3,569 matches
-
publicitate) sau la expunerea/prezentarea/amplasarea produsului în sine. Nu reiese dacă prevederea se aplică doar supermarketurilor, cum precizează vicepreședintele Comisiei de Sănătate, dl Horia Cristian, răspunzând detailiștilor, sau întregului univers de retail: magazine de proximitate, minimarketuri, chioșcuri, ștanduri, magazine sătești, dar și baruri, bodegi sau cafenele. Nu se înțelege ce este acela „loc obligatoriu de trecere”. Octavian ANDRONIC
Scopul chiar scuză orice mijloace? [Corola-blog/BlogPost/92429_a_93721]
-
conform datelor oficiale ale Departamentului Învățământ și Știință al ARS, în anul de învățământ 2010/2011 în regiunea Cernăuți funcționau 74 de școli cu limba română de predare, iar în 2012/2013 ele au rămas doar 70 la număr. Consiliile sătești în care româna a obținut statut de limbă regională le poți număra pe degete - cu excepția Ținutului Herța, care a adoptat hotărârea respectivă la sesiunea Consiliului Raional - Tărăsăuți, Mahala, Boian - raionul Noua Suliță; Iordănești, Voloca, Oprișeni, Suceveni, Dimca, Carapciu, Tereblecea - raionul
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
spune nea Mitică - nimeni nu avea o vorbă rea de spus de el și de doamna Eudochia. Nu exista sătean care să fi avut nevoie de sfatul sau sprijinul său, să nu-l primească! Era trup și suflet pentru obștea sătească, doar era fiu de primar! Îmi aduc aminte cum doamna preoteasă le învăța pe fete lucru manual, gospodărie și multe lucruri folositoare în viață. Era o femeie de excepție, care punea mult suflet în profesia ei. A adus războiul de
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
așezările menționate din comuna Filipeni, dar și din comunele învecinate, demonstrează că zona a fost locuită de populație autohtonă, aflată la un nivel superior de cultură materială și spirituală. în așezările geto-dacice și dacice forma de organizare social-economică era obștea sătească care avea o conducere formată din „adunarea oamenilor buni și bătrâni”, ceea ce corespunde unei organizații sociale patriarhale, în care moșul (strămoșul), dar și moașa sunt adorați ca semidivinități. Din partea bătrânilor (geronta creație) din satele românești au rămas unele relicte etnografice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și bătrâni”, ceea ce corespunde unei organizații sociale patriarhale, în care moșul (strămoșul), dar și moașa sunt adorați ca semidivinități. Din partea bătrânilor (geronta creație) din satele românești au rămas unele relicte etnografice și reminiscențe folclorice în organizarea internă a satului (obștea sătească și moșia sătească pe strămoși și moși, pe bătrâni și spițe de neam.” Această formă de organizare a continuat să existe și după cucerirea Daciei de către romani. Continuitatea obștilor pe teritoriul țării noastre, de la geto-daci până la întemeierea statelor feudale românești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
corespunde unei organizații sociale patriarhale, în care moșul (strămoșul), dar și moașa sunt adorați ca semidivinități. Din partea bătrânilor (geronta creație) din satele românești au rămas unele relicte etnografice și reminiscențe folclorice în organizarea internă a satului (obștea sătească și moșia sătească pe strămoși și moși, pe bătrâni și spițe de neam.” Această formă de organizare a continuat să existe și după cucerirea Daciei de către romani. Continuitatea obștilor pe teritoriul țării noastre, de la geto-daci până la întemeierea statelor feudale românești - spune P.P. Panaitescu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldova, a continuat să fie supus năvălirilor pustiitoare ale ultimilor migratori asiatici de origine turco-mongolă: pecenegii, cumanii, uzii și, ultimii, mongolo-tătarii. în aceste condiții, comunitățile românești, menționate și în documentele scrise, bizantine, maghiare, papale, slave (Rusia Kieveană)organizate în obști sătești și teritoriale, având conducători proprii, militari și administratori, juzi, cnezi și voievozi, au găsit un modus vivendi cu migratorii care, în schimbul unor dări și tributuri, furnizau securitate pentru populația locală, producătoare de bunuri materiale. Documentele istorice afirmă că, în anumite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
păstrat credința ortodoxă au pierdut moșiile și, treptat, au intrat în rândurile țărănimii aservite. Religia ortodoxă n-a fost recunoscută cu drepturi egale, alături de religia catolică, calvină, luterană și evanghelică. Preoții ortodocși erau în stare de iobăgie, trăiau aidoma comunității sătești, nu se bucurau de niciun drept. Asupra românilor s-a abătut mai întâi urgia reformei religioase. Nobilii unguri, trecuți la catolicism, voiau să-i atragă și pe români, dar s-au lovit de rezistența credincioșilor ortodocși, a preoților și vlădicilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se putea într-o familie de clăcași, încât la împroprietărirea din 1864 erau în categoria fruntașilor, cu 4 boi. Urmașii acestei familii, Gheorghe Boca și Andrei Boca au fost primari în comuna Filipeni, Andrei Boca a fost și președintele obștei sătești „Sfânta Treime”, care a cumpărat moșia boierului Sterian. Vecini cu Boculeștii erau cei din familia Pușcuță (Hortolomei Pușcuță a fost felcerul satului) care au locuit și pe partea stângă a pârâului Dunavăț, fiind vecini cu familia Iacobescu, care s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei; s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia Domniței
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei; s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia Domniței, Slobozia Filipeni, Slobozia Răcătău, Slobozia ZÎ.. Tumul - movilă de pământ făcută deasupra unui mormânt, specifică populației de step Devșlmaș - (de-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
creat instituția bancară Casa Rurală care cumpăra pământ (moșiile care acumulaser mari datorii) pe care îl vindea apoi țăranilor în loturi de până la 5 ha, acordând și credite. De asemenea, se acordau credite pentru ca țăranii să poată arenda prin obști sătești pământ de la moșieri. șăranii care aveau inventar agricol, puteau cumpăra loturi de la 5 la 25 ha, iar pentru arendare, pe lângă inventar agricol, trebuiau să aibă și posibilități financiare, așa că în obștile sătești au intrat țăranii mai înstăriți. Și țăranii din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
credite pentru ca țăranii să poată arenda prin obști sătești pământ de la moșieri. șăranii care aveau inventar agricol, puteau cumpăra loturi de la 5 la 25 ha, iar pentru arendare, pe lângă inventar agricol, trebuiau să aibă și posibilități financiare, așa că în obștile sătești au intrat țăranii mai înstăriți. Și țăranii din Lunca - Filipeni s-au constituit, în 1912, într-o obște de arendare, numită „Domenii”, care a arendat o parte din moșia Eufrosinei Rosetti, al cărei președinte a fost învățătorul Gh. Postoiu. Măsurile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
conservatorul moșiei și Iacob Vodanovici, „prepusul” proprietarilor. Moșia „Dobreana” era în preparative de a fi cumpărată de Obștea „Sfânta Treime”, adjudecată în 10 februarie 1919, când a avut loc supralicitarea. La cererea obștenilor, Casa Centrală a Băncilor Populare și Cooperativelor Sătești, a trimis comisiei o adresă de suspendare a lucrărilor de expropriere. Comisia a IV-a Județeană de Expropriere Bacău, pe baza acestei adrese, suspendă lucrările de expropriere la data de 26 iunie 1919. Condiția a fost ca cei care au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care ei o munciseră în calitate de clăcași, dar și de oameni liberi. În acest timp a avut loc un transfer de proprietate de la moșierii Rosetti și Sterian spre țăranii luncași în principal, deoarece ei au știut să se organizeze în obști sătești și să beneficieze prevederile legilor de atunci. Luncașii, oameni harnici și ambițioși, n-au așteptat numai pământul dat prin reformele agrare, plătit și acela cu cât s-a cerut, ci au cumpărat mult mai mult decât li s-a dat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mihai Rosetti a scos în vânzare partea lui de moștenire, moșia de „Sub Margine”, numită și „La păr”, situată în dreapta pârâului Dunavăț, începând de la izlazul comunal la nord, până la Hălmaciu, în partea de sud. Sătenii luncași sau constituit în obștea sătească „Mihai Rosetti”, și-au cumpărat suprafața de 60,60 ha teren arabil. Banii pentru plata pământului au fost împrumutați de la Creditul agricol, prin Federala Bacău, iar plata s-a făcut cu rate anuale, terminate în luna iunie 1944, când li
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Banii pentru plata pământului au fost împrumutați de la Creditul agricol, prin Federala Bacău, iar plata s-a făcut cu rate anuale, terminate în luna iunie 1944, când li s-au înmânat și titlurile de proprietate. Pe lângă suprafețe cumpărate prin obști sătești, luncașii au cumpărat și individual 10 ha de la Virginia Lambrino și 20 ha de la Sofia Boteanu. Virginia Lambrino a vândut moșia unui procuror din Bacău, Mina Gorovei care, neputând să o exploateze, o vinde profesorului universitar Iliescu-Brâncuși care a angajat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
realizările înaintașilor care, neavând nicio palmă de pământ, au ajuns să stăpânească aproape toată vechea moșie Filipeni. De la 1907 și până după al doilea război mondial, luncașii au intrat în posesia următoarelor suprafețe de teren: A. Pământ cumpărat prin obști sătești: 773 ha prin obștea „Sfânta Treime” 143 ha prin obștea „Petru Rosetti” 60, 60 ha prin obștea „Mihai Rosetti” Total: 976, 60 ha B. Pământ cumpărat cu hectarul: 10 ha de la Virginia Lambrino 20 ha de la Sofia Boteanu 100 ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
formată în procesul de romanizare, cu Imperiul Roman, chiar dacă pe teritoriul fostei provincii Dacia și al dacilor liberi au pătruns populațiile migratoare. Ruralizarea populației și a vieții economice, confirmată prin descoperirile arheologice, revenirea la vechile forme de organizare socială - obștile sătești -, continuarea locuirii pe vechile teritorii în forme modeste sunt caracteristici ale procesului de formare a poporului român și a limbii române, autohtonii integrându-se definitiv romanității orientale. Formele modeste de existență a societății protoromânești, supus stăpânitorilor migratori europeni și asiatici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și, din acest motiv, improprie raidurilor prădalnice ale populațiilor parazitare din nordul Mării Negre, tătarii din Crimeea, cazaci și, evident, armatele turcești care au atacat Moldova prima dată în 1420, în timpul lui Alexandru cel Bun. Vechea populație românească, organizată în obști sătești, valorifică potențialul economică al zonei, constând în principal din lemnul, fructele și vânatul pădurilor, vegetația poienilor, solurile libere de vegetație arboricolă, angajându-se într-o permanentă luptă cu pădurea, pentru a transforma în terenuri agricole, vii și livezi, solul acoperit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o folosință ereditară pentru părți din sat, locuit de un grup de rude (o ceată), sau ca proprietate individuală, prin ieșirea din indiviziune. Tragerea anuală la sorți a loturilor arabile avea urmări pozitive asupra bunei înțelegeri dintre toți membri obștii sătești: fiecare, prin rotație, beneficia atât de solurile mai puțin fertile, cât și de cele fertile natural, care dădeau recolte mai mari cu un efort mai mic. După secătuirea locului obținut prin runcuire - prima recolt fiind bună, a doua, în al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lei. Zisă și făcut. Icoanele sunt și astăzi între odoarele bisericii din Lunca. Preoții care au slujit la bisericile din comuna Filipeni nu au avut nimică spectaculosă în activitatea lor spirituală. Într-un timp îndelungat, secolele XV-XVIIXIX, preoții de pe la bisericile sătești, dar și de la curțile boierești, aveau o pregătire îndoielnică, iar marele istorică N. Iorga lasă mărturie și despre modul în care erau făcuți preoți unii țărani care nu mai voiau să plătească dările, ei, preoții, fiind privilegiați, nu erau impuși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
condusă de profesorul C. Platon. Mai funcționa o școală primară la Târgu Ocna, în localul cumpărat de domnitorul Grigore Ghica și câte una în satele Nănești (comuna Parincea, la 10 km de Filipeni), Pusștiana, Luncani, Bogdana și Bogdănești. Aceste coli sătești trebuie să fi fost întemeiate prin grija locuitorilor, a comunelor, poate și a proprietarilor cu suflet și aplecare spre învățătură și școală. Tot în Bacău funcționa, prin 1862, un pension, urmat de fiii celor bogați. în plasa Berheci, inutul Tecuci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunei Filipeni, în Lunca în special. Entuziasmul lui pedagogică s-a întâlnit cu dorința unor locuitori de a urni 255 lucrurile din loc, iar această urnire nu se putea face decât dacă se învăța carte. Gheorghe Pastoiu a organizat șezători sătești, cercuri culturale, bibliotecă populară, conferințe pe teme variate de morală, dar și de economie agrară. Pentru ridicarea economică a satului, Gheorghe Pastoiu a organizat obști de arendare a pământurilor moșierești, bancă populară, cooperativă sătească și, ca să fie în rând cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
carte. Gheorghe Pastoiu a organizat șezători sătești, cercuri culturale, bibliotecă populară, conferințe pe teme variate de morală, dar și de economie agrară. Pentru ridicarea economică a satului, Gheorghe Pastoiu a organizat obști de arendare a pământurilor moșierești, bancă populară, cooperativă sătească și, ca să fie în rând cu lumea, și-a făcut casă, a cumpărat pământ și s-a gospodărit, ca să fie exemplu pentru sat. După primul război mondial, în condiții politice și naționale noi, școlile din comuna Filipeni au fost împroprietărite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]