
din Iași7. A rămas în memoria contemporanilor că un om devotat, îngăduitor și modest, atât în magistratură, cât și la scoala ori în familie; îi încuraja cu blândețe pe toți studenții săi (care-i spuneau "Moș Titius"), indiferent dacă erau sârguincioși sau nu. S-a stins din viață, ne spune unul dintre cei ce l-au cunoscut, Rudolf Suțu, îngrijindu-și unul dintre fii săi, ce era bolnav de tifos 8. Cum se prezenta situația după 1884? În anuarul pe anii
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în limba ei iar Nenea îi spunea și el ceva în românește, meșterind foarte preocupat ceva. Când se apropie mai mult văzu că Nenea făcuse o păpușă din baionetă care o îmbrăcase cu boneta sa militărească, iar acum o înfășa sârguincios cu o moletieră. Fetița, deși cu fața arsă de soarele necruțător, încerca să zâmbească, deși cu un rictus dureros al buzelor crăpate. Doar ochii, numai ochii, acei ochi adânci și negri, pieziș trași spre tâmple, râdeau. Se înstăpânise un fel
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
era mobilitatea socială verticală a tânărului de origine rurală sau proletară, grație învățământului de stat (și, desigur, pentru cei care ajungeau în posturi-cheie, grație "școlilor de cadre"). În unele cazuri, ascensiunea se baza și pe merit, dar indivizii înzestrați și sârguincioși s-ar fi ridicat poate mai bine în "regimul burghezo-moșieresc". Dar specialiștilor făcuți "pe puncte" le-au lipsit elementele de sociabilitate ale păturii mijlocii superioare, așadar experiența sau cel puțin amintirea formativă unui a "proces de civilizare" ca să folosesc formula
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
cuvânt mare, trebuie să spunem "dezorientare". Cum spuneam, e o dezorientare normală până la un punct, pentru că lumea largă, până la "Revoluție" filtrată cultural-ideologic de cenzură și aproape inaccesibilă fizic, se năpustește din toate părțile peste România. Bietul cetățean român, oricât de sârguincios, inteligent și inspirat, are de "procesat", un volum colosal de informație extrem de eterogenă. Nu numai individul, nici sistemele culturale nu pot face asta într-un termen atât de scurt. De exemplu, în România trebuia tradus după comunism aproape totul. De la
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
era incomparabil mai mare. Cu puține excepții, elevii Școlii normale la care eram elev aveau o atitudine pozitivă față de învățătură. Ca fii de țărani, veniți la Șendriceni să se facă învățători, aveau o motivație simplă și clară. Cine nu era sârguincios, nu depunea eforturi pentru a învăța la nivelul cerințelor, cu alte cuvinte cine nu trăgea de carte, era obligat să se întoarcă în sat și să tragă de sapă. Școala Normală, concepută și statuată ca o școală a muncii, pregătea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
vin la școală deschiși la suflet, fără rețineri, cu plăcere, își pregătesc temeinic temele, participă activ și cu mult interes la lecții. Clasa de elevi a unui bun învățător oferă, în timpul lecțiilor imaginea unui stup de albine. Fiecare copil muncește sârguincios, iar la fiecare întrebare se ridică o pădure de mâini agitându se, care exprimă dorința fiecărui copil de a răspunde. Mobilurile sau motivele potențează energetic și afectiv activitatea de învățare (ca de altfel orice activitate umană) și se dobândesc prin
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
înșelătorie, furt. După o viață împovărată de muncă, de dificultăți am ajuns la concluzia că totul se învață, însăși viața, existența, de la naștere și până la sfârșit este o permanentă și complexă temă de învățare. Cine este mai dotat și mai sârguincios, dobândește mai ușor și mai mult din lecția vieții și se adaptează mereu noilor, multelor și variatelor solicitări. Acesta poate fi un învingător. Unii nu reușesc această performanță și se declară învinși. Ca în orice luptă, există învingători și învinși
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
interlocutor vorbește cu mulțumire și convingere despre felul cum învață băiatul, elev în clasa a VII-a" "Băiatul meu îmi aduce de vreo doi ani încoace numai note de 9 și 10, dar, mărturisesc că nu a fost întotdeauna la fel de sârguincios. Când era mic ne dădea mult de lucru, acum însă suntem foarte mulțumiți". Cum vă explicați acest progres, această transformare? " Când a început să priceapă mai bine lucrurile, i-am explicat cu răbdare, pe înțelesul lui, de ce trebuie să învețe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și se manifestă în conduita omului". Referindu-ne la munca școlară, atitudinea exprimă poziția elevului față de învățătură, modul cum se achită de îndatoririle școlare. Dacă elevul învață cu interes,cu dragoste sau este pătruns de necesitatea însușirii cunoștințelor, dacă este sârguincios și posedă deprinderi și obișnuințe de a munci independent, dacă învață sistematic, perseverent și participă activ la lecții, dacă obține rezultate bune ca urmare a eforturilor depuse, spunem că elevul are o atitudine corespunzătoare, pozitivă, față de învățătură. Precizăm însă că
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
timpurie". În asemenea cazuri, elevii învață cu deosebită plăcere la obiectele care corespund intereselor și preocupărilor lor, neglijându-le uneori pe celelalte. Altă formă a atitudinii pozitive față de învățătură este atitudinea conștient-pozitivă. În acest caz, adolescentul sau tânărul învață conștiincios, sârguincios, fiind pătruns de necesitatea însușirii cunoștințelor în vederea pregătirii sale pentru muncă, pentru viață. Atitudinea conștientă îi dă elevului forța necesară pentru a învinge dificultățile ivite în procesul asimilării mai susținute a cunoștințelor. Edmondo de Amicis, în volumul "Cuore", ne oferă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
uneori, cu o ușoară ironie, numeroasele-mi lacune teologice, observînd cu malițioasă bucurie cât de ignoranți sunt în acest domeniu unii contemporaneiști... În cazul meu, e drept, răul părea foarte avansat, fiind eu însămi foarte puțin religioasă. Ca o elevă sârguincioasă, cum n-am fost niciodată, am învățat zi de zi să citesc textele scripturistice. Și, cu toate că aceste chestiuni ocupă doar o mică parte din paginile ce urmează, sper că nu m-am înșelat prea mult. Le mulțumesc studentei mele Hélène
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
similaritate. Profesorul are tendința de a-și valoriza elevii prin raportare la sine (prin contrast sau prin asemănare), normele proprii constituind principalele criterii de judecare a rezultatelor școlare. Cu acest prilej, el activează fie propria experiență școlară (ca fost elev sârguincios, disciplinat etc.), fie experiența de părinte ce își judecă propriii copii. Profesorii care au o experiență de foști „premianți” vor manifesta un plus de exigență comparativ cu cei care nu au strălucit la diverse materii. Profesorii care au copii cu
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
spectator stă la originea acestei cărți, o situație care mă urmărește de multă vreme. În seara aceea ploua și, într-o sală cu puțină lume, așezat lateral față de scenă, priveam Britannicus cu o atenție relaxată. Alexandrinii pluteau, urmându-și cadența sârguincios respectată, cunoșteam povestea, când, deodată, fără să-mi explic de ce, ochiul și urechea au simțit irezistibila atracție a platoului de joc. Nero, aproape de mine, în stânga scenei, o strângea la piept pe tânăra Iunia, poruncindu-i să se prefacă în fața iubitului
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
și adună rămășițele de Lumină, care sînt depozitate pe Soare și transportate apoi de trimișii lui Melchisedek. În cele din urmă Arhonții sesizează trucul și, pentru a nu-și mai pierde puterea, Încep să-și lingă și să-și Înghită sîrguincioși toate secrețiile corporale. În acest moment are loc intervenția lui Isus care modifică sensul de rotație a Sferei și astfel Arhonții sînt din nou păcăliți (planasthai), căci nu se mai pot Întoarce să-și lingă secrețiile 98. Drept urmare, la Comoară
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
spațiu; speranță; stîlp; străzii; strîmb; strîmt; strîmtoare; suflet; surpriză; taie; tăios; tărie; tavan; trai; de trai; trei; al umbrii; umbrit; unghere; urnă; vale; vechi; verde; vesel; zgîrîitură (1); 758/236/79/157/0 conștiincios: deștept (57); silitor (50); harnic (37); sîrguincios (35); responsabil (32); bun (28); elev (28); cuminte (19); perseverent (19); tocilar (15); ambițios (14); om (14); înțelept (13); serios (12); student (12); corect (10); atent (7); isteț (7); muncitor (7); copil (6); drept (6); inteligent (6); învățat (6); responsabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
hărnicuță; hoață; indiferență; insectă mică; insecte; înțelepciune; înțepa; lemn; lucru; mama; mazăre; măgar; mărime; mere; microscop; micșorare; mîncărimi; mulțime; muncește; munte; mușcătură; natură; necuvîntătoare; nesemnificativ; nimic; paznic; perseverență; picior; plăpînd; prieteni; punct; punct negru; puternică; rapiditate; repede; sare; semințe; senzație; sîrguincioasă; sîrguincios; sprintenă; stimă; stol; trudă; unică; urît; vară; viață; vietate mică; vodcă; vrednicie; zglobie (1); 782/136/43/93/0 galben: soare (204); culoare (94); gelozie (56); roșu (33); floare (17); albastru (14); ou (14); aur (13); verde (12); păpădie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
hoață; indiferență; insectă mică; insecte; înțelepciune; înțepa; lemn; lucru; mama; mazăre; măgar; mărime; mere; microscop; micșorare; mîncărimi; mulțime; muncește; munte; mușcătură; natură; necuvîntătoare; nesemnificativ; nimic; paznic; perseverență; picior; plăpînd; prieteni; punct; punct negru; puternică; rapiditate; repede; sare; semințe; senzație; sîrguincioasă; sîrguincios; sprintenă; stimă; stol; trudă; unică; urît; vară; viață; vietate mică; vodcă; vrednicie; zglobie (1); 782/136/43/93/0 galben: soare (204); culoare (94); gelozie (56); roșu (33); floare (17); albastru (14); ou (14); aur (13); verde (12); păpădie (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vestă; vestimentar; vîrstă; vreme; zdrențe (1); 795/200/79/121/0 harnic: muncitor (129); gospodar (57); furnică (39); om (38); leneș (34); muncă (26); albină (17); bun (17); vrednic (14); darnic (11); copil (10); curat (10); deștept (9); conștiincios (8); sîrguincios (8); bogat (7); bravo (7); priceput (7); tata (7); eu (6); isteț (6); iute (6); silitor (6); calitate (5); gospodină (5); lucrător (5); ambițios (4); băiat (4); cuminte (4); curățenie (4); frumos (4); lucru (4); mama (4); puternic (4); puturos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
participare selectivă; fără pasiuni; patul; păcală; pătimaș; pereche; pernă; persoană; pesmet; pierde; pierde timp; a pierde timpul; pierdere de timp; pierzător; pisic; pisica; pisică; plicticos; politician; porc; Povestea leneșului; puternic; refuz; renunțător; român; românii; rupt; saltea; fără scop; sedentarism; singuratic; sîrguincios; slab; somnolent; a sta; a sta degeaba; statornic; statut; stă mereu; stătător; stătut; stil de viață; strîns; studentă; studenți; sunt; super; șezînd; tare; Tetelea; timp; ca tine; tînăr; de tot; trage de timp; trădător; tu; vai-vai; vara; fără viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
timpul; a nu pierde timpul; cu plăcere; din plin; plină; prăși; preface; preferat; a primi bani; a produce; productiv; profesia; profesie; profesor; progresa; prost; pulover; răsplată; realizare; rece; saltă; sapă un șanț; sarcini; sănătate; săptămînal; scaun; scop; servitoare; silință; sincer; sîrguincios; slujbă; spor; spori; sport; stărui; cu stăruință; sticlă; strădui; a studia; succes; supraviețuire; șantier; școală; șomer; ști; taină; termina; timp; toamna; tractor; transpirație; trudă; țar; utilaj; voință; work; în zadar; ziua; de zor (1); 635/265/74/191/0 lume
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
omenească; omenesc; omenire; omenos; orb; de orfan; orfani; pace; pacoste; palat; pantofi; îmi pare rău; pasiune; părere de rău; părintească; permisie; pîine; plînge; plîns; protejare; rană; rațiune; răutate; recunoaștere; recunoștință; regret; religie; salvare; săptămînă; săracii; sărat; sărmani; simpatie; simț; sinceră; sîrguincios; sociabilitate; speranță; stimă; străini; strîngere de mînă; SUA; suflet mare; supărat; susținere; tăcere; timidă; de tine; toleranță; tortură; trebuie; trist; umanitate; umil; vagabond; veghe; virtute; zgîrcit (1); 752/269/92/177/0 minciună: adevăr (92); neadevăr (34); răutate (26); trădare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
atent (23); conștiincios (25); ambiție (19); harnic (19); om (16); tenace (14); eu (13); muncitor (13); bun (11); copil (11); deștept (10); încăpățînat (9); consecvent (8); dur (8); hotărît (8); succes (8); elev (7); inteligent (7); încrezător (7); serios (7); sîrguincios (7); continuu (6); luptător (6); rău (6); stăruitor (6); calm (5); profesor (5); puternic (5); răbdător (5); reușită (5); voință (5); calitate (4); corect (4); curajos (4); indiferent (4); îndrăzneț (4); muncă (4); optimist (4); persoană (4); student (4); activ
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îndeletnicit; îndemînos; înțelegător; învățătură; lucra; luni; maistru; mama; masă; matematică; materie; măreț; mereu; meserie; meșteri; meșteșug; morbid; mulțumit; muncă; muncitor; nea; nou; nu priceput; omenire; orice; perseverent; persoană; precoce; pricepută; pro; profesor universitar; profesor; repede; la ale sale; sfătos; sfînt; sîrguincios; skill; soțul; specializat; stimă; stingher; strungar; a ști; știe tot; știe totul; tăcut; tenace; tot; universitate; uscat; ușurință; valoros; versatil; Viorela; la vorbă; vorbă; zadarnic; zîmbet(1); 786/191/658/128/0 prieten: amic (194); dușman (51); bun (48); adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pagubă; pantaloni rupți; papuci; pasiv; din păcate; pămînt; pedeapsă; persoană; pierdut; pîine; pîrlit; plîns; ponosit; posibilități; poziție socială; praf; prăpădit; pricăjit; primejdios; putere de viață; puturos; recesiune; relativ; român; rupe pămîntul; rupt; sau rege; sărac; sărăcie; sens; simplitate; simplu; singurătate; sîrguincios; soartă; social vulnerabil; societate; fără speranță; speranță; student; suferință; la suflet; suflet; supărat; șomer; de tot; truditor; uman; unic; viață; zdrențuit; zero; zgîrcit (1); 787/239/81/158/0 sărbătoare: Crăciun (111); veselie (90); bucurie (56); petrecere (51); fericire (50
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți o lumânare, / Să se vadă ca din soare, / Că intră Malanca-n casă. / Să puie stative, să țasă / Pânză, scoarță, testemele, / Pânzături, catrinți, sumane, / Trase-n furcă de mașină / De Malanca cea bătrână. / Malanca-i sârguincioasă, / Se-nvârtește ca o roată / Și face trebulița toată. / S-apucă iute de spălat, / Focu-n vatră de-ațâțat. / Pune borșișor la foc / Cu moare din poloboc / De pește din bolotău / Legume de la sudău / Și cu apă din Suceavă, / Nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]