375 matches
-
ceea ce simt eu și nici n-ar fi de acord cu mine. Gândul că ar avea dreptate el, și nu 206 eu, nu-mi produce nici o turburare. Sânt oare atât de bătrîn? Este poziția mea o reeditare a poziției scriitorului sămănătorist care caută cu mâhnire o lume trecută în cea prezentă pe care n-o mai recunoaște? Îmi recitesc ultima proză despre țărani și nu constat nici o alunecare spre sămănătorism. N-ar rămâne decât să cred că am îmbătrînit, la patruzeci
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
văioage, șipote și cavalcade, nu numai ca viziuni ale unei imaginații idilice, ci și ca psihologie a locuitorilor, fie ei moșnegi sau fete tinere. Făcătorii de cuvinte cei mai numeroși s-au recrutat, cum lesne se poate deduce, din curentele sămănătoriste și neosămănătoriste, dar și din cele moderniste, cei mai mari făcători de cuvinte în acest sens dîndu-i de pildă suprarealiștii întîrziați, sau chiar suprarealiștii propriu-ziși (în paranteză fie spus, din aceștia din urmă s-au recrutat în mod surprinzător cei
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ea la sediu! N-ar fi prima oară!... Mda! Nu e rău, să vedem mai departe! S-a respectat procedurile? Bagajul a fost verificatla venire și la plecare? Materiale cu conținut dușmănos? — Numai la venire! Reviste de exil, cu titluri sămănătoriste, Florile dalbe, Sculați, colindători... * — Ce reviste? Vorbește ca un ofițer, locotenent Matei, că nu mai ești detașat la cursul lu’ tov Noica! Avem o adresă de la grăniceri, pe baza unei semnalări a vărului, sursa noastră, Bădescu, care lucrează și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
de infirm. Încerc să-mi explic de unde vine sentimentul de disconfort pe care mi-l dă un asemenea megalopolis. Am rămas, oare, sufletește un rural? Nu cred. Sau, oricum, nu într-o formă care să mă facă să am nostalgii sămănătoriste. Obsesia satului în care am copilărit e de alt ordin. Și chiar dacă sunt convins că progresul dintre o uliță prăfuită și o șosea asfaltată nu e totdeauna real, nu e scutit de unele regrese, mi-ar fi greu să trăiesc
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
contribuit într-o nu mică măsură la refuzul literaturii anterioare” (ibid., p. 267). În România, prima ruptură literară modernă - inițiată de cercul Literatorul lui Al. Macedonski - fusese o alternativă poetică estetizantă, urbană și cosmopolită, de obediență francofilă, față de populismul posteminescianismului sămănătorist: o aristocrație de drept poetic, o afirmare a artei pentru artă și a limbajului autonom, nonmimetic, „purificat” al poeziei noi. Primele articole programatice folosesc denominațiuni vagi, cu conotații „noviste”: „Poezia viitorului“ (1892) de Al. Macedonski, „Noul corent literar“ (1899), „Poezia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
articolul semnat DN și intitulat „Decadent-Decadență” din Insula, nr. 1, 18 martie 1912, pp. 2-3, dă - pe urmele lui Ov. Densușianu, dar cu aplomb „revoluționar” - o replică acuzelor tradiționaliste, afirmînd că peiorativul atribut nu se aplică simboliștilor, ci imitatorilor epigonici sămănătoriști. Nu fără atacul de rigoare împotriva criticii acuzate de miopie conservatoare: „Revoluționarii în literatură au fost de altfel primiți veșnic cu ostilitate. De cîte ori e vorba de un gînd adevărat închis într-o formă originală, critica se sperie ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
liceale le dobîndesc făcînd versuri după rețetă și admirînd geniul lui Ervin” (Cronica, an II, nr. 50, 24 ianuarie 1916, rubrica „Poemele”). Alergică la provincialismul literar, ironia lui Vinea este în largul ei atunci cînd se exercită asupra unor critici sămănătoriști din provincie (sînt vizați în special cei din Craiova, de la revistele Ramuri sau Drum drept). Multe dintre textele critice ale foarte tînărului comentator indică o prefigurare a stilului pamfletar al avangardiștilor (forjat la școala unor pamfletari precum Arghezi și N.D.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
uitate)]. Mai moderne decît ilustrațiile secesioniste ale lui Marcel Iancu și Adrian Maniu din Simbolul, desenele de pe copertă — aparținînd lui Felix Vallotton — anunță spiritul avangardelor. În interior, ele figurează — sub forma unor crochiuri contextualizate ironic — caravane rurale sau capete bovine, „sămănătoriste”, alături de reprezentări Erotic Style — un nud feminin, un chip de femme fatale (hetairă înconjurată de șerpi) — sau o adunare de domni frunzărind reviste. Sînt stilizări împinse către abstractizare, destul de nonconformiste pentru o epocă impregnată încă, în ipostazele ei moderne, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu fără o sugestie sinistră în final („doliu alb la fecioara vecinului”)... Nu foarte spectaculos, „Jurnalul săptămînii“ prezintă un concert de gală desfășurat la Palatul Ateneului, susținut de cîntărețul rus Boris Mezențov. O altă notă conține vituperări caustice la adresa publicațiilor sămănătoriste: „Drum drept. D-l Iorga și-a scuturat de cristalele fulgurii ale naftalinei odăjdiile de sacerdot literar. Din cînd în cînd, corespunzător vomitivelor ingerate, scrie Făgețel și expectorează rustic Tomescu. Alte reviste: Flacăra, Zări senine, Versuri și proză, Jos Nemții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
plictisit sînt arătura de toamnă la țară/ Și literatura e viermele ce roade drumul subteran/ Prin care o să curgă apa ca să dea roade la vară” („Poemă mondenă“). Și, tot aici, șarjarea ironică a literaturii și convențiilor provincial-patriarhale, inclusiv a stereotipului sămănătorist („provincie sănătoasă/metropolă coruptă, loc al pierzaniei”): „Fotografie prăfuită pe pian și găsită pe urmă vie/ În provincie unde dădeau educație părinții/ Pentru păstrarea credinței - a crezut că-i mai bine să vie/ În orașul mare cu petreceri pentru rătăcirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
subversiv și iconoclast, dominat de voința rupturii și a demistificării („am scos visul vechi din cutie cum scoți o pălărie, „Îndoieli“), a dezertării și a fugii dintr-o „provincie” sufocantă. În poemele românești ale lui Tzara, „provincialismul” include atît recuzita sămănătoristă, ruralistă, cît și pe cea simbolistă sau intimistă: parcul, reveriile grațios-exotice, fata de pension, familia comme il faut... În schimb, evocarea „provincialismului” din poemele lui Vinea are un sunet elegiac pur, micile artificii anticonvenționale și eliptismele neafectînd lirismul ansamblului: „Pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pierderea identității etc. îl transformă într-un învins condamnat să abroge însăși ideea de adevăr. "În libertate, intelectualii sunt mai productivi și mai eficienți, însă fericiți nu vor fi niciodată! Duc în spate o povară", scrie A.P.B., în deznodământul sămănătorist al romanului, care cu siguranță l-ar fi mulțumit pe Nicolae Iorga, poate și pe inconfundabila generație în blugi... Nu știu însă, dacă și pe nepoții Domniei Sale, din Germania și Noua Zeelandă... Tot este romancierul preocupat de problemele migrației, exilului, dezrădăcinării
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nuci bătuți cu prăjinile. În ajun plouase și rămăsese în umezeala scândurilor ceva care te făcea să dorești soarele... Cum ar fi arătat, oare, viața mea fără acea zi? În primii ani de liceu, mă dădeam în vânt după literatura sămănătoristă. Era o reacție împotriva mediului în care fusesem aruncat. Devoram cu pasiune dulcegăriile cu suflete pure, neprihănite, venite de la țară, pe care blestematul de oraș le corupea cu desfrâul său modern. Simțeam, la rândul meu, Bucureștiul ca pe o realitate
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
SCRISUL ROMÂNESC, revistă apărută la Craiova, lunar, din noiembrie 1927 până în februarie 1928. Redactor: D. Tomescu. Adeptă a direcției sămănătoriste în literatură, publicația se pronunță împotriva școlii moderniste. Se afirmă că sămănătorismul, „departe de a fi o mișcare consumată”, oferă posibilități de înnoire literară printr-o „continuă înaintare spre regiunile încă neexplorate ale fondului național” (D. Tomescu, Înnoirea literaturii, 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289582_a_290911]
-
a lui Nae Ionescu. Activitatea teologică interbelică a lui George Racoveanu constituie o secvență importantă a elitei intelectuale creștine a cărei practică mărturisitoare pentru Tradiția Bisericii este esențială în procesul de revigorare al spațiului românesc, redevabil fie unui tradiționalism gregar, sămănătorist, fie unui modernism facil. Recursul critic, lucid, dar perfect dogmatic și canonic la îndreptarul Ecclesiei asigură prospețimea și fecunditatea Ortodoxiei, ferindu-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care elita creștină
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
acestui an în legătură cu o mare și veche societate română, Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor [...]. La ei, tot la ei ne gândim și acum, când prefac vechea mea foaie de învățături în hrană aleasă pentru dânșii.” Alături de celelalte publicații sămănătoriste, N. r . pentru p. cultivă o literatură cu substrat etic, menită să insufle cititorilor dragostea pentru tradiție, limbă și istorie, al căror unic păstrător este considerat satul, depozitar al valorilor morale și chintesență a spiritului național. Schimbarea treptată, evolutivă și naturală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288391_a_289720]
-
din prima jumătate a secolului XX. Fiind numit de Geo Bogza “Ștefan cel Mare al literaturii românești”. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian, precum și o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în tonul epocii, dedicate unei iubite care rămâne indiferentă la suferințele poetului. În nuvela Un priveghi și o legendă de Const. Z. Buzdugan sunt folosite, pentru caracterizarea vieții satului, procedee narative, conflicte și situații care, peste un deceniu, la scriitorii sămănătoriști, vor constitui o manieră. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289247_a_290576]
-
1920-1926). Șirul aparițiilor editoriale e foarte abundent. Caracterul explicit instructiv al scrierilor din prima parte a vieții îi aduce recunoașterea oficială (premii, medalii - Bene Merenti în 1900 ș.a.). Mai târziu va deveni membru al Societății Scriitorilor Români. Poporanist, dar și sămănătorist avant la lettre, R.-N. și-a fixat, pare-se, un program de ameliorare a realităților rurale (în urma unui stagiu de câțiva ani la țară și prin țară). În cele patru volume intitulate Rustice (1893-1894, ultimul premiat de Academia Română), el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
George Călinescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Max Blecher, Anton Holban ș.a. 3.1.5. Tradiționalismul Tradiționalismul (sensul specializat al conceptului) desemnează curentul literar interbelic format în jurul revistei Gândirea - care apare la Cluj, în 1921 -, continuând mișcarea poporanistă și pe cea sămănătoristă. Doctrina tradiționalismului interbelic este formulată de Nichifor Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
perspectiva lui asupra „lumii povestite“ este obiectivă (frecventă în proza realistă) implicat (narator necreditabil, având și funcție de interpretare) - comentează, califică evenimentele relatate, interpretează, motivează trăirile interioare ale personajelor despre care istorisește -, caz în care perspectiva lui este subiectivă (proza tradițională, sămănătoristă, poporanistă). - Informațiile oferite de narator depășesc informațiile deținute de fiecare personaj în parte; viața interioară a eroilor este dezvăluită prin tehnici analitice indirecte (ob servația și analiza psihologică, retrospecția etc.). Perspectiva internă (din interior/focalizare internă) este detaliată prin următoarele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
târgovețe. Bovindourile de block-haus-uri, "pridvoarele" de ultim etaj sau "geamlâcurile" unor balcoane sau case de scară reprezintă tot atâtea eforturi de a întâlni la jumătate de drum - și, în proces, de a face vandabile -atât spiritul timpului cât și nostalgiile sămănătoriste ale unor clienți extrași prea brusc de la ațipitele lor moșii spre a fi plantați în aerul tare al noilor metropole. Cât despre arhitectura modernă, atunci când este propulsată de stat, ea este limitată la cămine de ucenici, locuințe sociale sau clădiri
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Familia”, „Clopotul”, „Tribuna”, „Presa”, „Muzica”, „Arta și tehnica grafică” ș.a. Conduce, ca redactor, revistele „Îndreptar” (ianuarie-aprilie 1936) și „Da și nu” (martie-decembrie 1936), e redactor-șef la „Orfeu”, revista studenților de la Conservatorul bucureștean. Cărții de debut a lui S., Mișcarea sămănătoristă (1933), unde autorul se ferește în mod declarat „să intre în domeniul critic”, i se reproșează „un anumit aer apologetic, ce cadrează mai puțin cu strictețea istoriografului”, de asemenea o „oarecare incertitudine terminologică sau, dimpotrivă, un arbitrar lexical, inutil” (Perpessicius
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
sau din secolul al XIX-lea (Nicolae Bălcescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Mihail Strajanu). S. este și autor al unor scrieri cu caracter memorialistic sau numai evocator, care pun în lumină figuri din spațiul istoric ori cultural-literar românesc. SCRIERI: Mișcarea sămănătoristă, pref. Nicolae Iorga, București, 1933; Organizarea națiunii, f.l., 1940; Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (1864-1964. 100 ani) (în colaborare cu Ovidiu Varga, Octavian L. Cosma și Vasile Dinu), București, 1964; Fantastica aventură, București, 1969; Drumurile lui Ion Neculce, București, 1984; Convorbiri cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
muzicieni români, București, 1955; Octavian Goga, Poezii inedite, București, 1973; Portrete și autoportrete. Cântăreți români, București, 1974. Traduceri: Al. Gavard și A. Périer, Călătoriile lui Livingston, București, 1940. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VI, 261-265; Papadima, Scriitori, 35-43; Octav Șuluțiu, „Mișcarea sămănătoristă”, „România literară”, 1933, 72; Dragoș Vrânceanu, Sămănătorismul, CRE, 1933, 1971; Șerban Cioculescu, O pledoarie sămănătoristă, ADV, 1933, 15 263; Mihail Ilovici, Negativismul tinerei generații, București, 1934, 185-187; I. Răducanu, Istoria unui curent literar, DEP, 1935, 2 296; Zaciu, Bivuac, 108-118
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]