608 matches
-
2003, 60% din populație estima că judecătorii sunt aproape toți/o mare parte corupți. În fapt, justiția a contribuit la oferirea unei acoperiri legale a multor acte de corupție și de încălcare a legii, a avut o contribuție importantă la sărăcirea populației, atât prin distribuirea preferențială a justiției către zonele bogate, în defavoarea celor sărace, cât și prin costul ridicat al recursului la justiție. Justiția a reprezentat un important producător de polarizare socială și de sărăcire. Grupurile care dispun de largi resurse
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a avut o contribuție importantă la sărăcirea populației, atât prin distribuirea preferențială a justiției către zonele bogate, în defavoarea celor sărace, cât și prin costul ridicat al recursului la justiție. Justiția a reprezentat un important producător de polarizare socială și de sărăcire. Grupurile care dispun de largi resurse financiare au obținut frecvent, prin intermediul justiției, la marginea legii și adesea dincolo de lege, accesul la resursele statului, dar și ale cetățeanului lipsit de mijloacele care să-l facă să devină competitiv în sistemul corupt
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
migra spre oraș și industrie. Oamenii de afaceri nu existau, practic, la începutul procesului tranziției, dar acest grup social s-a constituit rapid, pe măsura înființării întreprinderilor private sau a preluării celor de stat. Ei au acumulat rapid bogăție, în contrast cu sărăcirea majorității. Mulți dintre membrii săi sunt tot mai interesați în angajarea politică în diferite forme. Constituirea noii clase politicetc "Constituirea noii clase politice" O dată cu Revoluția, acțiunea politică a devenit o urgență. Actorii politici potențiali, inhibați de blocajul sistemului comunist, s-
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pozitivă, era de natură a afecta advers standardul de viață al populației. Și, într-adevăr, restructurarea economiei a avut ca efect o adevărată explozie a sărăciei. Un prim vârf s-a înregistrat în 1991-1993, iar un al doilea în 1996-2000. Sărăcirea a avut în procesul tranziției o serie de surse distincte: • creșterea șomajului: toate întreprinderile de stat erau caracterizate printr-un exces de forță de muncă. Curățarea lor de acest exces era o condiție necesară pentru relansarea economică. Privatizarea avea să
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
următoarele decenii o generație de vârstnici cu o slabă acoperire de asigurări sociale; • beneficiile sociale s-au erodat mult mai rapid decât salariile. O mare masă de persoane (pensionari, familii cu copii) au suferit din acest motiv un proces de sărăcire mai accentuat în tranziție; • creșterea polarizării sociale: tranziția a avut ca unul dintre obiectivele sale depășirea opțiunii comuniste pentru egalitatea excesivă și forțată. O asemenea politică de egalizare a fost criticată din punct de vedere moral - nu este corect ca
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
din punctul de vedere al performanței - insuficienta diferențiere a recompenselor nu stimulează performanța. Dacă creșterea diferențierii/polarizării economice și sociale nu se realizează complementar cu o creștere economică substanțială, ea va produce, inevitabil, o creștere a sărăciei. Pe lângă efectul de sărăcire, polarizarea socială a generat accentuarea fenomenului de frustrare relativă. Comparându-se cu cei care s-au îmbogățit peste noapte, marea majoritate a populației se simte și mai săracă; • dezagregarea socială a reprezentat unul dintre efectele cel mai marcat negative, greu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cu resurse financiare preluate din sfera socialului. Era de așteptat ca restructurarea economiei să producă un efect dezastruos asupra standardului de viață al populației. Celelalte state europene în tranziție au tins să ducă, pentru a compensa cel puțin parțial efectele sărăcirii, o politică socială compensatorie, oferind un suport social mai accentuat (Zamfir, 1993, 1994, 1999). Într-o perioadă de sărăcire explozivă, România a dus o politică opusă, plasându-se, din punctul de vedere al efortului bugetar, la nivelul cel mai scăzut
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
standardului de viață al populației. Celelalte state europene în tranziție au tins să ducă, pentru a compensa cel puțin parțial efectele sărăcirii, o politică socială compensatorie, oferind un suport social mai accentuat (Zamfir, 1993, 1994, 1999). Într-o perioadă de sărăcire explozivă, România a dus o politică opusă, plasându-se, din punctul de vedere al efortului bugetar, la nivelul cel mai scăzut din Europa (tabelul 8.2). Tabelul 8.2. Cheltuielile sociale publice ca % din PIB: România în comparație cu alte state europene
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
dar și unei morale a muncii susținute de întreaga comunitate. Nici serviciile publice nu și-au ameliorat în mod suficient situația, deși s-au produs unele îmbunătățiri: creșterea cheltuielilor publice în acest domeniu a fost modestă în raport cu subfinanțarea masivă moștenită. Sărăcirea populației a fost considerată din momentul când a început să fie recunoscută oficial ca un cost social inevitabil, care trebuie acceptat ca atare. În loc de a-i susține social pe cei sărăciți, s-a încercat mai degrabă a-i convinge că
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
prin taxe, să plătească retrocedarea. Mai mult decât atât, cei cărora li s-a înapoiat proprietatea au primit pe un preț mai mult simbolic și locuința în care erau chiriași; - efecte negative complexe: afectarea adversă a relansării economice, împingerea în sărăcire extremă și disperare a multora dintre chiriașii din imobilele retrocedate, afectarea negativă a solidarității și coeziunii sociale, producerea uneia dintre sursele cele mai importante ale corupției. Inițial era posibilă considerarea unei varietăți de opțiuni alternative în această privință, dar care
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și prin creșterea capacității reglementative a statului. Paradigma dublei tendințe structurale deschide perspective distincte în plan explicativ și acțional. Multe fenomene negative, evidente în experiența colectivității, nu mai apar ca „accidente”, „anormalități” inexplicabile, ci ca manifestări ale unei tendințe structurante. Sărăcirea nu apare doar în calitate de cost inevitabil al tranziției, ci, în mare măsură, ca produs al mecanismelor de jefuire din economie. „Corupția”, „evaziunea fiscală”, „speculația economică la limita criminalității și dincolo de ea” nu provin din simple slăbiciuni ale naturii umane sau
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
instituția însăși a controlului: deficitul generalizat de control a avut efecte dezorganizatoare pentru colectivitate. De asemenea, distribuirea unor bunuri publice vitale pentru populație - dreptate, securitate, drepturi sociale - a devenit o sursă importantă de corupție. Câteva exemple de asemenea efecte negative: sărăcirea bugetului prin acoperirea datoriilor întreprinderilor de stat, produse printr-o rețea extinsă de fraudare prin conlucrarea managerilor din întreprinderile de stat și cele private „căpușe”; secătuirea resurselor întreprinderilor de stat, acoperirea de la buget a pagubelor produse de funcționarea deficitară a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
funcționarea deficitară a întreprinderilor de stat, dar și prin privatizarea frauduloasă sau neglijentă. Băncile de stat au fost falimentate prin fraudă sau pur și simplu prin contracte care ignorau propriul lor interes. Prin fraudarea băncilor s-au produs nu numai sărăcirea deponenților, ci și fraudarea bugetului, nevoit să acopere datoriile. Bancorex este un caz paradigmatic. Tolerarea criminală a jocurilor piramidale este un alt tip de corupție. Fiind susținute în mod fals de către persoane publice importante prin invocarea principiului libertății inițiativei private
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mai multe minute, pentru a avea un ritm susținut în merdul pe bicicletă pe distanța câtorva kilometri, pentru a face mai multe lungimi de piscină etc. Capitolul 4 Alimentația detoxifiantă Unul din dezavantajele aduse cu sine de lumea modernă este sărăcirea apreciabilă a alimentației noastre. Totuși, în mod paradoxal, suntem conștienți mai mult ca oricând de importanța deosebită a unei hrăniri sănătoase pentru starea noastră generală de sănătate. Epoca industrială a determinat schimbări semnificative de mentalitate care s-au pierdut în ciuda
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
a demonstrat că piața concurențială modernă nu exclude, ci presupune ca necesară o anumită moralitate a afacerilor, adică respectarea unor norme de comportament, susținute de autoritățile publice; lupta pentru profitul personal poate fi benefică pentru societate numai dacă nu generează sărăcirea cronică a mulțimilor, pentru că, în caz contrar, prosperitatea individuală a unei minorități ar ajunge în contradicție cu eficiența socială. În aceste condiții, este esențială susținerea mecanismului pieței concurențiale, astfel încât să se evite fenomenele negative generate de derularea operațiunilor de schimb
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
al umanității și să-i dea ceva mai multă liniște 10. Guvernele românești postdecembriste (desigur nu toate) s-au orientat cu precădere spre o economie de piață cu puternice implicații sociale, având în vedere nivelul de sărăcie și ritmul de sărăcire a majorității populației. Mulți teoreticieni, practicieni și oameni politici și-au exprimat părerea în legătură cu această problemă. Pentru adoptarea, de către România, a modelului economiei sociale de piață există argumente pro și contra. Statele foste socialiste din Europa Centrală și de Est
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
șefilor de a-i exploata pe muncitori printr-un sistem de relații de autoritate. Pentru North (1981), criteriul eficienței este creșterea economică. În termeni economici, acest criteriu nu este Însă un optim Pareto, deoarece creșterea economică se poate produce prin sărăcirea unor actori și creșterea bunăstării altora (eventual mai puțini). Totuși, criteriul creșterii economice respectă principiul Kaldor - Hicks În aceea că, la nivel social, pierderile sunt mai mici decât câștigurile și, cel puțin ipotetic, cei care câștigă pot compensa pierderile celorlalți
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dinamicile de producție a socialului și, deci, a economicului. În această mișcare, teoreticienii antropologiei economice marxiste se situează în permanență de partea societăților tradiționale, reconstituite ca modele teoretice și a căror evoluție actuală nu este percepută decât cu privire la secvența prezervare / sărăcire / degradare indusă de puncțiile capitaliste. Prin contrast, lucrările în care influența lui Balandier se reflectă cel mai limpede, fie că se situează la periferie sau la distanță față de curentele principale ale antropologiei marxiste, au atras dimpotrivă atenția asupra emergenței formelor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
încarneze în mediumuri, care se mulțumesc să danseze fără concentrare sau bucurie sau preferă să stea la taclale între ele, fumând și bând de-a lungul întregii zile pentru care au fost prost remunerate. Dezafectarea pe care o cunosc ceremoniile, sărăcirea lor și dezordinea rituală care le invadează subliniază ratările unei economii de piață care, pentru locuitori, capătă aspectul unei nesfârșite decepții. Astfel, acele spirite care nu-și abandonează nici teritoriul lor originar, nici pe reprezentanții lor oficiali într-o fidelitate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pierdere seacă. Morala: a violenta nu înseamnă a produce, ci a distruge. Oh! dacă a violenta ar fi însemnat a produce Franța noastră ar fi mai bogată decât este. Mașinile "Blestemate fie mașinile! În fiecare an progresul lor condamnă la Sărăcire milioane de lucrători luându-le munca, și cu munca salariul, și cu salariul Pâinea. Blestemate fie mașinile!" Iată strigătul care se ridică din Prejudecata vulgară și al cărui ecou răsună în jurnale. Dar a blestema mașinile înseamnă a blestema spiritul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ele sunt rele și de nimic dacă nu ecuivalează sacrificiile aduse pentru realizarea lor, și constatăm că mulțimea semidocților și cârciocarilor pe cari i-a produs sacrificiile stoarse populațiilor rurale, nenumărata plebe a scribilor netrebnici, {EminescuOpIX 147} nu compensază defel sărăcirea și mortalitatea poporului nostru. Dar la ce să mai vorbim noi, când cifrele vorbesc clar, când ele ni arată deosebirea între noi, cum suntem (mai fără deosebire), și cum erau ei. [4 iulie 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["UN CORESPONDENT
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a Orientului întreg, supremația culturei extrafine din Buda-Pesta și Viena poate fi visul diplomaților de la "Post", dar exemplul României ar trebui întipărit în mintea popoarelor de preste Dunăre, ar trebui să li se spuie că protectoratul Austriei este ecuivalent cu sărăcirea, cu stoarcerea populațiunelor prin agenți economici fără patrie și că acelea n-ar forma decât terenul de nutrițiune al dezvoltatelor sisteme intestinale de la bursa din Viena. În loc de a trăi pentru ele înșile, în loc de a forma prin clasele lor pozitive terenul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru susținerea unui ignorant proletariat al condeiului angajează munca țăranului pe ani întregi. Astfel organizația socială a României are două părți caracteristice, una reprezentată prin o droaie de fraze goale în zecile de foi și foițe ale țării, alta în sărăcirea și mortalitatea reală a populației. Generația viitoare care, după umbrele ce le aruncă, va fi și mai seacă și mai înfumurată decât cea de astăzi ne arată de pe acuma {EminescuOpIX 185} cauza României că o cauză pierdută. Când vom ajunge
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mult decât îndoielnică. Esportînd lână pentru Europa întreagă, locuitorul acestei țări poartă postavul fabricelor din Boemia și Moravia; esportînd porcii săi, consumă cârnați fabricați în Viena. Dar urmările acestui sistem economic vor fi aceleași ca și la noi: mortalitatea și sărăcirea populației producătoare, a țăranului, și într-adevăr, în cei din urmă cinci ani, populația autohtonă a Ungariei a scăzut cu 144. 000 suflete. Cu aceasta însă se împuținează puterile ce esploatează pământul, prin urmare începe regresul agriculturei și o esploatare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce-i ținea. Și ce e mai trist decât ca țările dunărene cele mai binecuvântate de Dumnezeu să vadă pierind de mizerie copiii lor pe un pământ bogat, în grânarul Europei? Și toate acestea se-ntîmplă deja în Ungaria. Mortalitatea și sărăcirea țăranului, cultura prădătoare și extensivă a pământului, înmulțirea preste măsură a funcționarilor, advocaților și politicilor de meserie, burlăcia claselor superioare, căsătoria neprecugetată și stârpitoare a claselor de jos, în fine, prin stârpirea pădurilor, insalubritatea climei, căci temperatura și-a pierdut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]