375 matches
-
a lui Nae Ionescu. Activitatea teologică interbelică a lui George Racoveanu constituie o secvență importantă a elitei intelectuale creștine a cărei practică mărturisitoare pentru Tradiția Bisericii este esențială în procesul de revigorare al spațiului românesc, redevabil fie unui tradiționalism gregar, sămănătorist, fie unui modernism facil. Recursul critic, lucid, dar perfect dogmatic și canonic la îndreptarul Ecclesiei asigură prospețimea și fecunditatea Ortodoxiei, ferindu-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care elita creștină
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
diferite media este infinit mai variată și mai bogată. Cunoașterea limbilor străine este mult mai mare. Se călătorește mai ușor și mai des în străinătate. Contactul cu realitățile europene este direct și frecvent. Realizarea personală capătă noi dimensiuni stimulative. Nostalgia sămănătoristă (De ce m-ați dus de lângă... boi) dispare în mod inevitabil. Ambițiile culturale și sociale, spiritul de emulație, noțiunea de promoție și ierarhie se modelează altfel la oraș. Din Europa vine un nou stil de viață (cu aspecte bune, uneori și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de manifestare directă a conștiinței europene reprimate. privind în adâncime, dincolo de factorii externi, cheia problemei integrării europene se află însă, în esență, în România. Mai precis în structura sa socială fundamentală. O Românie rurală și inevitabil etnicistă, conservatoare, izolaționistă, tradiționalistă, sămănătoristă, populistă nu va simți niciodată nevoia Europei. Dimpotrivă, o va percepe ca un grav pericol pentru păstrarea ființei naționale. Ea simbolizează străinul, necunoscutul, primejdia externă, psihologie specifică oricărei comunități tradiționale închise. Doar o Românie citadină, urbană, deschisă, permeabilă influențelor străine
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
idilismul literaturii pastorale, tip Georges Sand,dorința prea bătătoare la ochi de a-i înfățișa pe țărani așa cum sunt ei‟‟. Rebreanu este prin Ion și Răscoala superior acestei literaturi.Avusese și el de înfruntat “imaginea falsă, idilică”, propusă de scriitorii sămănătoriști.. Dincolo de orice intenție polemică, scriitorul veghează cu marele său simț realist,intuiția profundă a însușirilor poporului, nestrămutata obiectivitate. Rebreanu se orienta totdeauna spre momentele critice, spre stările de criză, individuale ori sociale,care prin ele se manifestă nedisimulat legea vieții
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
polifonismul) sacralitatea și religiozitatea, thanaticul topoii morții, zorilor ape divine, Duminicii mari. Autorul a socotit de cuviință să scrie și un Final de poetică (capitolul VI), în care încearcă să-i găsească eticheta cea mai potrivită: nu este un poet sămănătorist, cum pretind unii, nici neomodernist din speța generației Nichita Stănescu din Țară, ci mai degrabă un poet al neoclasicismului folcloric, bazat pe vorbirea fundamentală (bacoviană), pe estetica tăcerii, a strigătului și a marilor dureri sau marilor bucurii simple tăcute, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
arătat, cuzismul își are antecesorul său doctrinar în ceea ce am numit a fi "pedagogia bărnuțiană a xenofobiei", în miezul căreia vibra cu intensitate febricitantă principiul anti-străinismului. Iar în relativă sincronie cu procesul de geneză culturală a cuzismului se coagula programul sămănătorist al cărui arhitect ideologic a fost Nicolae Iorga. Revista Neamul Românesc, fondată de N. Iorga în 1906, a prilejuit colaborarea dintre cei doi capi doctrinari, favorizând și fertilizări încrucișate între sămănătorism și cuzism, unite ambele în opțiunea comună pentru autohtonismul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
existau deja în tradiția istoriografică românească. Aceasta ar putea fi numită teoria continuității selective, discriminarea între cei care au rămas locului și cei care au părăsit provincia alături de legiunile și administrația romane făcându-se pe criterii socioeconomice. Pe fondul ideologiilor sămănătoriste și țărăniste care operau o reducție a românismului la ruralitatea arhaică necontaminată de străinismul occidental modernizator, nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că cei care au rămas au fost țăranii, iar cei care au părăsit
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și caracteristicile individualizante ale fiecăruia. Din prima generație fac parte: Mihail Dragomirescu, S. Mehedinți, P. P. Negulescu, C. Rădulescu-Motru, D. Evolceanu, I. A. Rădulescu-Pogoneanu, G. Bogdan-Duică, Duiliu Zamfirescu, N. Petrașcu, Anghel Demetriescu. Sunt analizate la acest capitol, prin contrast, reacțiunea sămănătoristă (N. Iorgaă și reacțiunea modernistă (O. Densusianuă. Această primă generație „ e o generație de ucenici, formați la școala și la glasul profesorului, aleși din mulțumea studenților, introduși de pe băncile Universității în familia junimistă, sprijiniți în cariera lor literară, universitară și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
simbolico-religioase diferite care s-au suprapus în timp, sfârșind prin a fuziona în puncte de convergență arhetipală și cognitivă” (Neagota, 2003 : 7). Eruditul poet George Coșbuc, în încercarea sa de abordare mitologică a literaturii noastre populare, realizată sub influența cercului sămănătorist, aduce în discuție dubla natură a femininului în studiul „Babele sfinte în mitologia noastră”. „Sfintele reprezintă în mitologia noastră noțiuni concrete (s.m.), personificări lămurite. Sfânta Vineri reprezintă principiul binelui, blândă și gata să ajute, celelalte trei, Joi, Marți și Sâmbătă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în Occident, unde era un produs local. Numai că aici nu avem de-a face cu un produs local (sau cu un proces organic, cum ar spune Iorga). Splendidele relații patriarhale pe care le-a idealizat el în idealul său sămănătorist aveau să fie distruse fie dinăuntru, fie dinafară. Idealizarea acestei Românii de pe vremuri constituie esența sămănătorismului. Iorga a zugrăvit imaginea lui asupra satului sămănătorist în 1933: "Am încercat să reconstitui mediul patriarhal și să ofer un exemplu propriilor noastre timpuri
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cum ar spune Iorga). Splendidele relații patriarhale pe care le-a idealizat el în idealul său sămănătorist aveau să fie distruse fie dinăuntru, fie dinafară. Idealizarea acestei Românii de pe vremuri constituie esența sămănătorismului. Iorga a zugrăvit imaginea lui asupra satului sămănătorist în 1933: "Am încercat să reconstitui mediul patriarhal și să ofer un exemplu propriilor noastre timpuri care se rupseseră de aceste legături naturale despre amintirile văilor de la Dorohoi; ele au răsărit acum în mintea mea, cu satele și boierii lor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
românesc. Dacă vrea cineva să-i ceară lui Iorga o soluție la indiferent ce problemă, trebuie să-l întrebăm mai întîi care era interesul României (așa cum îl vedea el) în momentul acela? El sesiza acest interes în cadrul naționalismului său cultural sămănătorist. S-a situat întotdeauna cu modestie în spatele interesului național al poporului român. După întrebarea relativ la interesul național românesc, i-am putea pune multe alte întrebări în privința poziției sale, dar nu trebuie să uităm să revenim la interesele românilor. Unii au
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu este poet". Îi simpatiza pe scriitorii ai căror cititori nu erau receptivi: "Acolo unde oamenii nu sînt interesați de literatură, scriitorul trebuie să aibă aceeași senzație pe care o are scînteia atunci cînd cade pe zăpadă"84. După perioada sămănătoristă, Iorga va deveni inflexibil și total dogmatic în privința "realismului naționalist"85. E greu de înțeles cum cineva familiarizat cu literatura universală ca Iorga putea adopta asemenea doctrine estetice! Naționalismul lui cultural explică respingerea violentă a curentelor moderne și criticile aspre
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
modelul clasic latin întrucît latinii "aduc logică, limpezime, armonie și măsură în civilizație". Clasicismul lui Iorga era identic cu cel din tabloul Greciei antice zugrăvit de Winckelmann: edle Einfalt, stille Grosse, descriere pe care Iorga o considera potrivită pentru satul sămănătorist. A fost un romantic îndrăgostit de clasicism. Înainte de a veni în contact cu societatea "Junimea", istoriile lui literare sînt opere de pionierat scrise cu scrupulozitate. După aceea, pur și simplu i-a atacat pe cei care nu se încadrau în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a culturaliza țărănimea. Se acorda puțină atenție esteticii, scoțîndu-se în evidență mîndria patriotică și exaltîndu-se trecutul și dragostea pentru țărănime. Programul afirma un ideal național, oferind suport critic cultural și social. Iorga avea în vedere un țel social: întemeierea "satului sămănătorist" și apariția "sămănătoristului". Această viziune coincide cu popularitatea haiducilor așa cum erau prezentați în poeziile lui Coșbuc și descriși de Bucura Dumbravă. Satul de haiduci ca și satul sămănătorist reprezenta tradiția și evoluția organică. Preotul, învățătorul și boierul erau integrați în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cultural și social. Iorga avea în vedere un țel social: întemeierea "satului sămănătorist" și apariția "sămănătoristului". Această viziune coincide cu popularitatea haiducilor așa cum erau prezentați în poeziile lui Coșbuc și descriși de Bucura Dumbravă. Satul de haiduci ca și satul sămănătorist reprezenta tradiția și evoluția organică. Preotul, învățătorul și boierul erau integrați în lumea aceasta; intrușii străini, ciocoii, evreii și grecii trăiau de pe urma profiturilor lor; Sămănătoristul era opus locuitorilor marilor orașe și ai suburbiilor industriale. În satul sămănătorist exista o armonie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ca și satul sămănătorist reprezenta tradiția și evoluția organică. Preotul, învățătorul și boierul erau integrați în lumea aceasta; intrușii străini, ciocoii, evreii și grecii trăiau de pe urma profiturilor lor; Sămănătoristul era opus locuitorilor marilor orașe și ai suburbiilor industriale. În satul sămănătorist exista o armonie organică de felul celei preconizate de Eminescu. Iorga dorea să realizeze acest ideal. Ca atare, a impus sămănătorismului o linie eminesciană. Deși Eminescu avea aceleași idealuri politice ca și Iorga, el nu confunda niciodată esteticul cu eticul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
armonie în gîndire și simțire. România era extrem de lipsită de elementul moral pe care îl putea furniza ridicarea țărănimii. Românii trebuiau să fie stpăpîni pe comerțul și pe industria lor155. Cu mintea românului cea de pe urmă, putem spune că satul sămănătorist nu era o soluție nici pentru problemele României, nici pentru problema țărănească. Dar Iorga credea în forța naționalismului său cultural și că revoluția culturală o va dezlănțui. Numai dacă România putea recunoaște faptul că țărănimea era unica ei nădejde putea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și literatura română și față de țărănime. Limba franceză consituia o barieră între clasele conducătoare și restul națiunii. Într-adevăr, Iorga considera punerea în scenă a unei piese în limba franceză la Teatrul Național o manifestare evidentă a disprețului pentru mișcarea "sămănătoristă" condusă de el. Cu cîteva zile mai înainte publicase un articol în "Epoca", un articol intitulat O rugăminte, care, cu un ton autoritar, considera reprezentarea unei piese în limba franceză pe scena Teatrului Național drept "un act de trădare spirituală
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a aflat întotdeauna într-un asemenea post de comandă încît nu se punea aproape deloc problema colaborării la enunțarea și cu atît mai puțin a contrazicerii punctelor lui de vedere. A fondat Floarea darurilor în ianuarie 1907, ca o ramură sămănătoristă a "Neamului românesc": în decembrie 1908 a apărut un supliment literar, "Neamul românesc literar", iar în ianuarie 1910, Iorga a publicat o ediție populară a ziarului său, "Neamul românesc pentru popor". Iorga a jucat un rol hotărîtor în apariția revistei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și al lui D. Tomescu, "Drum drept" a devenit "Ramuri", un ziar literar "sămănătorist". Aceste periodice au avut destine diferite, apărînd săptămînal, de două ori pe săptămînă, lunar, pentru ca apoi, după cîțiva ani, să-și înceteze apariția. Toate propovăduiau crezul sămănătorist. În timpul celui de al patruzecilea jubileu din 1906 al domniei lui Carol I, Bucureștiul scînteia în fața multor oaspeți români și străini, printre care se număra și Karl Lueger, primarul antisemit și antimaghiar al Vienei 175. S-au adunat la București
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în Parlament cu o manifestare a temperamentului său pe care îl va flutura timp de 30 de ani: a atacat ambele partide politice, a propovăduit naționalismul cultural și a apărat țărănimea. Spera încă să stabilească o colaborare țăran-boier în cadrul satului sămănătorist. În timpul Congresului Socialist de la Iași, a numit marxismul: "Ceva ce nu va fi"194. Prin primăvara lui 1907, Iorga nu mai avea răbdare să rămînă la București; campania de ură îl făcea să nu se simtă la largul său, iar
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
îi speriau pe lupi și-i avertizau pe hoți"; Iorga a fost entuziasmat: satul nu era corupt și era așezat lîngă o serie de mănăstiri "ale căror inscripții așteptau să fie descifrate". Vălenii erau un sat binecuvîntat de o atmosferă sămănătoristă (l.r.). Era pace și bună înțelegere românească, o armonie a zilelor de demult, netulburată de elementele străine care au distrus-o în alte părți". Singurul evreu din Văleni, fierarul Moise, era considerat de Iorga drept un individ simpatic, care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
considerat de Iorga drept un individ simpatic, care se înțelegea bine cu românii. Iorga și-a găsit aici un adăpost la care se referea întotdeauna cu acest termen. El a devenit centrul activităților sale pentru tot restul vieții. Prefera atmosfera sămănătoristă de la Văleni, fugind de la București ca să rămînă la Mama Terra, a cărei atingere însemna viață pentru el. Putea trăi aici printre cărțile lui, căci, fără cărți, "o asemenea retragere la țară ar fi o sinucidere"195. Dar Iorga nu-și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
prompt în "Neamul românesc"), Iorga a comandat o statuie a lui Cuza Vodă, înfăptuitorul unirii românilor, care a fost dezvelită la Iași în 1912. După ruptura de conservatori, Iorga voia să fondeze o Organizație Democratică Naționalistă pentru a transpune filosofia sămănătoristă în practica politică. Ales candidat independent, naționalismul său excludea toate celelalte ideologii și partide, cu politicianismul lor cu tot. Nu era capabil să aprecieze importanța aliaților în atingerea țelurilor sale; alianța implică compromis. Prin 1908, ideile lui în privința propriului său
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]