614 matches
-
zile împreună. Ajunși din nou la Košice, mi-am petrecut timpul cu plimbări prin oraș și la cumpărături, atunci când Suzana era la serviciu, iar seara ieșeam amândoi la restaurant sau la plimbare. Undeva, la marginea orașului, exista un fel de sătuc unde își petreceau slovacii weekendul, care era un weekend normal, ca în occident, nu ca la noi, care lucram sâmbăta normal și uneori mai trebuia să mergem la serviciu și duminica până la ora 12. Numele acestui sătuc era Dacia, care
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
un fel de sătuc unde își petreceau slovacii weekendul, care era un weekend normal, ca în occident, nu ca la noi, care lucram sâmbăta normal și uneori mai trebuia să mergem la serviciu și duminica până la ora 12. Numele acestui sătuc era Dacia, care pentru mine avea cu totul altă semnificație, era marca mașinii noastre naționale, tot așa cum Škoda era reprezentativă pentru ei și marcă națională. Mai târziu am aflat că de fapt „škoda” însemna în slovacă „păcat”, expresia „aka škoda
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
care ei și-au construit căsuțe pentru petrecerea weekendului în natură, în mijlocul grădinițelor cu legume și flori amenajate pe lângă ele. Era o frumusețe să privești cât de îngrijite și frumoase erau acestea, mai ales că zona unde era amplasat acest sătuc de weekend, se bucura și de prezența unui pâlc de copaci stufoși, cu alei asfaltate și puternic iluminate, pe care ne plimbam și noi seara. Cele două săptămâni de vacanță în Cehoslovacia, au trecut nespus de repede și eu trebuia
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
băiat. Se poartă la oraș. Anica era în dilemă. Oare are în față un orășean sau pe Ionel cu care s-a jucat în țărână toată copilăria? Poate exista posibilitatea ca el să fi rămas cu demnitatea de cetățean al sătucului în care s-a născut deși a trăit ani buni în splendorile reclamei comerciale din orașe în care și fetele sunt o marfă? Sta acum goală în fața lui și nu vedea nici o reacție că ar dori-o. Era totuși ceva
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
fi purtat ieri. Nu eram eu în stare să-mi pângăresc propria soție. - Cu alte cuvinte te consideri soțul meu? - Încă din copilărie. Lovitura de grație. Cu adevărat a dat-o gata. E cert. Sunt făcuți unul pentru altul în sătucul lor cu toate avantajele și dezavantajele sale. La ce mai servește transformarea ei în orășeancă? Dar de himen tot ar vrea să scape. Acum nu-n noaptea nunții. Vrabia din mână ... - Și eu te am de mult în suflet, dar
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
Dragii nostril, scumpii mei bunici, Știu, că fuge timpu-n calendar Eu am apărut pe lume-aici, Pe meleagul Frunzei de Arțar. Azi inima mă-ndeamnă să mă duc Chiar fie și în chip de nepoței, La casa mamei din micul sătuc, La pragul casei scumpilor bunei. Referință Bibliografică: Cântec pentru bunici / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1676, Anul V, 03 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Iacob Cazacu Istrati : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CÂNTEC PENTRU BUNICI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373988_a_375317]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Copii > SĂNDRUȚU ȘI VÂLVA BĂII Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Trăia odată într-un sătuc culcușit în brațele munților, un fecior de miner atât de frumos, că se opreau izvoarele din mersul lor să îl privească și soarele uita să mai apună de dragul lui. Avea feciorul acesta, pe numele lui Săndruțu Oiții, niște ochi albaștri
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
și muza a mai netezit ceva din asperitățile faptelor descrise. Prefer deci să descriu la persoana III cele ce am reținut din lunga sa poveste coroborată cu amintirile din copilăria mea. Sper să nu vă plictisesc. Începuturi Vara anului 2009. Sătucul Porumbacu de Sus a fost deodată invadat de o suită de turiști. Tineri viguroși însoțiți și conduși de ochelariști mai cu plete albe. Au sosit cu baloturi și alte bagaje neobișnuite la turiștii care vor să străbată căile bătute ale
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
Și tot merg, și trec hotare, Trec prin sate-nzăpezite, Întâlnesc păduri și fiare, Țări cu nume încâlcite. Apoi iarna se-mblânzește, Munții au rămas departe, Câte-un nor ce rătăcește Cerul de pământ desparte . Când ajung, e sărbătoare În sătucul din câmpie; Oamenii, cu mic, cu mare, Îi primesc cu bucurie. Și a fost o nuntă, frate, Cum nu s-a văzut vreodată, Și ce vin, dar ce bucate, Muzica, vai, minunată! Și sub soare, și sub stele, Cu alămuri
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
Toate Articolele Autorului Poezie de Titina Nica Țene De Paste De Paste soarele e altfel, are o altfel de lumină, mama cu tata parcă-s tineri și parcă nu mai sunt bătrână. Mă văd copil pe Dealul Mare dintr-un sătuc îndepărtat, purtând rochiță înflorata, din sat de parca n-am plecat. Mă joc cu frații mei pe Beica, râul ce curge-volburat, ne salutăm cu voie bună zicând ”Hristos a Înviat “! Ce fericită eram, Doamne, și ce departe sunt acum! Am mers
DE PAŞTE, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344759_a_346088]
-
și Cristul a-nviat, Lumina Lui nicicând nu se va stinge, Departe, peste mări, de al meu sat, O lacrimă de dor mi se prelinge ... Simt o speranță-n suflet cum izvoare Din flacăra-I ce arde, tumultoasă, La ziua și sătucul plin de soare, La Învierea când voi fi acasă. Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Poezie de Paști / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1201, Anul IV, 15 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valeriu Cercel : Toate Drepturile Rezervate
POEZIE DE PAŞTI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347822_a_349151]
-
cu propriile mijloace era sortit morții. Dumnezeu dorește ca munca să ne facă plăcere și cine o face este răsplătit cu mulțumirea fizică și cu împăcarea sufletească, poate și cu raiul visat de evlavioși. În Grecia am vizitat Olimpia, un sătuc aflat la cca. 800 km de muntele Olimp sediul Dumnezeului acelor vremuri. Pe lângă templul cu o imensă statuie a lui Zeus construite cu cca. 430 ani înainte de învierea lui Isus Cristos a fost amplasat și stadionul Olimpic pe care se
ÎNVIEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347860_a_349189]
-
paradă a portului popular, dansuri tradiționale grecești și cipriote, formații de muzică populară și ușoară; bineînțeles, toată mulțimea dansa alături de neobosiții artiști care parcă ieșeau din mare și nu se mai terminau. Dacă la noi, în Ardeal, cel puțin în sătucul meu de la poalele Vlădesei din Apuseni stropirea cu apă a fetelor, flăcăilor și-a întregii suflări este un obicei care se practică de ziua Sfântului Gheorghe, ceva asemănător se întâmplă la ciprioți la Kataklysmos. După ce spiritele s-au încins, nimeni
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
Acasă > Orizont > Gânduri > SĂTUCUL LINIȘTILOR NOASTRE Autor: Dalelina John Publicat în: Ediția nr. 734 din 03 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Se prea poate spune că nu am cunoscut des locuri cu care să mă identific. Dar când le găsesc rămân muta de uimire
SĂTUCUL LINIŞTILOR NOASTRE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348813_a_350142]
-
de cum intri în satul din spatele mănăstirii Agapia te îndeamnă la contemplare și meditație(aici se află 100 de case călugărești construite în stilul caselor de la munte pentru cele aproape 400 de măicuțe). În primul rând, aveai senzația că e un sătuc părăsit, dar știai (simțeai) că înăuntru trăiesc suflete. Mai apoi, drumul bătătorit de pe ulița și aleile caselor aveau urme fără pași. Gospodăriile simple și curate, lemnele stivuite într-o ordine desăvârșită, fântânile acoperite, cu căni atârnate pentru călători rătăciți îți
SĂTUCUL LINIŞTILOR NOASTRE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348813_a_350142]
-
condiții devine posibilă. Acum înțeleg de ce oameni din istoria și cultura noastră veneau și se retrăgeau aici. Rămâneau cu ei înșiși. Din această liniște a locului își trăgeau energia de a ”răzbate” într-o lume învolburata și amăgitoare. Referință Bibliografica: Sătucul liniștilor noastre / Dalelina John : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 734, Anul III, 03 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Dalelina John : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SĂTUCUL LINIŞTILOR NOASTRE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348813_a_350142]
-
Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 397 din 01 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Am nimerit, din întâmplare, în micuțul sat de pescari ce pare desprins dintr-un trecut mult prea îndepărtat, sau dintr-o carte de povești. Ulița sătucului cu pulberea fierbinte era străjuită de câteva sălcii în care un stol de vrăbii se ciorovăiau pe un gândăcel. Am străbătut ulița în grabă, uitându-mă mirată la colibele de stuf și la câinii sfrijiți de la porți. Erau atât de
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
Toate Articolele Autorului Poezie de Titina Nica ȚENE De Paste De Paste soarele e altfel, are o altfel de lumină, mama cu tata parcă-s tineri și parcă nu mai sunt bătrână. Mă văd copil pe Dealul Mare dintr-un sătuc îndepărtat, purtând rochiță înflorata, din sat de parca n-am plecat. Mă joc cu frații mei pe Beica, râul ce curge-volburat, ne salutăm cu voie bună zicând ”Hristos a Înviat “! Ce fericită eram, Doamne, si ce departe sunt acum! Am mers
DE PAŞTE, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348328_a_349657]
-
uriașe .Marea ce intrase în sufletul meu de copil și de atunci ea a ramas dragostea mea tainică. Constanța ce feeriie de lumini ,lampioanele-și trimiteau razele spre stradă ,șmechere -mi făceau parcă cu ochiul! Câtă frumusețe, magie curata! Spre deosebire de sătucul meu uitat de lume ,acolo pe strada Mihăileanu mă aștepta o lume de vis, mătușa și Liliana verișoara mea.Ea era cu patru ani mai mare ,frumoasă foc opusul meu brunetă,fiindcă eu eram blondă. Avea ochi negri mari ,era
TAINICA MEA DRAGOSTE MAREA NEAGRĂ de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376846_a_378175]
-
ambarcațiunile. Este minunat aici. - Vezi ce înseamnă să știi să faci turism? Dintr-un simplu sat și un lac, au făcut o mândrețe de stațiune de recreere. - Nu tot așa au făcut și ai noștri cu Vama Veche? Dintr-un sătuc de lipoveni cu mai puțin de douăzeci de case, au ridicat o frumoasă stațiune pe malul mării. - Mda, numai că la Vamă au stricat frumusețea dată de sălbăticia și simplitatea locului, prin ridicarea a tot felul de construcții mai puțin
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377833_a_379162]
-
oțel și s-arunca în slava cerului de ne aducea povești; de când se scria musca pe perete, mai mincinos cine nu crede; când iepurii purtau cornițe și iezii plete răsfirate, atunci și nu altădată, se spune, că trăia aici, în sătucul nostru liniștit, un meșteșugar gigantic, pe nume Marcel. Marcel era un om liniștit, ce-și vedea de slujba sa. Acesta făcea, de cele mai multe ori, zeci de lacăte ce nu puteau fi deschise decât de proprietar, cu o anumită cheie, într-
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
toate de pe lume, La satul meu Acasă ești În cuibul drag al doinelor străbune. E satul meu frumos, cu mândrul Foișor, Hidrocentrala-n prag, cu plopi la poartă. De-un râu șerpuitor Și ape de izvor De secole-i scăldat sătucul - tata. Oriunde eu aș fi, oriunde m-aș afla, Oi duce-n inimă dorul de casă, De oamenii din sat, De cerul înstelat, De pâinea mamei dulce de pe masă... ÎN LIMBA MEA... LIMBA ROMÂNĂ În limba mea zâmbește codrul cu
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
un gest de nerăbdare:... VIII. , de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017. Profil de autor M-am născut în vara anului 1970, la 9 iunie, în comuna Vedea din județul Argeș. Am crescut într-un sătuc fermecător prin simplitatea lui, Chirițești, comuna Uda. De copilă iubeam poveștile pe care le ascultam vrăjită în serile tihnite împreună cu ceilalți trei frați ai mei, de la iubitul nostru tată care mi-a transmis pasiunea pentru literatură și frumos. Copilăria mi-
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
deoarece nu am încetat niciodată să-mi fac însemnările în paginile lui răbdătoare și discrete. Citește mai mult Profil de autorM-am născut în vara anului 1970, la 9 iunie, în comuna Vedea din județul Argeș. Am crescut într-un sătuc fermecător prin simplitatea lui, Chirițești, comuna Uda. De copilă iubeam poveștile pe care le ascultam vrăjită în serile tihnite împreună cu ceilalți trei frați ai mei, de la iubitul nostru tată care mi-a transmis pasiunea pentru literatură și frumos. Copilăria mi-
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
de Vierme, care fac ca distanțele de milioane de ani lumină să se parcurgă în câteva secunde, minute sau ore) ne pot fi dușmani sau ... prieteni ? Ori, pur și simplu, le suntem indiferenți ? În vara anului 2013, într-un mic sătuc din Franța, Pierre Rossalle (un banal electrician de meserie) ieșise în ziua lui liberă la cules de ciuperci. Se adâncise destul de mult în păduricea din apropierea satului, când dintr-odată realiză că nu mai recunoaște peisajul din jur, deși copilărise în
PRIETENI, DUŞMANI SAU SIMPLII OBSERVATORI COSMICI, CURIOŞI DE EVOLUŢIA „MAIMUŢELOR” DE PE PĂMÂNT ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372578_a_373907]