288 matches
-
care mimă că își scoate o căciulă de pe cap și o întinde spre ea — implorându-te să te întorci la mine. Se îndreptă spre ea, îi înconjură umerii cu brațele și o sărută foarte ușor pe buze. Emmy se lăsă sărutată, îl lăsă să-și apese gura pe a ei și savură acest moment de familiaritate și consolare. Duncan se îndepărtă puțin dându-i părul de pe față, o privi în ochi și întrebă: — Ei? Ce zici? Indiferent că recunoștea sau nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
măiastre Cu AERUL DE CER, să-mi pară viața versul de genuni Pe un delir de viață în care arde-o clipă la fereastră Din plapuma de stele un suflet mi-e străin. El a venit în noaptea de vânturi sărutată Și-a adormit pe brațul de doruri și păcat Dar Zorii l-au trezit, prin viețuirea-n artă, Iubind eternul suflet din visuri sfărâmat. Cum aș putea să-i spun că tălpile timpului dor, Și sufletul de noapte mi-e
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Iată cum procedează aceștia: „E vorba de aplicarea nasului pe obrazul celuilalt, urmată de o lungă aspirație nazală și, În același timp, o Întredeschidere a pleoapelor urmată de un pocnet ușor al buzelor, fără a se atinge cu ele obrazul sărutat...” Și tot În același timp asiaticii Își Îndeamnă calul și alungă coleopterele pocnind din buze. Nu pricep doar de ce n-ar fi preferabil să pocnești din buze de unul singur, chestia cu aspirația nazală putînd fi practicată și pe sondă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ei i se părea o imensă mulțime de oameni nenumărați, ale căror glasuri certărețe și mieunătoare se adunau într-o unică rumoare neinteligibilă. În câteva secunde, ea și soțul ei au fost îmbrânciți, despărțiți, înghițiți în mulțime, mângâiați, atinși și sărutați, salutați și felicitați, îmbiați cu băuturi, întrebați de noutățile din viața lor și de starea sănătății lor. Rebecca nu putea distinge jumătate din chipuri; nici n-a știut un timp cu cine vorbea și amintirea ei despre fiecare conversație va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
bună și sunetul arid, poc, poc, poc al atîtor mașini de scris. Dar... Își aruncă privirea prin Încăpere. Oare nici o fată de aici nu era Îndrăgostită? Îndrăgostită de-adevăratălea, așa cum era ea de Reggie? Chiar și domnișoara Gibson a fost probabil sărutată cîndva. Poate că a dorit-o un bărbat, poate că au stat Împreună pe podeaua dormitorului, i-a dat jos chiloții, a intrat În ea și a Împins, a Împins... Brusc, ușa biroului domnului Archer se deschise, iar domnișoara Gibson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
zise Helen rîzÎnd, cînd se Întoarse. Ca Struwwelpeter. Se spălase pe față și pe dinți, și Încercase să-și aranjeze norul de păr. — Nu fi prostuță, spuse Kay. Vino Încoace. Întinse mîna, iar Helen i-o luă și se lăsă sărutată. Avea gura Înghețată, de la apa rece. Se urcă la loc În pat, iar Kay se așeză lîngă ea. Băură cafeaua și mîncară pîinea prăjită cu gem — Mănîncă-ți portocala, zise Kay. Helen o răsuci În mînă. Oare s-o mănînc? Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
o oră, Julia stătuse În brațele ei, Își deschisese gura, Își desfăcuse picioarele buzelor, limbii și degetelor ei. I se părea de domeniul imposibilului ca, dacă ea, Helen, s-ar ridica și s-ar duce la ea, s-ar lăsa sărutată... Julia Îi surprinse privirea și zîmbi pretinzînd că-i exasperată. — N-ai obosit să mă privești? Helen Își coborî privirea. — De fapt, nu mă uitam. — Dac-ai fi bărbat, ți-aș spune c-ar trebui să pleci din cameră cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ajuns-am rău de tot: Cei mai tineri nu se uită, Cei bătrâni, de-acum...nu pot! G.L.U.P.I Etapele dragostei Tânăr , Ghiță, când erai Să-nchid ochii nu-mi dădeai, Iar de la cincizeci în sus Vreau dar sărutată...nu-s Tristă amintire A trecut o vreme bună, Da-n urechi mereu îmi sună Fraza tragico-hazlie: „Vă declar soț și soție!” Ghinion Ea zice că a fost „nebună” Atuncea când s-a măritat Dar eu îndrăgostit de-o lună
ALEXEEV LOGHIN MARTIN by ALEXEEV LOGHIN MARTIN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83925_a_85250]
-
gătind la reșou sau punând perdele; reparam bicicleta surorii mai mici; dădeam la sapă, la vie; mergeam la meci, pe Ghencea“ sau în Regie“; eram sărutat, mângâiat, călărit; cumpăram merdenele și vată de zahăr; mergeam la film; eram din nou sărutat; plecam în vacanță cu cortul la Vama Veche sau Soveja; îmi făceam un tatuaj sub buric; mă căsătoream; iarăși săruturi; turnam copii cu nemiluita; mă așezam la casa mea; duceam sacii de făină în pod; plantam flori și legume; mergeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
făcu roșie ca trandafirul (roza este sinonimul frumuseții, al dragostei ardente și al vieții). Deși feciorul de-mpărat o roagă să rămână, fata rostește incantația plângând, schimbând numai finalul, care nu mai corespundea realității, pe pământ umblată, și de voinici sărutată. Dafinul Însă nu se mai deschide, iar fata se-ntoarce la cortul feciorului de-mpărat. Vremea trece și slujitorii Îi aduc aminte feciorului de-mpărat că e ziua Sfintei Vineri, când trebuia să plece cu vânatul, Întrucât Îl așteaptă părinții
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
făcu roșie ca trandafirul (roza este sinonimul frumuseții, al dragostei ardente și al vieții). Deși feciorul de-mpărat o roagă să rămână, fata rostește incantația plângând, schimbând numai finalul, care nu mai corespundea realității, pe pământ umblată, / și de voinici/ sărutată. Dafinul însă nu se mai deschide, iar fata se-ntoarce la cortul feciorului de-mpărat. Vremea trece și slujitorii îi aduc aminte feciorului de-mpărat că e ziua Sfintei Vineri, când trebuia să plece cu vânatul, întrucât îl așteaptă părinții
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-i vis252. Întors în sine, poetul, conștient de geniu-i, simte adâncimile colosale ale gândirii abisal-geniale: Și nici un creț pe acea frunte albă și curată ... unei mâni de femeie i-ar fi plăcut s-alunece pe netezimea ei ... și nici o sărutate depusă pe acea frumoasă frunte n-ar fi știut pe ce depune și n-ar fi știut ce trezește de desuptul acelui os ... un tezaur de vise ... o Arabie-ntreagă de sentențe, de gândiri, de basme 253 . La fel cu trăirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
să vă dea lipsă la apel. Vai, zise fiica lui. Știu că i-a umblat gura ca melița, dar iertați-l și voi... Rămâneți sănătoase! Și să ne revedem cu bine!... Ne-am luat rămas bun, ne-am îmbrățișat și sărutat, o dată și-ncă o dată și când ele ajungeau până la pod, ne întoarcem și le conducem iarăși spre casă până când, în sfârșit, am rămas singuri, am trecut podul, ne-am oprit și am scormonit lângă tulpina strujanului, unde-am lăsat pachețelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
culturi "simpliste". Culturile "complexe" sînt asociate libertinajului cultural, iar cele "simpliste" încurajează constrîngerea culturală. 8.5.3. Socializarea Socializarea copiilor cunoaște diferențe semnificative în culturile colectiviste față de cele individualiste. în culturile colectiviste, copiii sînt îmbrățișați mai mult, tratați cu tandrețe, sărutați mai frecvent, dar au mai puțină libertate și autonomie în comparație cu cei din culturile individualiste. Cu alte cuvinte, familiile colectiviste sînt "mai calde" față de copii, dar manifestă și mai mult control asupra acestora. Copiii colectiviști sînt mai puțin încurajați să-și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu bărbia în sus, într-o poziție corporală cu trimiteri oarecum sexuale, fapt observat de tineri și exploa tat prompt cu ajutorul camerelor foto de pe telefonul mobil. Momentul zero, ajung la racla Sfântului Calinic de la Cernica, măturată de sute de batiste, sărutată, mângâiată, atinsă cu fruntea, mâinile, buzele, urechile sau alte locuri vătămate de boală și suferință de către pelerini. Pe capacul desfăcut al raclei, pe un colț al acesteia mai exact, se află un prosop de plastic roz, depozitat acolo pentru a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Prin travaliul artistic însuflețește materia: statuia semnifică mai mult decât trupul viu. Poetul își însoțește versurile cu note și comentarii, citând nume de egiptologi. „De sidef și de-aur roșu sub al cerului azur, Zveltă insulă apare și sporește, minunată, Sărutată când de valuri, când de vânturi asaltată Printre-ocolul spumei albe, crini regali, jur-împrejur” Versuri ca cele de mai sus denotă remarcabile posibilități de stilizare a plasticului, folosindu-se, la sugestia parnasienilor, imaginea tridimensională. Limbajul său artistic împrumută din meșteșugul pictorilor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ecou însă doar la un public restrîns, în majoritate feminin, alcătuit din persoane sensibile, precum „eroina” poemului lui Bacovia: „Ea crede c-aș fi atacat... Și cînd o sărut se teme,/Dar sclavă plăcerii, ea geme/ Și cere un lung sărutat.// Pe urmă, cînd spasmul a dispărut,/își udă-n parfum o batistă - / O pune pe gură, și tristă/ Ea șterge un ftizic sărut”.13) Bărbații - inclusiv poetul, care „relatează” clinic toate gesturile - nu prea aveau atare reticențe, iar unora preocupările
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o regretabilă confuzie Între literatură și realitate, mergându-se cu aceasta până la absurd și În poezia de dragoste. E antologică observația unui critic fără vocație În legătură cu poezia „Dorința”: ,, Dacă iubita stă cu fruntea pe brațul poetului, cum o să se lase sărutată?” (Aron Densuseanu) T. Maiorescu a Încercat să lămurească problema În studiul „Comediile d-lui Caragiale” În 1885, dar mulți nu au Înțeles cum vine problema aceasta nici azi, după cum mulți au Întrebat „de ce s-a pus accent mai mult pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aviatic. Din spusele uneia dintre ele, domnișoarele erau îndrăgostite până peste urechi, deși luaseră relația lor la început ca pe o glumă. După o perioadă de timp, preferau să nu mănânce, numai să-și întâlnească prietenii, să fie mângâiate, iubite, sărutate și cine știe ce mai doreau fetele atât de infierbântate. Cât despre băieți, povestea Gelu, uitau să mai meargă la masă, noaptea, se acuzau unul pe celălalt că nu poate dormi din cauză că se freacă-n pat toată noaptea și-l deranjează, dar
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Jeanne, deja cuprinsă fără îndoială de o presimțire întunecată, se întreabă cum are să fie viața lor împreună. În acel moment, Julien, punându-și amândouă mâinile pe umerii femeii sale, "o sărută pe gură, apăsat, cum ea nu mai fusese niciodată sărutată. Și sărutarea aceea îi pătrunse în vine și în măduva oaselor, și simți o zguduire atât de tainică, încât îl împinse pe Julien cu amândouă brațele, ca o nebună, și fu cât pe ce să cadă pe spate". Din acea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în memoriile sale acest prim flirt pe un ton rece, detașat, aproape științific. Departe de a aborda flirtul într-un mod pătimaș, nestăpânit și dramatic, așa cum o face Marie Bashkirtseff, aceasta îl tratează într-un mod cvasi-experimental. Clara se lasă sărutată nu pentru că se simte legată sentimental de Marcel, ci din pură curiozitate, "ca să vadă cum e", se va spune mai târziu. Și totodată pentru că este parte integrantă a unui joc colectiv, a unui soi de rit de inițiere. După ce primește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
burgheză împinge chiar îndrăzneala până la a se lăsa agățată pe stradă și a merge să bea ceva la bistrou cu bărbați necunoscuți. Cutezanța sa are limite. În ultimul moment, Simone se sustrage întotdeauna atingerii. Nu admite nici măcar să se lase sărutată. Și asta pentru că, după cum recunoaște scriitoarea, "tabuurile sexuale" erau atât de prezente în ea, încât declară că "nu excludea posibilitatea de a deveni morfinomană sau alcoolică, în schimb libertinajul era de neconceput". Astfel, după ce fusese o veritabilă "gâsculiță neprihănită", Simone
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aibă încredere în ea. Cât era ea de neastâmpărată și de nebunatică, Bab știe foarte bine să rămână cu picioarele pe pământ. Are multe flirturi superficiale, dar nu lasă niciodată lucrurile să ajungă prea departe. Tânăra sărută și se lasă sărutată, însă întotdeauna din vârful buzelor. Primul său "sărut adevărat, în care sufletul și trupul participă deopotrivă, se contopesc" va fi cel acordat lui Denis, viitorul ei soț. Bab îl întâlnește pe acesta după ce trecuse de 19 ani. La început a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la "viol și violență". Într-una din zile, Bab își explică în amănunt și cu mult umor teoria în jurnal, relatând una dintre acele seri frenetice petrecute la o serată alături de prietenele sale. Am hotărât, scrie ea, să ne lăsăm sărutate de toți băieții care ne plac, dar să refuzăm de fiecare dată să-i sărutăm, că deh!, așa se face. Vezi dacă poți să-i împiedici să te sărute! Salut și la revedere!" Și adaugă, puțin malițioasă: "Ce fete rele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
încât sfârșește totdeauna prin a câștiga. Tocmai asta se întâmplă într-o seară din mai 1948, în timpul unei petreceri-surpriză organizate de un amic al său. Bab flirtează toată seara cu un oarecare Luc, însă refuză cu încăpățânare să se lase sărutată. Tânărul încearcă să parlamenteze, să o convingă, însă fără niciun rezultat. El recurge atunci la ceea ce Bab așteaptă în mod inconștient, la forța fizică. "Ne-am luptat din toate puterile unul cu altul, și am învins eu, povestește Bab a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]