1,236 matches
-
rușine că mă trag din ciobani, eu iubesc plaiul mioritic cu majoritatea oamenilor lui așa cum sunt. Și-i dau o bere de drum bun, fiindcă tot dă din copite că are să plece din stâna noastră, în alte părți, unde sunt sălașe mai luxoase, cu aer condiționat și trotuare spălate cu șampon pentru cai breji ca el. Nu mă scutește, își aduce aminte de Herta Muller că a trebuit să plece din România să primească Nobelul pentru literatură, și ea a scris
UN NOBEL PENTRU CALUL MEU ! de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_un_nobel_pentru_calul_corneliu_florea_1351751247.html [Corola-blog/BlogPost/369938_a_371267]
-
foarte mulți sunt înclinați să admită explicația cu ungurescul sziget=insulă. De parcă până la pătrunderea ungurilor în Ardeal, respectiv în Maramureș, locuitorii din zonă n-ar fi avut harul necesar să perpetueze vechile denumiri dacice și să-și boteze inspirat noile sălașe! Unii, nu prea mulți, înclină spre rutenescul „sihot”, termen utilizat în vechime pentru loc de târg. Întrebarea în acest caz este următoarea: Cum cuvântul târg este cu certitudine mai vechi decât „sihot” și cum influența ruteană la vremea respectivă era
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1463909785.html [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
care era foarte prețioasă și căutata. Pe colții înzăpeziți ai stâncilor, departe de furia clocotitoare a celor două culmi ce se băteau în capete, trăiau animale misterioase, fantastice cum nu mai existau în nici un alt loc de pe pământ . Își aveau sălașurile prin văgăuni și peșteri tainice, lei albi și de alte culori, cu două cozi și două capete, grifoni înaripați, unicorni, lupi albi cenușii, negri bicefali, extrem de fioroși, șacali cu două capete și două cozi și alte specii nemaivăzute în alte
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480199514.html [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
și de mlaștini cu turbe mișcătoare, sub care se ascundeau porțile iadului gata să înghită pe orice călător singuratic ce s-ar fi aventurat să le străbată dincolo de malurile înguste ale râului. Se zvonea că pădurile din mlaștini își aveau sălașul creaturi hidoase cu ochii de foc pe care era mai bine să nu le întâlnească nici un muritor de rând, căci o privire a lor l-ar fi transformat în stană de piatră. Mlaștinile respirau vapori înecăcioși cu un miros greu
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480199514.html [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
scăparea către munte. Se avântase în urmărirea lui, însoțit doar de șoimul său, Săgeata de Argint. Lupul alb trăia în Muntele Sacru. Era bine știut acest lucru printre mongoli și cine știe cum, de ajunsese el tocmai pe câmpia mongolă, departe de sălașul său. Poate că fuses trimis de iubita lui să-l aducă la munte. Aceste gânduri îi fulgerau prin minte tânărului îndrăgostit când a luat urma fiarei. Tolui călărea un armăsar pursânge arab, era singur și urmând lupul era convins, că
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480199514.html [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
ajuns la stână? Era ultima casă pe lângă care trecea și apoi drumul său iar începea să șerpuiască coborând spre luncă, ca apoi să urce din nou dealul spre Secăria.Acolo se afla și ținta drumului său. Dincolo de Secăria era ridicat sălașul stânei baciului Miron, pe o coastă de deal la margine de pădure. Depăși ultima casă din sat construită din butuci de lemn așezați unul peste altul, și cu acoperișul din șindrilă. O casă nici mai sărăcăcioasă, nici mai arătoasă decât
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389433261.html [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
a dus prima dată mama. Mi-a tot promis că mă ia la biserică dacă sunt cuminte și nu mai alerg să îmi jupoi genunchii, că nu mă poate duce acolo așa zdrelită pe picioare. Curtea bisericii, albă și mare, sălașul lui Dumnezeu, din mijlocul satului, o cunoșteam bine pe dinafară, fiind locul de joacă al copiilor, când era vreo sărbătoare sau vreo nuntă în sat. De cum am trecut pragul bisericii, am simțit în adâncul inimii un fior de uimire și
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1462694093.html [Corola-blog/BlogPost/382620_a_383949]
-
renumită a locului, presvitera Olimbiada. Câțiva din oștenii lui Nicoară, aflați în acest sat situat într-o simetrie perfectă cu Verșenii, trec Moldova dincoace și participă la o vânătoare de mistreți, organizată de localnici. Dihăniile stricătoare de recolte își aveau sălașurile în pădurile de pe dealul Bourei, unde, "zice-se, a doborît Dragoș-Vodă vaca sălbatică". Sadoveanu folosește pentru delimitarea spațiului acțiunii toponimul verșenean, "Dealul Bourei" (convertit însă în "piscul Bourei", probabil pentru a-i da măreție sau pentru a concentra cadrul acțiunii
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
și devine mâine. Așa și viața se trece printre noi Ca un strigoi, În noi și dincolo de noi. MAMA, ÎNAINTE DE IERI ȘI DINCOLO DE MÂINE Și mai întâi a fost Mama. Din inima ei, Dumnezeu a făcut cetate pentru sfinți și sălaș pentru prunci. Și a văzut Dumnezeu că lucrarea aceasta este bună ... Citește mai mult (NE)LOCUIBILNe locuim casele, nu și sufletele,Uităm drumul către mama.Nimic mai trist decât un cer de noiembrie.Vine iarna.Am rătăcit prin Univers 1000
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/irina_staver/canal [Corola-blog/BlogPost/383892_a_385221]
-
Azi se întunecă și devine mâine.Așa și viața se trece printre noiCa un strigoi,În noi și dincolo de noi.MAMA, ÎNAINTE DE IERI ȘI DINCOLO DE MÂINEȘi mai întâi a fost Mama.Din inima ei, Dumnezeu a făcut cetate pentru sfințiși sălaș pentru prunci. Și a văzut Dumnezeu că lucrarea aceasta este bună...
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/irina_staver/canal [Corola-blog/BlogPost/383892_a_385221]
-
de lumină În care cerul teama își alină Iar stelele își varsă strălucirea. Doar lacrimi vii se zvântă-n zarea lină Cu vers divin își sutură iubirea, Îngheață în amurguri amintirea Si-ntr-un târziu cu mările suspină. Nu e sălaș mai sfânt ca poezia Să-și clatine eternul într-un vers, Prin veacuri și-a urmat călătoria Și rănile din suflete a șters. A revărsat în ochii noștri glia- În templul ei e-ntregul univers. DE CÂTE ORI De câte ori îți căutam privirea
POEZII DE ACASĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1438005219.html [Corola-blog/BlogPost/369747_a_371076]
-
autoarei arderea în poezie), că și după finalizarea acestei „bătălii”cu „demonii amintirilor”, respectiv după finalizarea unui nou proiect editorial, doamna Valentina Becart (Bișog) nu va putea semna vreun tratat de pace cu inamicul, ci doar un armistițiu, căci în sălașul ascuns al ființei sale nu s-a risipit starea de răzvrătire, răzbătută afară, pentru cititor, din povestirea „Dincolo de prag, ea: “Cât de impasibil a rămas universul la toată această frământare, la acest supliciu strecurat discret... într-o ființă atât de
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1483811197.html [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
de sine. Ei pot face lumină în lume. Scriitorii cu har pot să transfere bătăile inimii lor în pieptul cititorilor. Ei cotrobăie prin labirinturile timpului în care zace însăși veșnicia, acolo unde se păstrează întâmplările vieții apuse, acolo unde au sălașul semnele durabile și statornice ale istoriei. Alăturându-mă scriitorilor, prietenii mei, las în scrierile mele să se înșurubeze teme și motive trecute prin examenul tradiției și al scurgerii timpului cu prefacerile lui, iar actualitatea o interpretez ca pe o prelungire
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/scriitorii-si-scrierile-lor/ [Corola-blog/BlogPost/92502_a_93794]
-
să mai îndurăm? Dar, pentru a nu mai îndura, se putea face oare cu adevărat ceva? Cineva care să stăpânească magia mai bine decât ea nu exista în tot universul cunoscut. Apoi, pe Planeta Blestemelor Eterne, unde își avea Hira sălașul, nicio ființă vie venită din exterior nu putea rezista prea mult timp, din cauza vrăjii demonice care împânzea atmosfera. Puținii care se încumetaseră deveniseră un fel de exponate pietrificate într-un Muzeu al Morții. În sfârșit, presupunând că ai fi putut
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1469829126.html [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
s-a părut că se pogoară însăși Moartea. Mă trezesc. Ceasul de masă ticăie în noapte, sacadat. Transpir. Mă îngrozesc. Mă sufoc. Tic-tac. Tic-tac. * Peste puțin timp, a trebuit să plec în mod real către Planeta pe care își avea sălașul malefica Hira. Nu puteam să mai amân prea mult confruntarea cu aceasta, cine putea ști când mânia sau setea necugetată de putere aveau să o împingă la o nouă acțiune distructivă... Cine putea ști când anume va deveni ”prea târziu
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1469829126.html [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
pentru a face dulceață, compot și răchie, poetul Gheorghiță Brebenar „Șinie o făcut căzanu, șinie l-o inventat? / O fi fost un om cu carcie, ori un mare învățat?“ Tot Ana Caia amintește într-o poezie în grai despre existența sălașelor, locuința de vară a țăranului român. Vara, omul de la sat, se muta la sălaș pentru a lucra pământul și a îngriji de animale. „Mi-amincesc dă taica-moșu / Cum șăgea, propcit în boată, / Când pădza vo doaua noacini “ („La sălaș“), în timp ce poetul
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
șinie l-o inventat? / O fi fost un om cu carcie, ori un mare învățat?“ Tot Ana Caia amintește într-o poezie în grai despre existența sălașelor, locuința de vară a țăranului român. Vara, omul de la sat, se muta la sălaș pentru a lucra pământul și a îngriji de animale. „Mi-amincesc dă taica-moșu / Cum șăgea, propcit în boată, / Când pădza vo doaua noacini “ („La sălaș“), în timp ce poetul Ioan Albu ne amintește într-o poezie de carul cu boi. Superstițiile din lumea
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
despre existența sălașelor, locuința de vară a țăranului român. Vara, omul de la sat, se muta la sălaș pentru a lucra pământul și a îngriji de animale. „Mi-amincesc dă taica-moșu / Cum șăgea, propcit în boată, / Când pădza vo doaua noacini “ („La sălaș“), în timp ce poetul Ioan Albu ne amintește într-o poezie de carul cu boi. Superstițiile din lumea satului sunt surprinse de poeta Maria Mândroane în poezia „Cântă șiomvica“, ciovica fiind pasărea ce se presupune că ar anunța moartea unui om, dar
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
despre două trepte ale acestei lepădări harice: - una în sensul de lepădare propriu-zisă, datorită stăruinței în săvârșirea patimilor. Această învârtoșare a sufletului și insensibilitate la lucrarea sfințitoare a harului duce la lipsirea desăvârșită de el, prin care omul se face sălaș al patimilor, „acum și în veacul viitor”. Depărtarea harului este echivalată de către Patriarhul Calist cu pirderea chipului dumnezeiesc al vieții și introducerea celui al fiarei sau dobitocului. Celor ce viețuiesc, însă, curat, Duhul Sfânt se face „suflet sufletului”, iar roadele
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
și câteva personaje mizere, zdrențuroase, cu figuri marcate de o ură diabolică, desprinse parcă din romanele lui Dickens... cu care nu ai vrea să te întâlnești vreodată “face-to-face”. Extrem de puține case sunt totuși renovate. Acelea în care și-a făcut sălaș vreun partid, vreo asociație. Construcțiile preluate de firme sunt cele mai șocante, prin combinația total nepotrivită a amestecului de modern, cu elemente antice, arhitecturale. Ochii îmi zboară încântați spre arhitectura fascinantă a clădirii din față. Încerc să savurez fiecare detaliu
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1432457751.html [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
timp. E atât de îngust hotarul dintre răsărit și apus, dintre leagăn și bocet... ți-aud neputința de-a înfrânge răscolirea adâncului să nu-mi tulbure nălucirea tomnatică a unui dor rămas neîmplinit. în răgazul dintre două gânduri amare, mic sălaș peste care se țese iubirea noastră aduni fragile lumini din umbre să-mi redai surâsul până când o primăvară indiferentă își va fi vărsat prea plinul de înflorire peste buzele pecetluite de acum în zvâcnetul ierbii sărutate de vânt și noi
ÎN RĂGAZUL DINTRE DOUĂ GÂNDURI de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1464086486.html [Corola-blog/BlogPost/383568_a_384897]
-
care depășește noțiunea și, de fapt, starea de de cutumă sau rit. Explicată din punct de vedere antropologic, liturghia este modul de viețuire și locuire al omului deschis epifaniei sau teofaniei celulilalt... Trebuie luat aminte faptul că Sfintele Taine sunt sălașul divinei intimități adică sunt desăvârșite prin darul prezenței euharistice, care nu face altceva decât să anticipeze parousia Domnului. Teologic înțeleasă, Sfânta Liturghie este spațiul de manifestare al preoției lui Hristos, Cel care - în Duhul Sfânt - a dăruit slujitorilor Săi darul
PARINTELE ANDRE SCRIMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_andre_scrima_.html [Corola-blog/BlogPost/367335_a_368664]
-
simbolism al muntelui, care ține de ideile de înălțime și de Axis Mundi. Ca centru al hierofaniilor atmosferice și al unor teofanii, muntele se înscrie în simbolismul manifestării Increatului prin creații. Muntele este punctul de întâlnire al cerului cu pământul, sălaș al zeilor și capăt al ascensiunii omului. Militarii în termen reprezintă tocmai fermentul dizolvant care periclitează Kosmos-ul arhetipal. Prin această ultimă calitate, jertfa celor care schimbă ordinea apare ca firească. În prozele Decorația și Pricopsiții decorației, autorul își exersează umorul
GHEORGHE ANDREI NEAGU, DE LA STÂNGA LA DREAPTA- EXISTENŢĂ ŞI SEMNIFICAŢIE, CRONICĂ DE CĂTĂLIN MOCANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_andrei_neagu_de_la_s_al_florin_tene_1384286883.html [Corola-blog/BlogPost/347233_a_348562]
-
devine caducă, inutilă și parazitară, iar noi ne lepădăm de Satana, acum! Cadrul firesc de manifestare și afirmare a cultului nostru (care e cult al străbunilor, nu cult al morții!) se va desfășura diurn, în mijlocul Naturii Mamă sau în viitoarele Sălașe Deoumaniste ale Soarelui, în care vom socializa, vom celebra ori vom comemora ceea ce se cuvine și se cere specificului nostru identitar. Soarele îi este credinciosului Deoumanist atât punct cardinal spiritual, unic, cât și vector de închinăciune simplă: „Îți mulțumesc, Doamne
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1346426022.html [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
democratic din Turcia se mai poticnește. În acest sens, aș dori să vă reamintesc că un angajament clar din parte UE față de acceptarea Turciei ca membru deplin ar da un avânt uriaș procesului de reformă. Altfel, vor exista mereu noi "sălașuri” pentru fundamentalism și naționalism, iar problema kurdă se va înrăutăți. De fapt, obiectivul comun este acela de a transforma Turcia într-o democrație mai modernă, stabilă și prosperă, bazată pe un stat secular și o societate pluralistă. Nu este numai în interesul
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]