359 matches
-
inedite, București, 1973; Portrete și autoportrete. Cântăreți români, București, 1974. Traduceri: Al. Gavard și A. Périer, Călătoriile lui Livingston, București, 1940. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VI, 261-265; Papadima, Scriitori, 35-43; Octav Șuluțiu, „Mișcarea sămănătoristă”, „România literară”, 1933, 72; Dragoș Vrânceanu, Sămănătorismul, CRE, 1933, 1971; Șerban Cioculescu, O pledoarie sămănătoristă, ADV, 1933, 15 263; Mihail Ilovici, Negativismul tinerei generații, București, 1934, 185-187; I. Răducanu, Istoria unui curent literar, DEP, 1935, 2 296; Zaciu, Bivuac, 108-118. V. V. G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
vărsare ale curentului autohtonist au fost Nichifor Crainic și Nae Ionescu - arhitecții etno-românismului ortodoxist, Virgil Madgearu și Constantin Stere - promotorii țărănismului, izvorât din aceeași matcă a doctrinelor agrarieneîn circumscrierea căruia pot fi reperate și contribuțiile ideologice ale lui Nicolae Iorga (sămănătorism) și ale lui Lucian Blaga, în special prin teoria sa a "spațiului mioritic" ca "matrice stilistică" a sufletului românesc. Exegeza gândirii cultural-ideologice interbelice, fie ea redusă doar la acest minimal set nominal, ar depăși cu mult parametri spațiali alocați acestei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
procesul de geneză culturală a cuzismului se coagula programul sămănătorist al cărui arhitect ideologic a fost Nicolae Iorga. Revista Neamul Românesc, fondată de N. Iorga în 1906, a prilejuit colaborarea dintre cei doi capi doctrinari, favorizând și fertilizări încrucișate între sămănătorism și cuzism, unite ambele în opțiunea comună pentru autohtonismul radical naționalist. Trăgându-și seva din rezervorul doctrinar compus din cuzism și sămănătorism, anii treizeci au oferit climatul pentru o îndoită prefacere a discursului de extremă dreapta. Pe plan calitativ, discursul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de N. Iorga în 1906, a prilejuit colaborarea dintre cei doi capi doctrinari, favorizând și fertilizări încrucișate între sămănătorism și cuzism, unite ambele în opțiunea comună pentru autohtonismul radical naționalist. Trăgându-și seva din rezervorul doctrinar compus din cuzism și sămănătorism, anii treizeci au oferit climatul pentru o îndoită prefacere a discursului de extremă dreapta. Pe plan calitativ, discursul de extrema dreapta s-a radicalizat treptat până la cote hiperbolice, atingând punctul de clocotire spre sfârșitul deceniului al treilea al secolului XX
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unor scriitori ca Adrian Maniu și Ion Pillat, articole elogioase fiind consacrate lui Mihail Sadoveanu, G. Coșbuc, Al. Vlahuță, Anton Pann (sub semnătura lui Tudor Arghezi), Liviu Rebreanu, Al. A. Philippide, nu fără a fi exprimate pe alocuri rezerve față de sămănătorism și gândirism. Eseistica, de factură diversă, și publicistica literară și artistică, foarte bogată, chiar și după anul 1929, când revista își pierde coloratura pronunțat avangardistă și redevine eclectică, este susținută, ca și poezia, și de scriitori din afara grupării, precum Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
Măceș. A fost membru al Societății Scriitorilor Români, al Societății Dramaturgilor Români și al Societății Publiciștilor Români. Începuturile literare ale lui M. stau sub semnul poeziei (a lăsat și un manuscris cu titlul Din caier, datat „1904-1905”), influențată vădit de sămănătorism, cu reminiscențe romantice, ale cărei teme sunt exaltarea trecutului glorios, liniștea vieții patriarhale, frumusețea naturii, scurgerea nemiloasă a timpului. Dintre numeroasele piese, unele reprezentate pe scenele teatrelor din Iași, Craiova, București (Rândunica, Nebunul, Camaradul Vâltoare, Datorii uitate, Dragoste cu contract
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
scriitori din literatura română și universală, prezentări de reviste literare din țară și străinătate, studii de teorie literară și estetică. E. Lovinescu publică articole despre Dimitrie Anghel, despre piesa O scrisoare pierdută a lui I.L. Caragiale, despre Panait Istrati, comentariile Sămănătorismul, Localul și universalul, Importanța studiului prozei lui Eminescu, Literatura moldoveană. În numărul 2045/1924, Lucian Blaga semnează articolul Din viața culturală românească. Prozatorii de după război, unde remarcă în pagina literară „gesturi abrupte, o voință ciudată spre o adâncire de perspectivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
promovată de „Sămănătorul”, aparține curentului de la „Dacia literară” (1840). După cinci numere, C. n. își încetează apariția. Seria a doua, apărută la București, are caracter mai mult teoretic. Sanielevici duce acum o campanie agresivă împotriva poporanismului „Vieții românești”, identificat cu sămănătorismul, dar mai cu seamă împotriva literaturii lui M. Sadoveanu, într-un lung serial de articole: Ce a însemnat „Curentul nou” de la 1906 (1/1920), Poporanismul liberal și poporanismul conservator (3/1920), Falimentul poporanismului (4/1920). În paginile celei de-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286587_a_287916]
-
sărbătorii cărții, ca răspuns la o scrisoare a unui cititor, bun prilej de a-și afirma propria viziune trinitară: "Dela Cronicari la M. Cogălniceanu și Domnul Alexandru Cuza, dela Dacia Literară la disciplinata perioadă a Junimii, dela vijelioasa acțiune a Sămănătorismului și pînă astăzi, și pînă cît va dăinui vre-o noțiune de popor care se respectă și tinde tot spre-o mai înaltă cultură și desăvîrșită civilizație - va răsuna aceeaș sfîntă treime de atribute caracteristice unui adevărat și trainic progres
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mituri sub strașina-nvechită...”) degradării lui ulterioare. Asemuirea chietudinii rustice de altădată cu liniștea schiturilor anunță poetica gândiristă: „Plutea pe noi o pace adâncă, robitoare, / Ca peste-un schit ce pururi ar sta în rugăciune”. Din Țara Zimbrului... preia din sămănătorism militantismul național, inclusiv șabloanele acestuia. Influențat aici mai mult de Coșbuc, adoptând și procedee utilizate de Vasile Alecsandri în Ostașii noștri, V. oferă o nouă culegere de „cântece de vitejie”. Construite impecabil, asemenea celor din prima carte, dar într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
regiune, nordul Moldovei nebeneficiind de prezența vreunei instituții de învățământ universitar în România interbelică. 2. Localismul creator și producția intelectuală între cele două războaie. Creația nord-moldovenească s-a aflat, cu preponderență, sub semnul tradiționalismului. Localismul creator, ca fenomen literar integrat sămănătorismului, refractar modernismului în literatură, își arogă - pe bună dreptate - meritul promovării provinciei. Literatura minoră din zonă, și creația intelectuală în general, au fost supuse astfel unor interpretări și clasificări, în încercarea de a-i stabili locul în cadrul culturii și literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de personalități și istorii ale literaturii române. La nivel local, înscrierea autorilor în pleiada personalităților zonei alunecă adesea spre tonalități elogioase. Critica de la centru se manifestă însă mult mai exigent, recunoscând importanța valorificării localului, dar demonstrând totodată limitele creațiilor corelate "sămănătorismului întârziat". Am consacrat această cercetare culturii și intelectualilor provinciei ca un tribut adus contribuției acestora la procesul de modernizare a României întregite. Demersul a pornit și de la constatarea precarității studiilor consacrate intelectualității românești din această zonă a țării. Aceasta, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
literaturii străine, a celei franceze în special, determină crearea "unui spirit greșit, care trebuia distrus", în contradicție cu literatura autohtonă ce reprezenta "spiritul sănătos, care trebuia încurajat"12. Lovinescu constata cu părere de rău că la 20 de ani după sămănătorism, Iorga încă mai credea "în evoluția culturală înceată, care tot ce câștigă asimilează". Obiecțiile împotriva literaturii citadine vizau în special limba, tradiționalismul conservator încercând să oprească procesul natural al limbii, inoculând scriitorilor prejudecata că limba ar trebui să răspundă nevoilor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nevoilor morale ale strămoșilor noștri, și nu necesităților naționale și estetice ale momentului 13. Am redat succint elementele curentului sămănătorist prin raportare la viziunea modernistă, în vederea stabilirii cadrului ideologic în care se va manifesta localismul creator interbelic, ca formă de "sămănătorism întârziat" și care își va găsi în persoana lui Iorga un susținător fervent. Valorificarea istoriei și tradiției provinciilor, a folclorului local devenea astfel instrument de formare a culturii autentice în variantă tradiționalistă, în fapt, transpunându-se în componentă formatoare a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
române. Nu numai în Moldova neosămănătorismul avea aderenți, ci și în publicațiile interbelice din alte zone ale țării. Revistele literare Ramuri, Ramuri-Drum drept, Năzuința, Scrisul românesc, Datina constituiau și ele adevărate "citadele ale neosămănătorismului"14. Nici Lovinescu nu contesta că sămănătorismul a stimulat fenomenul de localism creator, cu toate beneficiile culturale ce au decurs din acesta. În viziunea criticului, eroarea a intervenit însă atunci când activitățile s-au mutat de pe plan cultural pe plan estetic. Iorga a "lărgit sensul estetic al literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
centrul vieții literare, reprezentând un model de deprovin-cializare de succes. Zona Cernăuți-Suceava s-a manifestat pe plan creator prin revista de îndelungă tradiție, Junimea literară. Editată încă din 1904 de Ion Nistor și George Tofan, publicația se înscria pe linia sămănătorismului și promova cultura românească și trezirea conștiinței naționale în fața "duhului negru-galben" ce "stăpânia pretutindeni, cultivând sistematic ura și disprețul față de tot ce venia de dincolo de Molna"32. Încă de la început, prin această revistă s-a urmărit crearea unei adevărate mișcări
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Făt-Frumos, publicată "într-o atmosferă nervoasă" întreținută de Leca Morariu, autor pe care Iorga îl acuză totuși de "acre atacuri nemeritate", inclusiv la adresa sa. Explicația dintr-o notă de subsol, conform căreia L. Morariu, în ciuda promisiunilor făcute, a deviat de la sămănătorism creațiile din paginile Junimii literare, vine să confirme principalul criteriu iorghist de acordare de credit publicațiilor periodice. Făt-Frumos are însă meritul de a publica articole despre intelectuali contemporani trecuți în lumea celor drepți, precum Vasile Bogrea, sau note prețioase despre
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
calitatea operei. Intelectualul periferiei se cantonează într-un tradiționalism desuet ce încadrează localismul creator pe baza căruia se și construiește identitatea provincialului. Din punct de vedere estetic, localismul pare a fi însă singura valoare care i s-ar recunoaște unui sămănătorism întârziat. Explorarea localului și raportarea autorilor nord-moldo-veni la valori ce constituie fundamentul identității naționale în viziune tradiționalistă (satul, țăranul, cultura populară, istoria locală, natura patriei etc.) fac ca 14 nume să se bucure de aprecieri elogioase din partea părintelui sămănătorismului, istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
unui sămănătorism întârziat. Explorarea localului și raportarea autorilor nord-moldo-veni la valori ce constituie fundamentul identității naționale în viziune tradiționalistă (satul, țăranul, cultura populară, istoria locală, natura patriei etc.) fac ca 14 nume să se bucure de aprecieri elogioase din partea părintelui sămănătorismului, istoricul Nicolae Iorga. Astfel, în secțiunea dedicată publicațiilor periodice, Iorga îl menționează pe profesorul botoșănean Tiberiu Crudu, autor al unor lucrări cu tentă locală, dar și pe bucovinenii Filaret Doboș, Nicu Dracinschi, Eusebie Popovici, Barbu Slușanschi, Constantin Morariu și frații
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pe care o conduce de fapt, asumându-și însă declarat calitatea de director doar din 1905. Prin acțiunea sa acest periodic devine un organ al curentului de orientare naționalistă, promotor al inspirației rurale, căruia I. i-a dat numele de sămănătorism. Articolele inserate în paginile „Sămănătorului” au fost tipărite, în două volume, sub titlul O luptă literară (1914-1916). După retragerea de la „Sămănătorul”, scoate propriile ziare și reviste cultural-literare: „Neamul românesc” (1906-1940), „Floarea darurilor” (1907), „Neamul românesc literar” (1908-1912, 1925-1926), „Neamul românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
din Emil Cioran, Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Vasile Pârvan, C. Breazul ș.a., iar grafica e semnată de Rudolf Rybiczka. Cei de la I. militează, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat, pentru românism (un românism care să nu însemne întoarcere la sămănătorismul antebelic), naționalism, specific național în artă (opus libertinajului), religiozitate și morală, ca arme împotriva agresiunii alogenilor, dar și ca singură modalitate de mântuire. Țara, pământul natal, ciobanul, haiducul, cât și Legiunea și Căpitanul, cântecul și poezia legionare sunt mereu aduse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
însăși direcția de evoluție a literaturii criticului, de la expresia temperamentală (moldovenismul) la manifestarea ei voluntarist-"bovarică", intelectualist-burgheză. Nu trebuie omis apoi faptul că, în Istoria... din 1937, memorialistica era încadrată la categoria "poeziei epice rurale", criticul plasând-o în siajul sămănătorismului și poporanismului moldovean, pe o traiectorie previzibilă ce leagă romanele sadoveniene de scrierile cronicarilor, iar proza unui "contemporan" ca Radu Rosetti de textele savuros-ironice ale lui Negruzzi și Alecsandri sau de Suvenirile lui Gheorghe Sion. Interesantă e și selecția operată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care atribuie căutării timpului pierdut semnificația unui pelerinaj ce îneacă sufletul într-un șuvoi de lacrimi și de lirism indigest, după cunoscuta rețetă sămănătoristă. Or, Lovinescu intenționa să valorifice temperamentul rasei (mai precis: moldovenismul) într-o formulă estetică net superioară sămănătorismului, încurajat probabil și de anumite afinități aparente între pasivitatea ciobanului mioritic și contemplativitatea decadent-intelectualistă a eroului proustian. Observația duce la concluzia că numai împrejurările istorice nefavorabile (influența slavă, ortodoxismul etc.) ne-au ținut sufletul captiv într-o milenară primitivitate. Altminteri
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pur instinctuală, caracterizând psihologia omului comun, "natural"); 2. depășirea experienței personale prin resuscitarea unui trecut îndepărtat, ce vizează afirmarea conștiinței istorice și naționale, întărind totodată "sentimentul continuității psihologice" (de la o astfel de atitudine se revendică majoritatea curentelor tradiționaliste, și îndeosebi sămănătorismul adică literatura "moldovenească" prin excelență și, nu mai puțin, memorialistica); 3. refugiul în trecut prin "retrăirea perpetuă" a acelorași sentimente și deprinderea unor automatisme, cu precizarea că paseismul acesta nu e înțeles acum ca o expresie euforică a recuperării propriei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cu trenul constituie un leitmotiv simptomatic, ca un acord muzical plasat la începutul narațiunii-"simfonie"). În linii mari, reproșurile cu pricina vizau insuficienta capacitate de transfigurare a documentului biografic fapt ce ar fi determinat insuccesul cărții, judecată tendențios, în trena sămănătorismului și a literaturii de atmosferă, aducând totodată nefericitului erou lovinescian un serios prejudiciu de imagine printre locuitorii patriarhalului târgușor moldovenesc. Într-adevăr, situându-se imediat în vecinătatea memoriilor (și cronologic, și estetic), (auto)biografia lui Bizu era sortită să eșueze
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]