5,379 matches
-
nu numai investițiile în locuințele personale din Vama Veche au avut de suferit, ci mai ales normele sociale au fost zdruncinate. Acest lucru rezultă și din interviurile realizate de Simina Guga (2006): „Începând din 1985 nu li se mai dădea sătenilor nicio autorizație de construcție, fapt ce în sufletul multora însemna o golire de speranță pentru un posibil viitor stabil în Vama Veche”. După prezentarea contextului instituțional din cele două comunități, putem concluziona că în timp ce la 2 Mai beneficiile obținute din
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
scurși (Tașcu-Stavre, 2011, p. 206). Din păcate, avântul înregistrat prin creșterea fondului locativ nu s-a concretizat printr-o îmbunătățire a condițiilor de trai în cele două comunități, așa cum este menționat și în studiul întreprins de Vintilă Mihăilescu (2005). Nemulțumirile sătenilor vizează chestiuni diverse, precum amenajarea plajei, situația serviciilor medicale și a colectării gunoiului menajer sau vidanjării, procentele înregistrate în Vama Veche fiind mai defavorabile comparativ celor înregistrate în 2 Mai. Mai mult, dezvoltarea bruscă a Vămii Vechi și permanenta raportare
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
nu a fost singurul abordat în activitatea extrașcolară a cadrelor didactice. În 1898, în țara, încep să se înființeze cercuri culturale compuse din învățătorii mai multor sate iar prin aceste cercuri culturale învățătorii țineau conferințe populare la care asistau și sătenii, ce aveau diverse subiecte cu caracter practiv sau științific. Instruirea se făcea în a 2 a duminică din luna iar învățătorii țineau locuitorilor conferințe asupra "igienei casei, a curții, asupra relelor ce decurg din alcoolism, din sperjur asupra agriculturii, sericiculturii
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
mai mică. Aceste cercuri, aveau ca publicații diferite reviste ce apăreau lunar. În Gorj, în 1898 sub conducerea unui inimos învățător, George Dumitrescu din comuna Bumbesti Jiu, s-a tipărit la tipografia lui N.D.Milosescu din Târgu Jiu, revista “Șezătoarea săteanului” și “Amicul poporului”, revistă ce a apărut sub conducerea și din inițiativa învățătorului L. Arjoceanu la Bălănești. Aceste reviste conțineau informații despre cele mai reușite conferințe de la cercurile culturale, dar și articole cu caracter practic și educativ cu menirea de
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
în amfiteatrul Gimnaziului real “Tudor Vladimirescu”, făcea ziaristică, fiind membru în comitetul redacțional al revistei pentru tineret “Amicul tinerimii”, era colaborator la ziarul “Secara”, organ al PNȚ Gorj al cărui director devine în 1920 dar și colaborator al revistei “Șezătoarea săteanului” editată de învățătorul gorjean Gheorghe Dumitrescu Bumbesti. Cu ocazia intrării țării în război Bobancu s-a oferit ca voluntar, dar din cauza vârstei este refuzat. Sub ocupația militară care s-a instaurat după 6 decembrie 1916, Bobancu este inschis datorită nesupunerilor
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
cu primăria. Aici a lucrat timp de 30 de ani iar localul școlii nu era corespunzător în raport cu numărul mare de copii ce trebuia să meargă la școală. Aici era nevoie de o școală nouă dar și de o biserică pentru săteni. Lazăr Arjoceanu a contribuit la construirea bisericii atât cu sume de bani cât și cu material lemnos. Cu ajutorul sătenilor a construit și un local pentru școala chiar dacă a întâmpinat mari greutăți. La sfârșitul secolului XIX Arjoceanu se alătura unei echipe
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
de copii ce trebuia să meargă la școală. Aici era nevoie de o școală nouă dar și de o biserică pentru săteni. Lazăr Arjoceanu a contribuit la construirea bisericii atât cu sume de bani cât și cu material lemnos. Cu ajutorul sătenilor a construit și un local pentru școala chiar dacă a întâmpinat mari greutăți. La sfârșitul secolului XIX Arjoceanu se alătura unei echipe formată din Alexandru Stefulescu, Iuliu Mosil, Ștefan Bobancu, Gheorghe Dumitrescu Bumbesti, I. Popescu Voitesti pentru o deosebită activitate culturală
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
La sfârșitul secolului XIX Arjoceanu se alătura unei echipe formată din Alexandru Stefulescu, Iuliu Mosil, Ștefan Bobancu, Gheorghe Dumitrescu Bumbesti, I. Popescu Voitesti pentru o deosebită activitate culturală artistică și economică iar alaturi de alți învățători pune bazele unei reviste “Săteanul”,a treia publicație din Gorj care se înființează în 1883 iar în 1891 ia ființă societatea “Parangu” și revista cu același nume. Lazăr Arjoceanu s-a numărat printre cei mai reprezentativi dascăli ai școlii gorjene care a condus Congresul învățătorilor
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
prezidat ședințele secției învățătorilor la Congresul de la București. Era președintele unei societăți “Amicii poporului” dar a publicat și o revistă în 1894 “Amicul poporului” care avea redacția în casa lui Arjoceanu și număra o sută de membrii învățători, preoți și săteni din județ. A fost un cooperator convins, colaborator și apoi creditor al revistei “Gazeta statului”. Activitatea sa a avut o influență și asupra altor domenii de activitate mai ales în sfera productivă și alături de obștea satului din Bălănești a format
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
pădurii dr. Urbeanu și a moșiei Lascar din satul Viezureanu în urma căreia majoritatea țăranilor și-au mărit proprietatea iar în 1899, cu ajutorul unor prieteni au pus bazele unei tovarășii de producție în profil zootehnic înțelegând insemnatatea instruirii, ridicării spirituale a sătenilor și a stimulării activității economice. Au fost aduse 60 de vaci de rasă din Elveția și Olanda, apoi din Moldova,s-a construit o fabrică de produse lactate dotată cu utilaje moderne pentru acea perioadă iar produsele rezultate în această
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
registru (Stahl, Serafim, 1939, p. 9). După cum am arătat mai sus, principala condiție pentru ca o regulă să fie respectată este ca ea să fie internalizată și considerată corectă de către membrii comunității. Regulile informale, existente la nivel operațional, sunt internalizate de săteni și au deseori câștig de cauză în fața celor formale de la nivel constituțional. Studiul lui Costa Foru și Stahl (1932) discută foarte pe larg diferența dintre obiceiul locului și normele de drept și pune accentul pe diferențele comportamentale și efectele celor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
munca depusă pe acel teren și de faptul că nu era atins dreptul celorlalți de a constitui propriile stăpâniri locurești (Stahl, 1998, vol. II, pp. 168-169). Existența unor drepturi de uz asupra terenurilor era supusă unui control obștesc destul de strict. Săteanul nu putea utiliza terenul după bunul-plac. Deși uzul asupra terenurilor era familial, proprietatea rămânea colectivă și obștea avea decizia finală asupra ei. Așadar, satul devălmaș avea două caracteristici distincte: „O pluralitate de gospodării și o totalitate a lor care avea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
interdicției de păscut pe timp de secetă este una dintre puținele reguli constituționale existente în ceea ce privește pădurea. În pădurile aflate în exploatare privată pe care țăranii le foloseau pe timp de secetă modalitățile de exploatare erau reglementate. În acțiunea de exploatare, sătenii „nu au voie să facă stricăciuni copacilor cu pricină la hrana vitelor, ei sunt obligați să taie mlădiță și nu crengi sau copacul din rădăcină” (Stahl, 1998, vol. I, p. 241). În cazul pădurilor, diferențierea între regulile formale și cele
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
deținut de neguțătorul Vrancei. Neguțătorul impunea prețul de vânzare a mărfii, achiziționând produse la prețuri mult mai mici decât cele obținute în urma vânzării. Activitățile comerciale au adus neguțătorilor profituri financiare ridicate, dându-le posibilitatea de a da bani cu camătă sătenilor. În aceste condiții, este normal ca apariția contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole să reprezinte sursa unor conflicte puternice. Pe de o parte, vânzarea și cumpărarea liberă de produse nu reprezentau practici obișnuite și internalizate ale țăranilor, iar pe de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
avea drept de control permanent asupra acțiunilor de la nivelul operațional. În momentul în care acaparatorii locali pot influența decisiv deciziile adunărilor obștești, apar premisele destrămării regimului devălmășiei absolute. Adunarea obștii era deseori organizată duminica, fiind în strânsă legătură cu participarea sătenilor la slujbele de la biserică. Totuși existau și ocazii în care întâlnirile puteau fi solicitate de un număr mic de membri ai obștii, iar convocarea se făcea din vecin în vecin (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Hotărârile obștii sătești erau
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
dreptul de a monitoriza respectarea regulilor de exploatare a resurselor, de a stabili accesul asupra utilizării zonelor economice, precum și tehnicile de exploatare. De asemenea, adunarea dispunea asupra dreptului de uz ce revenea fiecărei gospodării, putând modifica teritoriile aflate la dispoziția sătenilor. Adunarea obștească avea și alte atribuții administrative, cum ar fi dreptul de reprezentare a statului, strângerea birului și judecarea unor chestiuni mărunte (Stahl, 1944, pp. 325-326). La nivelul obștii existau mecanisme prin care se încerca menținerea regimului devălmășiei absolute și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
era considerată exploatare în scopul obținerii de venit și era interzisă sau, în unele sate, permisă contra unei despăgubiri (Stahl, 1998, vol. II, p. 184). Plafonarea dreptului de a folosi izlazul constă în limitarea numărului de vite pe care un sătean le poate duce pe izlaz. Regulile de exploatare rezultate din plafonarea drepturilor diferă de la un sat la altul. În unele sate, păscutul vitelor se poate face cu autorizarea prealabilă a obștii, altele limitează numărul de vite, iar în cazul depășirii
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Moldovei Noi: Vasile Țundrea( zis Vasile Cojocarul)executa cojoace - cu mâneci sau fără mâneci, cojoace cu vrâstele, pieptare pentru femei și bărbați. - Un alt cojocar era Caracoancea a lui Pârvu( acesta executa cojoace mai simple). Ei adunau materiale de la animalele sătenilor, după care le foloseau pentru confecționarea cojoacelor. Croitorii satului erau Nicolae Caracoancea și soția sa Elena, apoi amintim pe Călina Țundrea( se ocupa mai mult cu îmbrăcăminte pentru femei). Nicolae Martinovici, a lui Nițu era un fierar renumit în sat
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
să țină pe loc mai multe zile o garnitură specială a trupelor NATO care transportau echipament special spre Kosovo, trupe conduse de Căpitanul Jones (Armand Assante). Inevitabil, soldații staționari, parte români, parte americani, intră în contact cu notabilitățile orașului, cu sătenii, cu vedetele locale, local heroes, în general cîntăreți de la manea la rock & roll și cu "ale satului mari fete" cum ar zice Topîrceanu, punct în care realitatea începe să distorsioneze pentru a face loc unor scenarii funambulești, unor ficțiuni compensatorii
Balcania Dream: Un certain regard by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9594_a_10919]
-
se mai știa pe ce post, rămas la același grad din anii '60. Dar neobosit, mișcându-se cu aceeași față de când îl știa, indispensabil și nemuritor" (pp. 233-234). În cealaltă extremă socială, alunecă mai rapid sau mai lent mulți dintre săteni. Cu excepția celor dați pe brazdă, a adaptaților deveniți informatori și activiști mărunți, familiile numără "o sumă" de probleme și cazuri. Aparent, acestea sunt izolate și particulare. Doar ghinionul, neșansa, ceasul rău au făcut ca părinții Adelei Nicolescu să dispară din
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
roșie, ca o cruce uriașă, cu ușa ei "morfăită de timp", respiră greu, în agonie. Suflul vital al satului, refugiat și "regrupat" aici, ipostaziat apoi, după moartea lui Maxu, în atâtea alcătuiri imateriale, fantasmatice, se va revărsa din nou peste sătenii docili, umplându-le sufletele răbdătoare și lașe. Ultima parte a romanului, redusă ca întindere, dar de mare intensitate, încadrează și mai bine istoric întâmplările și faptele oamenilor din Comoșteni. Împotriva unui "tovarăș de sus" ca Nini Jighereanu, atât de bine
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
a tradiției. " Explicite sau nu, influențele sunt vădite atât în portrete - Rembrandt, Ingres - și nuduri - Veronese -, cât și în peisaje - Lorrain, olandezii secolului al XVII-lea, Constable, Corot? Subiecte pe care le-a abordat - o femeie la scăldat, înmormântarea unui sătean, un cerb în fugă, artistul în studio sau întâlnindu-se pe o potecă cu unul dintre protectorii săi - nu sunt neapărat novatoare. Reprezentând cu aceeași ușurință blana unei vulpi sau coama roșie a unui model irlandez ca și dealurile stâncoase
Între tradițional și modern: doi corifei ai artei secolului al XIX-lea by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7741_a_9066]
-
trei. Tânărul de 19 ani l-a înjunghiat pe taximetrist, după care l-a băgat în portbagaj și au plecat cu el în localitatea lor de domiciliu. Acolo au incendiat autoturismul. În urmă cu câteva zile, tinerii le-au povestit sătenilor fapta comisă, iar aceștia au anunțat autoritățile. Cei doi au fost reținuți de Poliția care a efectuat o anchetă și o reconstituire a crimei. Suspecții vor fi audiați astăzi cu propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile. Procurorul criminalist
Criminalii taximetristului din Câmpulung Muscel au fost prinși by Racoceanu Andreea () [Corola-journal/Journalistic/81984_a_83309]
-
atunci cînd te ferești să numești forța a cărei prezență îți influențează hotărîtor gîndirea. Și cum credincioșii încep să se poarte după cum le dictează spiritul epocii, tocmai din el se va desprinde semnele declinului ecleziastic: prezența tot mai firavă a sătenilor la oficierea liturghiei, clătinarea rigidității moravurilor și ștergerea treptată a autorității preoțești. Totul tinde să semene cu o piesă convențională la care oamenii iau parte cu sentimentul din ce în ce mai stînjenitor că sunt complicii unui simulacru. Pînă și preotul se supune duhului
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
o făcea să-și spună: "Du-te, du-te și răzbună-te! Ucide-l pe ce-l ce ți-a ucis visele", " Ucide și dispari! Asta trebuie să faci!" Detestați de populație, oamenii din forțele de ordine erau considerați de săteni niște nevolnici, incapabili să se impună ca bărbați, pentru care gradele și uniforma erau o pavăză. Cel ce confiscase distileria clandestină a unei familii - aproape singura ei formă de cîștig - se trezise nu după multă vreme infirm, cu casa dărîmată
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]